Biologie Culegere de Exerciții XI-XII, ISBN 978-973-0-37214 4, Badea Anca Mihaela

BADEA ANCA-MIHAELA
BIOLOGIE
CULEGERE DE EXERCIȚII
XI-XII
Reșița,
2022
ISBN 978-973-0-37214-4
CULEGERE DE EXERCIȚII BADEA ANCA-MIHAELA
XI-XII
CUPRINS
Titlul capitolului Nr. pagină

1. Capitolul I - Alcătuirea corpului uman 3
2. Capitolul II - Sistemul nervos 6
3. Capitolul III - Analizatori 11
4. Capitolul IV - Glande endocrine 19
5. Capitolul V - Sistemul osos 28
6. Capitolul VI - Sistemul muscular 34
7. Capitolul VII - Digestia 40
8. Capitolul VIII - Circulația 47
9. Capitolul IX – Respirația 56
10. Capitolul X - Excreția 64
11. Capitolul XI - Reproducerea 69
12. Capitolul XII – Acizii nucleici / Organizarea materialului 75
genetic
13. Bibliografie 86
2
XI-XII
CAPITOLUL I
ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
1. Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile
libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă.
Planul frontal împarte corpul într-o parte ............................. şi una ................................
.
Axele corpului sunt longitudinal, .............................. și ..................................... .
La realizarea funcțiilor de ....................................... participă sistemele: muscular, osos
și ....................................... .
libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă
La realizarea funcţiilor de ………...........… participă sistemele: digestiv, ……....……,
respirator şi excretor.
SUBIECTUL I. B.
1. Numiți două segmente ale corpului uman; asociați fiecare segment numit cu o
caracteristică structurală.
2. Numiți două planuri ale corpului uman și câte o caracteristică pentru fiecare.
SUBIECTUL I. C.
Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o
singură variantă de răspuns.
1. La realizarea funcţiei de nutriţie a organismului participă sistemele:
a) circulator, nervos, digestiv, muscular
b) digestiv, muscular, nervos, respirator
c) excretor, digestiv, nervos, muscular
d) respirator, excretor, digestiv, circulator
2. Axul sagital al corpului delimitează polii:
a) anterior și posterior
3
XI-XII
b) cranial și caudal
c) stâng și drept
d) superior și inferior
3. Planul simetriei bilaterale a corpului este:
a) frontal
b) orizontal
c) medio-sagital
d) transversal
4. Funcţia de relație a organismului se realizează cu participarea sistemelor:
a) nervos și muscular
b) excretor şi digestiv
c) muscular şi circulator
d) respirator şi osos
5. Axele de orientare ale corpului uman sunt următoarele, cu o excepție:
a) longitudinal
b) sagital
c) frontal
d) transversal
6. Planul metameriei corpului uman este:
a) planul sagital
b) planul medio-sagital
c) planul transversal
d) planul longitudinal
7. Funcţia de nutriţie a organismului se realizează cu participarea sistemelor:
a) digestiv şi nervos
c) nervos şi muscular
d) respirator şi muscular
8. Planul transversal împarte corpul în:
a) o parte anterioară și una posterioară
b) o parte superioară și una inferioară
c) o parte stângă și una dreaptă
d) o parte ventrală și una dorsală
SUBIECTUL I. D.
Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă apreciaţi că afirmaţia este adevărată, scrieţi
pe foaia de examen, in dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi
că afirmaţia este falsă, scrieţi pe foaia de examen, in dreptul cifrei corespunzătoare
afirmaţiei, litera F şi modificaţi parţial afirmaţia pentru ca aceasta să devină adevărată.
Nu se acceptă folosirea negației.
1. Planul medio-sagital este planul metameriei corpului.
2. Axul sagital prezintă un pol cranial şi unul caudal.
3. Planul sagital este planul metameriei corpului.
SUBIECTUL II
4
XI-XII
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
SUBIECTUL III. 2.
1. În corp, celulele și țesuturile alcătuiesc organe și sisteme de organe.
a) Denumiți cele trei planuri ale organismului uman;
b) Precizați, pentru unul dintre cele trei planuri, denumirea axelor prin care trece și a
părților în care acesta împarte corpul.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Funcțiile fundamentale ale organismului uman”,
folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-
patru fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
5
XI-XII
CAPITOLUL II
SISTEMUL NERVOS
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
Din punct de vedere topografic, sistemul nervos se clasifică în ........................... şi
................. .
Simpaticul şi .............................. sunt componente ale sistemului nervos
........................... .
Din punct de vedere ..................., sistemul nervos ...................... se clasifică în simpatic
şi parasimpatic.
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi două organe din cavitatea abdominală; asociaţi fiecare organ numit cu
efectul stimulării simpaticului asupra organului respectiv.
2. Numiţi două căi ascendente cu rol în realizarea funcției de conducere a măduvei
spinării. Asociaţi fiecare cale de conducere numită cu rolul său.
3. Numiţi două căi cu rol în realizarea funcţiei de conducere a măduvei spinării.
Asociaţi fiecare cale de conducere cu rolul său.
4. Numiți două organe abdominale; asociați fiecare organ numit cu efectul stimulării
parasimpaticului asupra organului respectiv.
5. Numiţi două afecţiuni ale sistemului nervos. Asociaţi fiecare afecţiune numită cu o
caracteristică a acesteia
6. Numiţi două fascicule ascendente implicate în funcția de conducere a măduvei
spinării; asociaţi fiecare fascicul numit cu sensibilitatea pe care o conduce.
SUBIECTUL I. C.
1. Sensibilitatea tactilă grosieră/protopatică este condusă prin fasciculul:
6
XI-XII
a) spinobulbar
b) spinocerebelos
c) spinotalamic anterior
d) spinotalamic lateral
2. Este monosinaptic reflexul:
a) de flexie
b) pilomotor
c) de apărare
d) rotulian
3. Sensibilitatea tactilă fină este condusă prin fasciculele:
a) spinobulbare
b) spinocerebeloase
c) spinotalamice
d) piramidale
4. Sistemul nervos periferic este:
a) localizat în cutia craniană
b) este format din ganglioni nervoşi şi nervi
c) responsabil de analiza informaţiilor
d) format din măduva spinării şi encefal
5. Stimularea SNV simpatic determină:
a) relaxarea muşchiului vezical
b) constricţia bronhiolelor
c) micşorarea pupilei
d) relaxarea sfincterelor digestive
6. Fasciculele Goll-Burdach conduc sensibilitatea:
a) protopatică
b) epicritică
c) termică
d) dureroasă
SUBIECTUL I. D.
1. Fasciculele spino-bulbare conduc sensibilitatea tactilă grosieră.
2. Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos se clasifică în: somatic şi vegetativ.
3. Fasciculele spinobulbare conduc sensibilitatea termică și dureroasă.
4. Sistemul nervos somatic are o componentă simpatică și o componentă parasimpatică.
5. Măduva spinării îndeplineşte funcţia reflexă şi funcţia de conducere.
6. Simpaticul şi parasimpaticul sunt componente ale sistemului nervos somatic.
7. Fasciculele spino-bulbare conduc sensibilitatea termică.
8. Stimularea sistemului nervos somatic are ca efect micșorarea pupilei.
9. Fasciculele spino-talamice laterale conduc sensibilitatea termică.
7
XI-XII
10. Creșterea frecvenței cardiace este un efect al stimulării sistemului nervos somatic
parasimpatic.
11. Coma este o disfuncție endocrină.
12. Stimularea simpaticului are ca efect mărirea pupilei urmată de midriază.
13. Căile descendente conduc impulsurile motorii comandate de scoarţă.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. Sistemul nervos este implicat în realizarea funcţiilor de relație ale organismului
uman.
a) Numiţi alte trei sisteme care participă, împreună cu sistemul nervos, la realizarea
funcţiilor de relație ale organismului uman.
b) Explicați afirmația următoare: „Măduva spinării îndeplinește funcție de conducere și
funcție reflexă”.
c) Construiţi patru enunţuri afirmative, câte două pentru fiecare conţinut, utilizând
limbajul ştiinţific adecvat. Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la următoarele
conţinuturi:
- Hemoragii cerebrale.
- Sistemul nervos vegetativ.
2. Sistemul nervos și glandele endocrine coordonează funcțiile organismului uman.
a) Numiţi trei boli care pot afecta sistemul nervos.
b) Explicați afirmația următoare: „Actul reflex este răspunsul organismului la un stimul
din mediul său de viață”.
conţinuturi:
- Glandele suprarenale.
- Efecte ale stimulării sistemului nervos vegetativ simpatic.
3. Sistemul nervos, unitar ca structură şi funcţie, se clasifică din punct de vedere
funcţional în somatic şi vegetativ.
a) Clasificaţi sistemul nervos din punct de vedere topografic.
b) Precizaţi o asemănare şi o deosebire între sistemul nervos somatic şi sistemul nervos
vegetativ.
conţinuturi:
- Clasificarea căilor de conducere medulare
- Segmentul periferic al analizatorului auditiv
8
XI-XII
4. Sistemul nervos împreună cu sistemul endocrin reglează majoritatea funcțiilor
organismului.
a) Numiți trei hormoni adenohipofizari.
b) Explicați afirmația următoare: „Între sistemul nervos și sistemul endocrin există o
strânsă interdependență”.
conţinuturi:
- Actul reflex
- Diabetul zaharat
5. Informaţiile din mediul extern şi din mediul intern al organismului ajung la
sistemul nervos prin intermediul analizatorilor.
a) Precizaţi numele unui analizator şi cele trei segmente ale analizatorului respectiv.
b) Explicaţi în ce constă funcţia de conducere a sistemului nervos somatic.
conţinuturi:
- Hemoragii cerebrale
- Efecte ale stimulării sistemului nervos vegetativ parasimpatic
6. Sistemul nervos primeşte informaţii despre modificările din mediul înconjurător,
prin intermediul organelor de simţ.
a) Clasificaţi sistemul nervos din punct de vedere topografic.
b) Caracterizaţi fotoreceptorii precizând denumirea și rolul lor.
conţinuturi:
- Efecte ale stimulării simpaticului
- Sistemul nervos somatic: funcţia reflexă – actul reflex
SUBIECTUL III. 2.
2. Prin intermediul organelor de simț, sistemul nervos primeşte informaţii despre
modificările din mediul înconjurător.
a) Clasificaţi sistemul nervos din punct de vedere topografic și din punct de vedere
funcțional.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sensibilitatea vizuală poate fi
afectată de leziuni la nivelul segmentului intermediar al analizatorului vizual”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul nervos – noțiuni elementare de igienă și de
patologie”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele
etape:
- construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate.
3. Prin intermediul analizatorilor, sistemul nervos primeşte informaţii despre mediul
de viaţă al organismului.
a) Numiţi unul dintre cele trei segmente ale analizatorului auditiv; precizaţi două
caracteristici ale segmentului numit.
9
XI-XII
b) Susțineți cu un argument afirmația următoare: „Întreruperea fluxului de informaţii de
la receptorii vizuali către aria vizuală afectează senzația vizuală.”
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Efecte ale stimulării simpaticului”, folosind
informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
10
XI-XII
CAPITOLUL III
ANALIZATORI
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
Segmentul .............................. al analizatorului auditiv este reprezentat de
............................. .
Celulele cu conuri sunt receptorii vederii ..........................., iar celulele cu bastonașe sunt
receptorii vederii ........................................ .
Segmentul ............................. al analizatorului auditiv este reprezentat de
.......................... .
Segmentul ......................... al analizatorului vestibular este reprezentat de
............................ .
Celulele cu conuri şi celulele cu .................................. conțin ................................... .
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi cele două tipuri de celule fotoreceptoare din retină; asociaţi fiecare tip de
celulă fotoreceptoare cu rolul său.
2. Numiţi două afecţiuni ale analizatorului vizual. Asociaţi fiecare afecţiune numită
cu câte o caracteristică a acesteia.
SUBIECTUL I. C.
1. Fotoreceptorii:
11
XI-XII
a) reprezintă segmentul intermediar al analizatorului vizual
b) reprezintă locul formării senzaţiei vizuale
c) sunt celulele cu conuri şi celulele cu bastonaşe
d) sunt lipsiți de pigmenți fotosensibili
2. Celulele cu conuri se deosebesc de celulele cu bastonaşe prin următoarea caracteristică:
a) sunt componente ale nervului optic
b) sunt lipsite de pigmenţi
c) sunt localizate în retină
d) sunt receptori ai vederii în culori
3. Celulele cu bastonaşe:
a) asigură vederea colorată
b) conţin pigmenţi
c) sunt localizate în coroidă
d) sunt stimulate de substanţe chimice
4. Fotoreceptorii:
a) intră în alcătuirea segmentului intermediar al analizatorului vizual
b) sunt reprezentați de celulele cu conuri și celulele cu bastonașe
c) sunt localizați în sclerotică
d) sunt lipsiți de pigmenți
a) conţin pigmenţi
b) lipsesc în pata galbenă
d) sunt chemoreceptori
6. Celulele cu conuri:
a) conţin pigmenţi fotosensibili
c) sunt localizate în sclerotică
d) sunt chemoreceptor
7. Cataracta este o afecţiune a analizatorului:
a) auditiv
b) cutanat
c) vestibular
d) vizual
8. Receptorii auditivi sunt localizați în:
a) urechea medie
b) urechea internă
c) urechea externă
d) segmentul central al analizatorului
9. Glaucomul este o afecțiune a analizatorului:
a) auditiv
b) cutanat
c) vestibular
d) vizual
10. Celulele cu conuri şi celulele cu bastonaşe se aseamănă prin următoarea caracteristică:
a) asigură vederea în culori
b) conțin pigmenți fotosensibili
12
XI-XII
c) constituie segmentul central al analizatorului vizual
d) reprezintă locul formării senzaţiei vizuale
11. Afecţiune a analizatorului vizual este:
a) acromegalia
b) conjunctivita
c) mixedemul
d) otita
12. Afecţiune a analizatorului auditiv este:
a) conjunctivita
b) glaucomul
c) mixedemul
d) otita
13. Celulele cu conuri sunt:
a) componente ale nervului optic
b) lipsite de pigmenţi fotosensibili
c) localizate în sclerotică
d) receptori ai vederii în culori
14. Herpesul este o afecţiune a analizatorului:
a) auditiv
b) cutanat
c) vestibular
d) vizual
15. Receptorii vestibulari sunt localizați în:
a) urechea medie
b) urechea internă
c) urechea externă
16. Glaucomul și cataracta sunt afecţiuni ale analizatorului:
a) auditiv
b) cutanat
c) vestibular
d) vizual
a) participă la formarea nervului optic
b) sunt receptori ai vederii în culori
c) sunt stimulate chimic
d) sunt lipsite de pigmenţi
18. Segmentul periferic al analizatorului vizual:
a) conține celule receptoare ciliate stimulate mecanic
b) este o structură specializată în recepționarea unor stimuli
c) conține căi senzitivo-senzoriale care conduc impulsul nervos
d) reprezintă locul unde se formează senzaţia vizuală
19. Segmentul periferic al analizatorului auditiv:
a) conține celule receptoare ciliate stimulate mecanic
b) este o structură specializată în conducerea impulsului nervos
c) conține căi senzitivo-senzoriale care recepționează stimuli
d) reprezintă locul unde se formează senzaţia vizuală
13
XI-XII
20. Crestele ampulare sunt:
a) componente ale analizatorului auditiv
b) localizate în labirintul membranos al urechii medii
c) receptori vestibulari
d) stimulate chimic
21. Receptorii auditivi sunt localizați în:
a) urechea externă
b) urechea internă
c) urechea medie
22. Receptorii vestibulari ai omului sunt localizaţi în:
a) urechea externă
b) urechea internă
c) urechea medie
d) zona corticală specifică
a) asigură vederea nocturnă
b) sunt lipsite de pigmenți
c) sunt fotoreceptori
d) sunt stimulate chimic
24. Spre deosebire de celulele cu bastonaşe, celulele cu conuri sunt:
a) localizate în retină
b) stimulate mecanic
c) lipsite de pigmenți fotosensibili
d) răspunzătoare de vederea în culori
25. Receptorii vestibulari:
a) reprezintă segmentul intermediar al analizatorului vestibular
b) reprezintă locul formării senzaţiei de echilibru
c) sunt localizați în urechea internă
d) sunt receptorii pentru auz
a) conţin pigmenţi fotosensibili
c) sunt mecanoreceptori
d) sunt localizate în sclerotică
27. Celulele cu bastonașe:
a) lipsesc în pata galbenă
b) sunt fotoreceptori
c) sunt localizate în sclerotică
d) sunt lipsite de pigmenți
28. Celulele cu bastonașe:
a) asigură vederea cromatică/colorată
b) reprezintă segmentul central al analizatorului vizual
c) sunt localizate la nivelul retinei globului ocular
d) sunt lipsite de pigmenți fotosensibili
29. Celulele cu conuri sunt:
a) componente ale sistemului optic
14
XI-XII
b) localizate în sclerotică
c) lipsite de pigmenţi fotosensibili
d) receptori ai vederii în culor
a) asigură vederea în culori
b) conţin pigmenţi
d) sunt stimulate de substanţe chimice
31. Fotoreceptorii:
a) conțin pigmenți
b) sunt stimulați chimic
c) participă la formarea nervului optic
d) sunt segmentul central al analizatorului vizual
SUBIECTUL I. D.
pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă apreciaţi
că afirmaţia este falsă, scrieţi pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare
1. Segmentul periferic al analizatorului auditiv este localizat în urechea medie.
2. Segmentul central al analizatorului auditiv este reprezentat de urechea internă.
3. Receptorii pentru auz sunt localizaţi în urechea medie.
4. Segmentul central al analizatorului auditiv conţine receptorii auditivi.
5. Receptorii analizatorului vestibular sunt localizați în urechea medie.
7. Celulele cu conuri sunt receptorii pentru vederea diurnă, iar celulele cu bastonaşe sunt
receptorii pentru vederea colorată.
8. Senzația auditivă se formează la nivelul segmentului intermediar al analizatorului
auditiv.
9. Celulele cu conuri reprezintă segmentul central al analizatorului vizual.
10. Urechea internă reprezintă sediul formării senzaţiei auditive.
11. Spre deosebire de celulele cu bastonașe, celulele cu conuri sunt receptori ai vederii în
culori.
12. Receptorii pentru auz sunt localizaţi în urechea internă.
13. Celulele cu bastonașe din structura retinei asigură vederea cromatică.
14. Receptorii analizatorului vestibular reprezintă segmentul intermediar al acestui
analizator.
15. Celulele cu bastonașe sunt receptorii pentru vederea diurnă și vederea colorată.
16. Celulele cu bastonașe sunt receptorii pentru vederea diurnă.
17. Fotoreceptorii conțin pigmenți.
18. Receptorii analizatorului auditiv sunt localizați în urechea internă.
19. Receptorii analizatorului vizual sunt localizați în coroidă.
20. Segmentul periferic al analizatorului cutanat este localizat la nivelul pielii.
21. Segmentul central al analizatorului vestibular este reprezentat de urechea internă.
22. Otita este o afecţiune a analizatorului auditiv.
15
XI-XII
23. Celulele cu bastonașe sunt receptori ai vederii în culori.
24. Segmentul periferic al analizatorului vizual conține căi senzitivo-senzoriale care conduc
impulsul nervos.
25. Receptorii analizatorilor auditiv și vestibular sunt localizați în urechea internă.
26. Senzația auditivă se formează la nivelul segmentului periferic al analizatorului auditiv.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. Analizatorii împreună cu mai multe sisteme de organe participă la realizarea
funcției de relație a organismului.
a) Numiți trei căi de conducere descendente medulare.
b) Explicați afirmaţia următoare: „Leziuni la nivelul segmentului intermediar/de
conducere al analizatorului auditiv pot afecta formarea senzației de auz”.
conţinuturi:
- Tipuri de contracții ale mușchilor scheletici.
- Fiziologia analizatorului cutanat.
2. Sistemul nervos, analizatorii, sistemul osos, sistemul muscular şi glandele
endocrine participă la realizarea funcţiilor de relaţie ale organismului uman.
a) Precizați cauza și două caracteristici ale diabetului zaharat.
b) Explicați afirmația următoare: „Leziuni la nivelul urechii interne pot afecta auzul”.
conţinuturi:
- Funcția de conducere a măduvei spinării.
- Tipuri de contracții ale musculaturii scheletice.
SUBIECTUL III. 2.
4. Analizatorii informează sistemul nervos despre modificările din mediul de viaţă al
unui organism.
a) Numiţi un segment al analizatorului auditiv, precizând rolul îndeplinit de segmentul
numit.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Leziuni la nivelul retinei pot
provoca orbirea”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Funcţia reflexă a măduvei spinării”, folosind
16
XI-XII
5. Prin intermediul organelor de simț, sistemul nervos primeşte informaţii despre
modificările din mediul înconjurător.
funcțional.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sensibilitatea vizuală poate fi
afectată de leziuni la nivelul segmentului intermediar al analizatorului vizual”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul nervos – noțiuni elementare de igienă și de
patologie”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele
etape:
6. Prin intermediul analizatorilor, sistemul nervos primeşte informaţii despre mediul
de viaţă al organismului.
a) Numiţi unul dintre cele trei segmente ale analizatorului auditiv; precizaţi două
caracteristici ale segmentului numit.
b) Susțineți cu un argument afirmația următoare: „Întreruperea fluxului de informaţii de
la receptorii vizuali către aria vizuală afectează senzația vizuală.”
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Efecte ale stimulării simpaticului”, folosind
7. Sistemele nervos, osos şi muscular, analizatorii şi glandele endocrine participă la
realizarea funcţiilor de relaţie ale organismului uman.
a) Caracterizaţi o glandă endocrină precizând: denumirea şi localizarea glandei
endocrine, un exemplu de hormon secretat de glanda respectivă.
b) Explicaţi în ce constă funcţia reflexă a sistemului nervos somatic.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Fiziologia analizatorului auditiv”, folosind informaţia
ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
8. Sistemul nervos, analizatorii participă la realizarea funcției de relație a
organismului uman.
funcțional.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Celulele cu conuri au rol în
realizarea vederii în culori”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Segmentele unui analizator” folosind informaţia
9. Analizatorii participă la realizarea funcţiilor de relaţie ale organismului.
17
XI-XII
a) Numiţi trei sisteme care, împreună cu analizatorii, participă la realizarea funcţiilor de
relaţie ale organismului.
b) Explicați în ce constă rolul segmentului central al unui analizator.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Fiziologia analizatorului cutanat”, folosind informaţia
18
XI-XII
CAPITOLUL IV
GLANDE ENDOCRINE
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
1. Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere
din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă.
Guşa endemică, acromegalia, ................................ sunt boli .................................. .
Hormonii eliberaţi în circulaţie de către neurohipofiză sunt ..................... şi ................ .
Pancreasul endocrin secretă hormonii: .......................... şi ................................. .
din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă
Glandele sexuale sunt reprezentate de ................................... şi .............................. .
Glandele suprarenale secretă hormonii: .........................., ................................. și
sexosteroizi.
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi două disfuncții ale tiroidei; asociaţi fiecare disfuncție tiroidiană cu o cauză
a ei.
2. Numiţi doi hormoni hipofizari; asociaţi fiecare hormon hipofizar numit cu câte un
efect specific acestuia.
3. Numiţi doi hormoni tiroidieni; asociaţi fiecare hormon tiroidian numit cu câte un
efect specific acestuia.
4. Numiţi doi hormoni suprarenalieni; asociaţi fiecare hormon suprarenalian numit
cu câte un efect specific acestuia.
5. Numiţi două disfuncții ale hipofizei; asociaţi fiecare disfuncție hipofizară cu o
cauză a ei.
SUBIECTUL I. C.
19
XI-XII
1. Hipofiza secretă:
a) adrenalină
b) insulină
c) prolactină
d) tiroxină
2. Glandă endocrină este:
a) hipofiza
b) prostata
c) rinichiul
d) stomacul
3. Boală endocrină este:
a) caria dentară
b) litiaza biliară
c) diabetul insipid
d) fibroza pulmonară
4. Cauza bolii Basedow-Graves este dereglarea activităţii:
a) ovarului
b) pancreasului endocrin
c) tiroidei
d) testiculului
5. Este hormon adenohipofizar:
a) ADH-ul
b) insulina
c) tiroxina
d) STH-ul
6. Hormonul eliberat în circulație din lobul posterior hipofizar/neurohipofiză este:
a) ADH-ul
b) ACTH-ul
c) insulina
d) STH-ul
7. Acromegalia este o afecțiune a:
a) corticosuprarenalei
b) hipofizei
c) pancreasului endocrin
d) tiroidei
8. Hormon produs de medulosuprarenală este:
a) ADH-ul
b) adrenalina
c) tiroxina
d) STH-ul
9. Glandă endocrină este:
a) prostata
b) rinichiul
c) stomacul
d) tiroida
10. Testiculele sunt:
a) alcătuite din foliculi
20
XI-XII
b) celule sexuale
c) glande anexe
d) gonade
11. Hormon hipofizar este:
a) ADH-ul
b) insulina
c) STH-ul
d) tiroxina
12. Cauza mixedemului este o disfuncţie a:
a) gonadei masculine
b) ovarului
c) tiroidei
d) suprarenalei
13. Este efect al hipersecreţiei de tiroxină:
a) cretinismul
b) exoftalmia
c) mixedemul
d) statura redusă
14. Diabetul insipid se caracterizează prin:
a) glucozurie
b) hipoglicemie
c) polifagie
d) poliurie
15. Funcţia endocrină a ovarului presupune:
a) maturarea foliculilor ovarieni
b) formarea corpului galben
c) secreţia de progesteron
d) secreţia de hormon foliculostimulant
16. Este hormon hipoglicemiant al organismului:
a) aldosteronul
b) calcitonina
c) insulina
d) somatotropul
17. Hipofiza este localizată:
a) în partea anterioară a gâtului
b) la baza encefalului
c) la polul superior al rinichiului
d) retrosternal
18. Aldosteronul favorizează:
a) eliminarea de Na+
b) excreţia de azot
c) reabsorbţia de K+
d) retenţia de apă
19. Mixedemul este cauzat de:
a) hipersecreţie de ACTH
b) hipotiroidism la adult
c) hipersecreţie de tiroxină
21
XI-XII
d) hipersecreţie de STH
20. Ovulaţia este stimulată de:
a) ADH
b) LH
c) FSH
d) TSH
21. Tiroida este localizată:
a) în faţa sternului
b) în spatele traheei
c) lateral de timus
d) la nivelul gâtului
22. Principalul hormon secretat de testicul este:
a) estrogenul
b) hormonul luteinizant
c) progesteronul
d) testosteronul
SUBIECTUL I. D.
1. Diabetul insipid, acromegalia şi guşa endemică sunt boli endocrine.
2. Insulina este unul dintre hormonii secretaţi de hipofiză.
3. Boala Basedow-Graves este produsă de hipersecreția de hormoni tiroidieni.
4. Pancreasul endocrin secretă suc pancreatic, cu rol digestiv.
5. Diabetul insipid este o boală endocrină.
6. Mixedemul este disfuncție endocrină.
7. Coma este o disfuncție endocrină.
8. Hipersecreţia de hormon antidiuretic produce diabetul insipid.
9. Hormonul luteinizant stimulează secreţia de testosteron.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. Totalitatea glandelor cu secreţie internă formează sistemul endocrin.
22
XI-XII
a) Caracterizaţi tiroida precizând: localizarea, un exemplu de hormon secretat, un
exemplu de efect al hormonului respectiv.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Activitatea tiroidei este
influenţată de activitatea hipofizei”.
limbajul ştiinţific adecvat. Folosiţi, în acest scop, informaţii referitoare la
următoarele conţinuturi:
- Acromegalia
- Funcția endocrină a ovarului
2. Activitatea secretorie a glandelor endocrine poate suferi variaţii faţă de
normal, ducând la apariţia unor boli endocrine.
a) Precizaţi cauza şi două caracteristici ale diabetului insipid.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Concentraţia de hormoni
tiroidieni din sânge este influenţată de activitatea hipofizei”.
- Hormonii hipofizari
- Pancreasul endocrin
3. Hipofiza, tiroida, suprarenalele sunt glande cu secreție internă, care secretă
hormoni.
a) Caracterizaţi tiroida precizând: localizarea tiroidei, numele unui hormon tiroidian,
un efect al hormonului tiroidian numit.
b) Explicați afirmația următoare: „Tiroida are legături funcţionale cu hipofiza”.
- Adrenalina
- Gigantismul
4. Sistemul endocrin este alcătuit din totalitatea glandelor cu secreţie internă.
a) Precizaţi o asemănare și o deosebire între pancreas și gonade.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Suprarenalele sunt glande
cu secreție internă”.
- Glandele endocrine – topografie
- Nanismul hipofizar
5. Hormonii secretaţi de glandele endocrine acţionează la distanţă de locul
sintezei, având efecte caracteristice.
a) Precizați trei disfuncții endocrine.
b) Explicaţi următoarea afirmaţie: „Modificarea activităţii secretorii a hipofizei
poate afecta activitatea ovarelor.”
- Hormonii hipofizari
23
XI-XII
- Tiroida
6. Sistemul nervos împreună cu sistemul endocrin au rol în integrarea
organismului în mediu.
a) Caracterizaţi suprarenalele, precizând: localizarea, un exemplu de hormon
secretat şi un efect al hormonului respectiv.
b) Susțineți cu un argument afirmația următoare: „Majoritatea organelor primesc o
inervație vegetativă dublă și antagonică.”
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Diabetul zaharat”, folosind informaţia ştiinţifică
adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
7. Reproducerea este una dintre funcţiile organismului uman, realizată cu
participarea sistemelor reproducătoare ale celor două sexe.
a) Precizați numele gameților feminini și al gameților masculini și o asemănare între
aceste două tipuri de gameți.
b) Explicaţi modul în care adenohipofiza influenţează activitatea sistemelor
reproducătoare masculin şi feminin.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Hormonii sexuali”, folosind informaţia ştiinţifică
8. Variații ale secreției de hormoni pot duce la apariţia unor boli endocrine.
a) Precizaţi cauza şi două caracteristici ale acromegaliei.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Hipofiza influențează
activitatea secretorie a tiroidei”.
- Diabetul insipid.
- Hormonii sexuali.
9. Dereglarea activității secretorii a glandelor endocrine poate duce la apariția
unor boli endocrine.
a) Precizaţi cauza şi două caracteristici ale bolii Basedow-Graves.
b) Explicați afirmația următoare: „Activitatea hipofizei este influențată de
hipotalamus.”
- Gigantismul.
- Hormonii tiroidieni.
10. Sistemul endocrin este implicat în realizarea funcţiilor de relație ale
organismului uman.
a) Numiţi alte trei sisteme care participă, împreună cu sistemul endocrin, la
realizarea funcţiilor de relație ale organismului uman.
24
XI-XII
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Pancreasul endocrin are
rol în reglarea metabolismului glucidelor.”
- Diabetul insipid.
- Tiroida.
11. Sistemul endocrin este alcătuit din totalitatea glandelor endocrine ale căror
celule secretoare produc hormoni.
a) Precizați numele glandei endocrine pereche situate la polul superior al rinichilor
și numele a doi hormoni secretați de această glandă.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Secreţia unei cantităţi
insuficiente de hormoni tiroidieni poate fi cauza unei boli endocrine”.
- Hormonii sexuali feminini.
- Hipofiza.
12. Glandele endocrine au în alcătuirea lor celule specializate în elaborarea unor
secreții numite hormoni.
a) Precizați numele unei glande endocrine, numele unui hormon secretat de această
glandă și un efect al hormonului respectiv.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Secreţia unei cantităţi
insuficiente de STH poate fi cauza unei boli endocrine”.
- Glandele endocrine - topografie.
- Mixedemul.
SUBIECTUL III. 2.
1. Glandele endocrine secretă hormoni. Hipofiza este una dintre glandele endocrine.
a) Precizaţi denumirea altor două glande endocrine și localizarea uneia dintre cele două
glande endocrine.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Hipofiza controlează
activitatea altor glande endocrine”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Hormonii adenohipofizari”, folosind informaţia
2. Glandele endocrine secretă hormoni. Hipofiza este una dintre glandele endocrine.
a) Precizaţi localizarea hipofizei și numele a doi hormoni depozitați în lobul posterior
hipofizar.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Între hipofiză și gonade există
legături funcționale”.
25
XI-XII
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Tiroida”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În
acest scop, respectaţi următoarele etape:
3. Glandele endocrine secretă hormoni. Secreţia unei cantităţi mai mari sau mai mici
de hormoni, faţă de normal, poate duce la apariţia unor boli endocrine.
a) Precizaţi două caracteristici ale bolii Basedow-Graves.
b) Explicaţi afirmația următoare: „Concentraţia de hormoni tiroidieni din sânge este
influenţată de activitatea hipofizei.”
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Pancreasul endocrin” folosind informaţia ştiinţifică
4. Disfuncțiile endocrine pot duce la apariţia unor boli.
a) Caracterizați boala Basedow-Graves precizând: cauza bolii, două caracteristici ale
bolii.
b) Explicaţi afirmația următoare: „Între hipofiză și tiroidă există legături funcționale”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Suprarenalele – glande cu secreție internă” folosind
5. Disfuncțiile endocrine pot duce la apariţia unor boli.
a) Caracterizați boala Basedow-Graves precizând: cauza bolii, două caracteristici ale
bolii.
b) Explicaţi afirmația următoare: „Între hipofiză și tiroidă există legături funcționale”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Suprarenalele – glande cu secreție internă” folosind
6. În cazul unor disfuncţii, glandele endocrine secretă cantităţi mai mari sau mai mici
de hormoni faţă de normal.
a) Precizaţi cauza şi două caracteristici ale nanismului tiroidian.
b) Explicați afirmația următoare: „Activitatea hipofizei influenţează activitatea altor
glande endocrine”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Gonadele”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
În acest scop, respectaţi următoarele etape:
7. Glandele endocrine secretă și eliberează în sânge substanțe chimice active
denumite hormoni. Hipofiza și pancreasul endocrin sunt două exemple de glande
endocrine.
a) Precizați localizarea hipofizei și doi hormoni secretați de hipofiză.
26
XI-XII
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Între hipofiză și hipotalamus
există legături funcționale”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Glucagonul și efectele sale”, folosind informaţia
8. Hipofiza este una dintre glandele endocrine care secretă mai multe categorii de
hormoni.
a) Precizați denumirea altei glande endocrine, localizarea ei și un hormon secretat de
această glandă.
b) Scrieți un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Hipofiza coordonează
activitatea altor glande endocrine”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Hormonii și efectele lor asupra metabolismului
proteinelor” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi
următoarele etape:
9. În activitatea glandelor endocrine pot apărea variații ale secreției de hormoni.
a) Precizați numele și două efecte ale unui hormon depozitat în hipofiza posterioară.
b) Scrieți un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Hipofiza influențează
activitatea tiroidei, în condițiile scăderii concentrației de hormoni tiroidieni din sânge”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Disfuncții ale tiroidei” folosind informaţia ştiinţifică
27
XI-XII
CAPITOLUL V
SISTEMUL OSOS
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
Falangele, ................................. şi ................................. sunt oase ale scheletului
membrului inferior.
Tarsienele, .................................., ...................................... sunt oase ale membrului
inferior.
Sistemele muscular, ............................ şi ............................. participă la realizarea
funcţiilor de relaţie.
Scheletul corpului uman cuprinde: scheletul capului, scheletul ....................... şi
scheletul ................ .
Falangele şi ............ sunt oase ale scheletului membrului ............ .
Sfenoidul şi .................. sunt oase ale scheletului .................... .
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi două afecțiuni ale sistemului osos; asociaţi fiecare afecțiune numită cu câte o
caracteristică.
2. Numiți două segmente ale membrului superior; asociați fiecare segment numit cu un os
care intră în componența sa.
28
XI-XII
SUBIECTUL I. C.
1. Femurul este unul dintre oasele scheletului:
a) capului
b) membrului inferior
c) membrului superior
d) trunchiului
2. Carpienele şi metacarpienele aparţin scheletului:
a) capului
d) trunchiului
3. Oase ale membrelor superioare sunt:
a) coxalele
b) metacarpienele
c) metatarsienele
d) tarsienele
4. Oase ale membrelor inferioare sunt:
a) carpienele
b) coastele
c) metacarpienele
d) tarsienele
a) carpienele
b) coastele
c) metatarsienele
d) tarsienele
6. Femurul şi tibia sunt oase ale scheletului:
a) capului
d) trunchiului
7. Metacarpienele aparțin scheletului:
a) capului
d) trunchiului
8. Humerusul este os al:
a) capului
d) trunchiului
a) coastele
b) metacarpienele
29
XI-XII
c) metatarsienele
d) tarsienele
10. Osul radius aparţine scheletului:
a) capului
d) trunchiului
a) coxalele
b) metacarpienele
c) metatarsienele
d) tarsienele
12. Os al centurii scapulare este:
a) clavicula
b) femurul
c) humerusul
d) tibia
13. Tarsienele şi metatarsienele aparţin scheletului:
a) capului
d) trunchiului
14. Este os al centurii pelviene:
a) clavicula
b) coxalul
c) omoplatul
d) sacrul
15. Os al centurii scapulare este:
a) clavicula
b) coxalul
c) humerusul
d) sacrul
16. Sunt oase ale membrelor superioare:
a) coxalele
b) falangele
c) metatarsienele
d) tarsienele
17. Este os al centurii scapulare:
a) coxalul
b) clavicula
c) femurul
d) tibia
18. Radiusul este os al scheletului:
a) capului
d) trunchiului
30
XI-XII
19. Luxaţiile sunt afecţiuni ale sistemului:
a) circulator
b) muscular
c) osos
d) respirator
20. Carpienele şi falangele sunt oase ale scheletului:
a) capului
d) trunchiului
21. Femurul este os al scheletului:
a) capului
d) trunchiului
22. Os al scheletului membrului superior este:
a) coxalul
b) femurul
c) radiusul
d) tibia
23. Os al scheletului membrului inferior este:
a) clavicula
b) femurul
c) humerusul
d) radiusul
SUBIECTUL I. D.
1. Entorsele şi luxaţiile sunt afecţiuni ale sistemului osos.
2. Tarsienele și carpienele sunt oase ale membrului inferior.
3. Osul femur aparține scheletului membrului superior.
4. Carpienele şi metacarpienele sunt oase ale scheletului membrului superior.
5. Tibia şi tarsienele sunt oase ale scheletului membrului inferior.
6. Falangele, tarsienele și carpienele sunt oase ale membrului inferior.
7. Sistemul osos şi sistemul muscular participă la realizarea funcţiilor de relație.
8. Coxalele sunt oase ale membrelor superioare.
9. Tibia şi omoplatul sunt oase ale scheletului centurii scapulare.
10. Femurul este unul dintre oasele scheletului membrului inferior.
11. Scheletul corpului uman cuprinde: scheletul capului, scheletul trunchiului şi scheletul
membrelor.
12. Sistemele muscular, osos şi nervos participă la realizarea funcţiilor de relaţie ale
organismului.
31
XI-XII
13. Tibia şi falangele sunt oase ale scheletului membrului inferior.
14. Entorsele şi luxaţiile sunt afecţiuni ale sistemului muscular.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. La realizarea funcțiilor de relație ale organismului uman participă sistemele:
nervos, muscular, osos, endocrin.
a) Numiți trei oase componente ale scheletului membrului superior.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Muşchii scheletici sunt organe
active ale mişcării”.
conţinuturi:
- Creșterea oaselor.
- Sistemul nervos somatic.
SUBIECTUL III. 2.
1. Funcţiile fundamentale ale organismului uman sunt: de relaţie, de nutriţie, de
reproducere.
a) Daţi două exemple de transformări chimice ale alimentelor în timpul digestiei
gastrice.
b) Explicaţi afirmația următoare: „Muşchii scheletici sunt organe active ale mişcării”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Creșterea oaselor” folosind informaţia ştiinţifică
2. Organismul uman are trei funcții fundamentale: de nutriţie, de relaţie, de
reproducere.
a) Enumeraţi trei enzime implicate în transformarea chimică a alimentelor în intestinul
subțire.
b) Explicaţi importanţa planificării familiale pentru sănătatea reproducerii.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul osos – noțiuni elementare de igienă și
patologie” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele
etape:
32
XI-XII
3. La realizarea funcţiilor de relaţie ale organismului participă sistemele muscular,
osos, dar și analizatorii.
a) Numiți trei grupe de mușchi scheletici.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Leziuni ale retinei pot afecta
formarea senzației de văz”.
33
XI-XII
CAPITOLUL VI
SISTEMUL MUSCULAR
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
Croitorul, ................................... şi ................................ sunt muşchi scheletici.
Sistemele muscular, ....................... şi ..................... participă la realizarea funcţiilor de
relaţie.
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi două tipuri de contracţii musculare. Asociaţi fiecare tip de contracţie
musculară cu câte o caracteristică a acesteia.
2. Numiţi doi muşchi scheletici. Asociaţi fiecare muşchi numit cu grupa de muşchi
scheletici din care face parte.
3. Numiţi doi muşchi scheletici ai corpului uman; asociaţi, fiecare muşchi, cu grupa
de muşchi scheletici căreia îi aparţine.
4. Numiţi două grupe de mușchi scheletici; asociaţi fiecare grupă de mușchi scheletici
cu câte un exemplu de mușchi încadrat în grupele respective.
5. Numiţi o afecțiune a sistemului osos și o afecțiune a sistemului muscular; asociaţi
fiecare afecțiune numită cu câte o caracteristică.
6. Numiţi două tipuri de contracţii musculare; asociaţi fiecare tip de contracţie
musculară cu câte o caracteristică.
SUBIECTUL I. C.
1. Muşchi al membrului superior este:
a) croitorul
b) oblicul
c) trapezul
d) tricepsul
a) croitorul
b) oblicul
c) trapezul
34
XI-XII
d) tricepsul
3. Bicepsul este muşchi al:
a) abdomenului
b) capului
c) gâtului
d) membrului superior
4. Sternocleidomastoidienii sunt mușchi ai:
a) abdomenului
b) capului
c) gâtului
d) membrelor
5. Bicepsul este muşchi al:
a) abdomenului
b) capului
d) trunchiului
6. Funcţia de relație a organismului se realizează cu participarea sistemelor:
a) nervos și muscular
c) muscular şi circulator
d) respirator şi osos
7. Muşchi al umărului este:
a) croitorul
b) deltoidul
c) oblicul
d) trapezul
8. Aparțin abdomenului mușchii:
a) maseteri
b) oblici
c) pectorali
d) sternocleidomastoidieni
9. Bicepsul este un mușchi scheletic ce aparține grupei muşchilor:
a) capului
b) gâtului
d) trunchiului
a) croitorul
b) oblicul
c) trapezul
d) tricepsul
11. Pectoralii sunt muşchi ai:
a) capului
b) trunchiului
c) membrului inferior
12. Bicepsul aparţine grupei muşchilor:
35
XI-XII
a) capului
b) gâtului
c) trunchiului
13. Este muşchi al membrului inferior:
a) bicepsul brahial
b) oblicul extern
c) croitorul
d) pectoralul
14. Muşchi al membrului inferior este:
a) croitorul
b) deltoidul
c) oblicul superior
d) trapezul
15. Bicepsul face parte din grupa muşchilor scheletici ai:
a) capului
b) gâtului
c) trunchiului
a) oblicul
b) sternocleidomastoidianul
c) tricepsul
d) trapezul
17. Muşchi al membrului inferior este:
a) croitorul
b) deltoidul
c) marele dorsal
d) oblicul
18. Aparține grupei mușchilor spatelui și cefei:
a) pectoralul
b) oblicul
c) sternocleidomastoidianul
d) trapezul
19. Este mușchi scheletic al brațului:
a) bicepsul
b) croitorul
c) femurul
d) trapezul
20. Deltoidul este mușchi al:
a) capului
b) gâtului
d) membrului inferior
21. Muşchi al spatelui și cefei este:
a) marele dorsal
b) oblicul
36
XI-XII
c) sternocleidomastoidianul
d) tricepsul
22. Pectoralii sunt mușchi ai:
a) capului
b) gâtului
c) trunchiului
SUBIECTUL I. D.
1. Sternocleidomastoidienii sunt muşchi ai capului.
2. Sistemul osos şi sistemul muscular participă la realizarea funcţiilor de relație.
3. Sistemele muscular, osos şi nervos participă la realizarea funcţiilor de relaţie ale
organismului.
4. Entorsele şi luxaţiile sunt afecţiuni ale sistemului muscular.
5. Sternocleidomastoidienii sunt muşchi ai capului.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. Analizatorii împreună cu mai multe sisteme de organe participă la realizarea
funcției de relație a organismului.
a) Numiți trei căi de conducere descendente medulare.
b) Explicați afirmaţia următoare: „Leziuni la nivelul segmentului intermediar/de
conducere al analizatorului auditiv pot afecta formarea senzației de auz”.
conţinuturi:
- Tipuri de contracții ale mușchilor scheletici.
- Fiziologia analizatorului cutanat.
2. La realizarea funcțiilor de relație ale organismului uman participă sistemele:
nervos, muscular, osos, endocrin.
a) Numiți trei oase componente ale scheletului membrului superior.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Muşchii scheletici sunt organe
active ale mişcării”.
37
XI-XII
conţinuturi:
- Creșterea oaselor.
- Sistemul nervos somatic.
3. Sistemul nervos, analizatorii, sistemul osos, sistemul muscular şi glandele
endocrine participă la realizarea funcţiilor de relaţie ale organismului uman.
a) Precizați cauza și două caracteristici ale diabetului zaharat.
b) Explicați afirmația următoare: „Leziuni la nivelul urechii interne pot afecta auzul”.
conţinuturi:
- Funcția de conducere a măduvei spinării.
- Tipuri de contracții ale musculaturii scheletice.
SUBIECTUL III. 2.
1. Funcţiile fundamentale ale organismului uman sunt: de nutriţie, de relaţie, de
reproducere.
a) Enumeraţi cele trei segmente ale unui analizator.
b) Explicaţi importanţa planificării familiale pentru sănătatea reproducerii.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Principalele grupe de muşchi scheletici” folosind
2. Funcţiile fundamentale ale organismului uman sunt: de relaţie, de nutriţie, de
reproducere.
a) Daţi două exemple de transformări chimice ale alimentelor în timpul digestiei
gastrice.
b) Explicaţi afirmația următoare: „Muşchii scheletici sunt organe active ale mişcării”.
3. La realizarea funcţiilor de relaţie ale organismului participă sistemele muscular,
osos, dar și analizatorii.
a) Numiți trei grupe de mușchi scheletici.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Leziuni ale retinei pot afecta
formarea senzației de văz”.
4. Sistemele nervos, osos și muscular participă la realizarea funcțiilor de relație ale
organismului uman.
38
XI-XII
a) Precizaţi relaţia dintre mușchi și oase, în realizarea mișcării organismului uman.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Majoritatea viscerelor au
inervație vegetativă dublă, simpatică și parasimpatică”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul muscular – noțiuni elementare de igienă și
de patologie”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi
următoarele etape:
39
XI-XII
CAPITOLUL VII
DIGESTIA
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
Produşii finali ai digestiei ................................ se obţin în ..................................... .
Ficatul secretă un suc digestiv numit ..............................., cu rol în digestia
....................... .
Produșii finali ai digestiei ...................................... sunt ........................................... .
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi două organe din cavitatea abdominală; asociaţi fiecare organ numit cu efectul
stimulării simpaticului asupra organului respectiv.
3. Numiţi două organe din cavitatea abdominală. Asociaţi fiecare organ numit cu câte un
rol al său.
SUBIECTUL I. C.
1. Spre deosebire de ficat, stomacul:
a) are rol în emulsionarea acizilor graşi din alimente
b) este localizat în cavitatea abdominală
c) participă la digestia intestinală a alimentelor
d) secretă un suc digestiv care conţine enzime
2. Pancreasul:
a) este localizat în cavitatea toracică
b) participă la digestia intestinală a alimentelor
c) prin hiposecreţie, produce diabetul insipid
d) secretă un suc digestiv lipsit de enzime
40
XI-XII
3. Stomacul:
a) conține săruri cu rol în emulsionarea grăsimilor
b) participă la descompunerea glucozei în amidon
c) reprezintă segmentul final al digestiei proteinelor
4. Secreția digestivă din a cărei compoziție chimică lipsesc enzimele este:
a) bila
b) saliva
c) sucul gastric
d) sucul pancreatic
7. Sucul digestiv secretat de stomac:
a) are rol în emulsionarea acizilor graşi din alimente
b) este depozitat, între mese, în stomac
d) se deosebește de bilă prin conținutul în enzime
8. Ficatul:
a) contribuie la digestia lipidelor prin lipază
b) este componentă a tubului digestiv
d) secretă un suc digestiv bogat în enzime
9. Produşii finali ai digestiei glucidelor sunt:
a) acizii graşi
b) aminoacizii
c) glicerolul
d) monozaharidele
10. Afecţiune a sistemului digestiv este:
a) anexita
b) emfizemul
c) herpesul
d) stomatita
11. Sucul gastric:
a) are în compoziția sa chimică enzime
b) continuă acțiunea digestivă începută de sucul pancreatic
d) se aseamănă cu bila prin conținutul în lipază
12. Sucul pancreatic:
a) are rol în emulsionarea grăsimilor din alimente
41
XI-XII
b) conține enzime cu rol în digestia alimentelor
c) este secretat de partea endocrină a pancreasului
d) participă la digestia gastrică a alimentelor
13. Ficatul:
a) este componentă a tubului digestiv
b) este localizat în cavitatea toracică
c) participă la digestie prin secreția de bilă
d) secretă un suc digestiv bogat în enzime
14. Produşii finali ai digestiei proteinelor sunt:
a) acizii graşi
b) aminoacizii
c) glicerolul
d) monozaharidele
15. Pancreatita este boală a sistemului:
a) circulator
b) digestiv
c) excretor
d) endocrin
16. Secreția cu rol digestiv din a cărei compoziție chimică lipsesc enzimele este:
a) bila
b) saliva
c) sucul gastric
d) sucul pancreatic
17. Secreția digestivă care conține tripsină este sucul:
a) biliar
b) gastric
c) intestinal
d) pancreatic
a) are aceeași compoziție chimică cu a bilei
b) emulsionează grăsimile din alimente
c) este lipsit de enzime cu rol digestiv
d) participă la digestia intestinală a alimentelor
a) are aceeaşi compoziţie cu a bilei
b) are rol în digestia gastrică a glucidelor
c) conţine enzime cu rol digestiv
d) este secretat de pancreasul endocrin
20. Sucul gastric:
a) are aceeași compoziție cu a bilei
b) conține enzime cu rol în digestie
c) este secretat de pancreas
d) participă la digestia intestinală
21. Stomacul:
a) are rol în emulsionarea grăsimilor
b) participă la descompunerea glucozei în amidon
c) reprezintă segmentul final al digestiei alimentelor
42
XI-XII
SUBIECTUL I. D.
1. Aminoacizii sunt produșii finali ai digestiei proteinelor.
2. Produşii finali ai digestiei glucidelor şi proteinelor se obţin în stomac.
3. Enterocolita este boală a sistemului respirator.
4. Pepsina face parte din compoziția chimică a sucului pancreatic.
5. Bila, produsul de secreție al ficatului, este eliminată în intestinul subțire.
6. Ficatul secretă un suc digestiv bogat în enzime cu rol în digestia lipidelor.
7. Stomacul secretă un suc digestiv din compoziția căruia lipsesc enzimele.
8. Bila este secretată de vezica biliară.
9. Sucul pancreatic este secretat de partea endocrină a pancreasului.
10. Produşii finali ai digestiei glucidelor se obţin în stomac.
11. Stomacul secretă un suc digestiv care conține enzime.
12. Produşii finali ai digestiei proteinelor se obţin în intestinul subțire.
13. Bila şi sucul pancreatic acţionează asupra substanţelor alimentare la nivelul intestinului
subțire.
14. Stomatita și cistita sunt afecţiuni ale sistemului digestiv.
15. Produşii finali ai digestiei proteinelor se obţin în intestinul subțire.
16. Pancreasul endocrin secretă suc pancreatic, cu rol digestiv.
17. Sucul gastric este lipsit de enzime.
18. Ficatul secretă un suc digestiv numit bilă, bogat în enzime digestive.
19. Aminoacizii sunt produşii finali ai digestiei lipidelor.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. În procesul digestiei, la nivelul unor segmente ale tubului digestiv, alimentele sunt
supuse unor transformări fizico-chimice. Ciroza hepatică este o afecţiune digestivă.
a) Enumeraţi alte trei afecţiuni digestive.
43
XI-XII
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Compoziţia sucului digestiv
produs de ficat este diferită de compoziţia sucului digestiv produs de partea exocrină a
pancreasului”.
conţinuturi:
- Digestia bucală
- Absorbția intestinală
2. Una dintre funcţiile organismului uman este digestia.
a) Caracterizaţi sucul digestiv care participă la transformările chimice ale alimentelor în
stomac precizând: numele sucului digestiv, un exemplu de enzimă din compoziţia
acestuia, un exemplu de substanţe asupra cărora acţionează enzima respectivă.
b) Explicaţi importanţa cunoaşterii unor noţiuni elementare de igienă şi de patologie, în
ceea ce priveşte digestia.
conţinuturi:
- Absorbția intestinală.
- Pancreatita.
3. Digestia este una dintre funcţiile organismului uman.
a) Caracterizaţi un suc digestiv care participă la transformările chimice ale alimentelor
în intestinul subţire precizând: numele sucului digestiv, un exemplu de enzimă din
compoziţia acestuia, un exemplu de substanţe asupra cărora acţionează enzima
respectivă.
b) Scrieţi un argument în favoarea importanţei cunoaşterii unor noţiuni elementare de
igienă şi de patologie în ceea ce priveşte digestia.
conţinuturi:
- Fiziologia intestinului gros
- Enterocolitele
SUBIECTUL III. 2.
1. Digestia participă la realizarea funcţiilor de nutriţie ale organismului uman.
a) Numiţi trei afecțiuni digestive.
b) Explicaţi în ce constă absorbţia intestinală.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sucurile digestive și rolul lor în realizarea digestiei
intestinale”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi
următoarele etape:
2. Digestia este procesul prin care alimentele suferă transformări mecanice, fizice și
chimice de-a lungul componentelor tubului digestiv.
a) Numiţi cele trei secreții digestive care participă la realizarea digestiei intestinale.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „În procesul digestiei, la nivelul
stomacului, au loc transformări chimice”.
44
XI-XII
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Fiziologia intestinului gros”, folosind informaţia
3. Digestia participă la realizarea funcțiilor de nutriție ale organismului uman.
a) Numiţi celelalte trei funcții care participă împreună cu digestia la realizarea funcțiilor
de nutriție ale organismului uman.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Saliva are rol digestiv.”
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Rolul sucului pancreatic în digestie”, folosind
4. Digestia participă la realizarea funcţiilor de nutriţie ale organismului uman.
a) Caracterizați o boală a sistemului digestiv, precizând: denumirea bolii, o cauză, o
manifestare, o modalitate de prevenire.
b) Explicaţi în ce constă absorbţia intestinală a lipidelor.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Transformări fizico-chimice ale alimentelor la nivelul
cavității bucale”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi
următoarele etape:
5. Funcţiile fundamentale ale organismului uman sunt: de nutriţie, de relaţie, de
reproducere.
a) Numiți două componente ale gonadei feminine (ovarului) și un hormon secretat de
aceasta.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sistemul nervos participă la
realizarea funcțiilor de relație”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Transformările chimice ale alimentelor la nivelul
intestinului subțire”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi
următoarele etape:
6. Digestia este una dintre funcţiile organismului uman.
a) Caracterizaţi sucul digestiv care participă la transformările chimice ale alimentelor în
stomac precizând: numele sucului digestiv, un exemplu de enzimă din compoziţia
acestuia, un exemplu de substanţe asupra cărora acţionează enzima respectivă.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Glandele salivare, prin secreția
lor, au rol în realizarea digestiei chimice a unor alimente”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Digestia intestinală” folosind informaţia ştiinţifică
45
XI-XII
7. Digestia este procesul prin care alimentele suferă, de-a lungul componentelor tubului
digestiv, transformări mecanice, fizice și chimice până la obținerea produșilor finali,
absorbabili.
a) Precizați trei exemple de enzime implicate în digestia proteinelor la nivelul tubului
digestiv.
b) Explicați afirmația următoare: „Bila are rol în digestia lipidelor”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Absorbția intestinală a produșilor digestiei chimice a
glucidelor, lipidelor și proteinelor”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest
scop, respectaţi următoarele etape:
8. Digestia, circulația, respiraţia şi excreţia participă la realizarea funcţiilor de nutriţie ale
organismului uman.
a) Precizaţi relaţia dintre digestie, circulaţie, respirație și excreție în realizarea funcţiilor
de nutriţie ale organismului uman.
b) Explicați afirmaţia următoare: „La nivelul intestinului subțire, alimentele suferă
transformări chimice”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Formarea și eliminarea urinei”, folosind informaţia
46
XI-XII
CAPITOLUL VIII
CIRCULAȚIA
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
Venele cave se deschid în atriul ............ al inimii şi transportă sânge ............ .
La realizarea funcţiilor de …….........…… participă sistemele: digestiv, ……........……,
Prin venele cave circulă sânge ............................, iar prin artera aortă circulă sânge
..................... .
Inima și ........................... sunt organe situate în cavitatea ............................ .
Activitatea cardiacă poate fi apreciată cu ajutorul unor parametri funcționali, precum:
….……..... și …….................…. .
Venele ...................... se deschid în atriul stâng al inimii şi transportă sânge
.......................... .
Sângele ......................... din ventriculul stâng al inimii este propulsat în
................................... .
47
XI-XII
Tensiunea arterială, ......................... și ................... sunt parametri funcționali ai
activității cardiace.
Din ventriculul drept al inimii, sângele ...................................... trece în
............................... .
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi o arteră şi o venă care aparţin circulaţiei mari a sângelui. Asociaţi fiecare
vas de sânge numit cu tipul de sânge transportat.
2. Numiţi două vase de sânge prin care circulă sânge oxigenat; asociaţi fiecare vas de
sânge numit cu compartimentul inimii cu care comunică.
3. Numiţi două vase de sânge prin care circulă sânge neoxigenat; asociaţi, fiecare vas
de sânge numit, cu compartimentul inimii cu care comunică.
4. Numiţi două vase de sânge prin care circulă sânge neoxigenat; asociaţi, fiecare vas
de sânge numit, cu compartimentul inimii cu care comunică.
5. Numiţi două vase de sânge; asociaţi, fiecare vas de sânge numit, cu tipul de sânge
transportat.
6. Numiţi două organe din cutia toracică; asociaţi fiecare organ numit cu rolul său.
7. Numiți două organe toracale; asociați fiecare organ numit cu efectul stimulării
8. Numiţi două vase de sânge care aparţin circulaţiei mari a sângelui. Asociaţi fiecare
vas de sânge numit cu tipul de sânge transportat.
9. Numiţi două vase mari de sânge. Asociaţi fiecare vas de sânge numit cu sensul
circulației sângelui prin vasul de sânge respectiv.
SUBIECTUL I. C.
1. Sângele oxigenat de la plămâni ajunge în atriul stâng al inimii prin:
a) artera aortă
b) artera pulmonară
c) venele cave
d) venele pulmonare
2. Venele pulmonare:
a) aparţin circulaţiei mari a sângelui
b) preiau sângele neoxigenat de la plămâni
c) se deschid în ventriculul stâng al inimii
d) transportă sânge cu O2 de la plămâni la inimă
3. Sângele oxigenat din ventriculul stâng al inimii este preluat de:
a) artera pulmonară
b) artera aortă
c) venele cave
48
XI-XII
d) venele pulmonare
a) aparțin circulației mari a sângelui
b) preiau sângele neoxigenat de la plămâni
c) se deschid în atriul stâng al inimii
d) transportă sânge neoxigenat la inimă
5. Sângele neoxigenat din ventriculul drept al inimii ajunge în:
a) artera aortă
c) venele cave
d) venele pulmonare
7. Sângele oxigenat din ventriculul stâng al inimii trece în:
a) artera aortă
c) venele cave
d) venele pulmonare
8. Aorta:
a) aparţine circulaţiei mici a sângelui
b) preia sângele din ventriculul drept al inimii
c) transportă sânge de la inimă spre corp
d) transportă sânge cu dioxid de carbon
9. Funcţiile de nutriţie ale organismului se realizează cu participarea sistemelor:
a) digestiv şi circulator
b) excretor şi nervos
c) muscular şi endocrin
d) respirator şi nervos
10. Compartimentul inimii în care ajunge sângele oxigenat de la plămâni este:
a) atriul drept
b) atriul stâng
c) ventriculul drept
d) ventriculul stâng
11. Venele cave:
a) aparţin circulaţiei mici a sângelui
b) preiau sângele oxigenat de la plămâni
c) se deschid în atriul drept al inimii
12. Sângele oxigenat din ventriculul stâng al inimii este pompat în:
a) artera aortă
c) venele cave
d) venele pulmonare
49
XI-XII
b) comunică cu atriul drept al inimii
c) transportă sânge neoxigenat
d) transportă sânge de la inimă la plămâni
14. La realizarea funcţiei de nutriţie a organismului participă sistemul:
a) circulator
b) nervos
c) osos
d) reproducător
a) aparțin circulației mari a sângelui
b) preiau sângele oxigenat din ventriculul drept
c) se deschid în atriul stâng al inimii
d) transportă sânge neoxigenat la plămâni
a) aparţin circulaţiei mari a sângelui
b) preiau sângele oxigenat din ventriculul stâng al inimii
c) se deschid în atriul drept al inimii
17. Venele cave:
a) comunică cu ventriculul drept al inimii
b) varsă sângele în atriul stâng al inimii
c) transportă sânge către organele corpului
d) transportă sânge neoxigenat
18. Atriul stâng al inimii primește sânge oxigenat prin:
b) artera aortă
c) venele cave
d) venele pulmonare
19. Artera aortă:
a) aparţine circulaţiei mici a sângelui
b) comunică cu atriul drept al inimii
c) primește sânge cu CO2 din ventriculul drept
d) transportă sânge cu O2 spre organele corpului
20. Funcţiile de nutriţie ale organismului uman se realizează cu participarea sistemelor:
a) circulator și respirator
b) digestiv şi nervos
c) muscular şi osos
21. Venele cave:
b) preiau sângele din ventriculul drept al inimii
c) transportă sânge de la inimă spre corp
22. Atriul stâng al inimii primește sânge oxigenat din:
a) artera aortă
50
XI-XII
c) venele cave
d) venele pulmonare
23. Artera aortă:
a) aparţine circulaţiei mari a sângelui
b) preia sângele din ventriculul drept al inimii
c) transportă sânge de la corp spre inimă
24. Prin contracţia ventriculului stâng al inimii, sângele este pompat în:
b) artera aortă
c) vena cavă
d) vena pulmonară
25. Sângele din ventriculul drept al inimii este preluat de:
b) artera aortă
c) venele cave
d) venele pulmonare
SUBIECTUL I. D.
1. Venele pulmonare aparțin circulației mici a sângelui.
2. Sângele oxigenat din ventriculul stâng al inimii este propulsat în artera pulmonară.
3. Prin venele pulmonare circulă sânge neoxigenat.
4. Prin venele pulmonare circulă sânge oxigenat.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
1. O persoană cu grupa sanguină B şi Rh pozitiv este supusă unei intervenţii
chirurgicale. Este necesară realizarea unei transfuzii cu o cantitate mică de sânge.
În spital există rezerve de sânge aparţinând următoarelor grupe: B şi Rh negativ,
AB şi Rh pozitiv, O şi Rh negativ. Precizaţi următoarele:
a) grupele sângelui care poate fi folosit de medici pentru transfuzie, din rezervele de
sânge ale spitalului; motivaţi răspunsul dat;
b) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din
punctul de vedere al sistemului Rh;
c) tipul de aglutinină (anticorp) caracteristică grupei sanguine B;
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa
pe care aţi propus-o.
51
XI-XII
2. Pacientul unui spital este supus unei intervenţii chirurgicale. Acesta are nevoie de
transfuzie cu o cantitate mică de sânge. La spital s-au prezentat mai multe
persoane, în vederea donării de sânge. Ţinând cont de faptul că pacientul are grupa
sanguină A, precizaţi următoarele:
a) aglutinogenul/antigenul şi aglutinina/anticorpul caracteristice grupei sanguine a
pacientului;
b) două exemple de grupe sanguine pe care ar trebui să le aibă donatorii, în vederea
donării de sânge necesar transfuziei; motivaţi răspunsul dat;
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din
punctul de vedere al sistemului ABO.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi; rezolvaţi cerinţa
pe care aţi propus-o.
3. Pacientul unui spital va fi supus unei intervenţii chirurgicale. Acesta are nevoie de
transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Medicii au la dispoziţie rezerve de sânge
aparţinând următoarelor grupe: A şi Rh negativ, O şi Rh negativ, AB şi Rh pozitiv.
Ştiind că pacientul supus intervenţiei chirurgicale are grupa sanguină B şi Rh negativ,
precizați următoarele:
a) tipul de aglutinină (anticorp) caracteristică grupei sanguine B;
b) grupa/grupele sângelui care poate fi folosit de medici pentru transfuzie, din rezervele
de sânge ale spitalului; motivaţi răspunsul dat;
punctul de vedere al sistemului Rh, în acest caz.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.
4. În secţia de terapie intensivă a unui spital, se află un pacient care are nevoie de
transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Ştiind că, de pe suprafaţa hematiilor
pacientului lipsesc ambele tipuri de aglutinogene/antigene, precizaţi următoarele:
a) grupa sanguină a pacientului;
b) grupa sanguină pe care ar trebui să o aibă un potenţial donator pentru acest pacient;
motivaţi răspunsul dat;
5. La secţia de primiri urgenţe a unui spital au fost aduși trei pacienți care au nevoie
de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Unul dintre ei are grupa de sânge O, iar
ceilalți doi pacienți au grupa de sânge B. La spital s-au prezentat rude ale celor trei
pacienți, în vederea donării de sânge. Grupele de sânge ale acestora sunt: O, A,
AB. Precizaţi următoarele:
a) grupa de sânge a donatorului comun pentru cei trei pacienți; motivaţi răspunsul dat;
b) anticorpul/aglutinina din plasma sângelui pacienților cu grupa de sânge B;
punctul de vedere al sistemului Rh.
6. Un bărbat este supus unei intervenţii chirurgicale în timpul căreia pierde o
cantitate mică de sânge. Este necesară o transfuzie de sânge. Bărbatul are grupa
52
XI-XII
de sânge B şi Rh pozitiv. La spital se prezintă rude ale bărbatului, acestea având
următoarele grupe de sânge: A şi Rh negativ, B şi Rh negativ, AB şi Rh negativ, O
şi Rh pozitiv. Precizaţi următoarele:
a) grupele de sânge ale posibililor donatori;
b) anticorpii/aglutininele din plasma sângelui persoanelor care au grupa de sânge O;
7. Analiza sângelui unei persoane care are nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de
sânge evidenţiază prezenţa, pe hematii, doar a antigenului/aglutinogenului A.
Precizați următoarele:
a) grupa sanguină şi aglutinina/anticorpul din plasma sangvină a acestei persoane;
b) două exemple de grupe sangvine ale unor potenţiali donatori;
sânge evidenţiază prezenţa, pe hematii, doar a antigenului/aglutinogenului B.
a) grupa sanguină şi aglutinina/anticorpul din plasma sangvină a acestei persoane;
sânge evidenţiază absența din plasma sanguină a aglutininelor/anticorpilor.
a) grupa sanguină a acestei persoane;
informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o
sânge evidenţiază prezenţa, pe hematii, a unui singur tip de aglutinogen/antigen şi
anume aglutinogenul/antigenul A. Precizați următoarele:
a) grupa de sânge a persoanei care are nevoie de transfuzie;
b) un exemplu de grupă de sânge a unui potenţial donator; motivaţi răspunsul dat;
11. La secția de primiri urgențe a unui spital este adusă o persoană care va fi supusă
unei intervenţii chirurgicale. Este necesară și realizarea unei transfuzii cu o
53
XI-XII
cantitate mică de sânge. Știind că donatorii posibili pentru această persoană au grupele
de sânge O și A, precizați următoarele:
a) grupa de sânge pe care o are această persoană; motivaţi răspunsul dat;
b) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din
punctul de vedere al sistemului ABO;
c) tipul de aglutinină (anticorp) caracteristică donatorului cu grupa sanguină A;
12. În sala de operații a unui spital, un pacient este supus unei intervenţii chirurgicale.
Acesta are nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Ţinând cont de faptul
că pacientul are în plasma sanguină doar aglutinina/anticorpul β, precizaţi următoarele:
a) grupa de sânge a pacientului;
b) două exemple de grupe sanguine pe care ar trebui să le aibă donatorii, în vederea
donării de sânge necesar transfuziei;
13. Doi pacienţi ai unui spital au fost supuşi unei intervenții chirurgicale. În ambele
cazuri, este necesară o transfuzie cu o cantitate mică de sânge. La spital s-au
prezentat donatori ale căror grupe de sânge sunt: O, A, AB. Ţinând cont de faptul
că un pacient are grupa sanguină AB, iar celălalt pacient are grupa sanguină O, precizaţi
următoarele:
a) grupa/grupele sanguine ale donatorilor comuni pentru cei doi pacienţi; motivaţi
răspunsul dat;
b) aglutinina/anticorpul din sângele unei persoane cu grupa A;
14. O persoană a cărei grupă de sânge nu este cunoscută are nevoie de transfuzie cu o
cantitate mică de sânge. Analiza de laborator a sângelui acestei persoane
evidențiază prezența în sângele acesteia a aglutininelor/anticorpilor α și β. Precizați
următoarele:
a) grupa de sânge a acestei persoane;
b) un exemplu de grupă de sânge a unui potențial donator; motivați răspunsul dat;
15. În secţia de terapie intensivă a unui spital se află trei pacienţi care au nevoie de
transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Fiecare pacient are o altă grupă de sânge
respectiv: A, B şi AB. La spital s-au prezentat rude ale celor trei pacienţi, în
vederea donării de sânge. Grupele sanguine ale acestora sunt: O, A şi B. Stabiliţi
următoarele:
a) grupele sanguine ale donatorilor comuni pentru pacienţii care au grupa de sânge B,
respectiv AB;
54
XI-XII
b) aglutinogenul/antigenul şi aglutinina/anticorpul din sângele pacientului cu grupa
sanguină A;
16. În sala de operații a unui spital, doi pacienți sunt supuși unei intervenţii
chirurgicale. Aceștia au nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Ţinând
cont de faptul că un pacient are în plasma sanguină doar aglutinina/anticorpul β, iar
celălalt pacient are în plasma sanguină doar aglutinina/anticorpul α precizaţi
următoarele:
a) grupa de sânge a fiecărui pacient;
b) un exemplu de grupă de sânge a unui potenţial donator, comun pentru cei doi pacienți;
motivaţi răspunsul dat;
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
SUBIECTUL III. 2.
55
XI-XII
CAPITOLUL IX
RESPIRAȚIA
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
Capacitatea ............ reprezintă suma a trei volume respiratorii: volumul ............,
volumul inspirator de rezervă şi volumul expirator de rezervă.
Volumul inspirator de rezervă, volumul expirator de rezervă şi volumul ............ sunt
componente ale capacităţii ............ .
Capacitatea .......................... este alcătuită din capacitatea vitală și volumul ................ .
SUBIECTUL I. B.
1. Numiți două organe toracale; asociați fiecare organ numit cu efectul stimulării
simpaticului asupra organului respectiv.
2. Numiţi două organe din cavitatea toracică; asociaţi fiecare organ numit cu rolul
său.
SUBIECTUL I. C.
1. Rol în respiraţie are:
a) alveola pulmonară
b) esofagul
c) intestinul
d) rinichiul
2. Capacitatea vitală este suma volumelor:
a) curent și inspirator de rezervă
b) curent, rezidual și pulmonar
c) curent, inspirator de rezervă și expirator de rezervă
d) pulmonar (total), curent și expirator de rezervă
3. Funcţia de nutriţie a organismului se realizează cu participarea sistemului:
a) endocrin
56
XI-XII
b) nervos
c) osos
d) respirator
4. Spre deosebire de expiraţie, în timpul unei inspiraţii normale:
a) diafragma se relaxează
b) presiunea aerului din plămâni scade
c) plămânii îşi micşorează volumul
d) volumul cavităţii toracice se micşorează
5. Gripa este afecţiune a sistemului:
a) digestiv
b) excretor
c) muscular
d) respirator
6. Capacitatea pulmonară (totală) este suma dintre:
a) capacitatea vitală şi volumul curent
b) volumul curent şi volumul inspirator de rezervă
c) volumul curent şi volumul expirator de rezervă
d) volumul rezidual şi capacitatea vitală
7. Spre deosebire de inspiraţie, în timpul unei expiraţii normale:
a) diafragma se contractă
b) plămânii îşi măresc volumul
c) presiunea aerului din plămâni crește
d) volumul cavităţii toracice se mărește
8. Organ cu rol respirator este:
a) esofagul
b) inima
c) plămânul
d) rinichiul
9. O caracteristică a unei expiraţii normale este:
a) contracția diafragmei
b) creșterea presiunii aerului din plămâni
c) mărirea volumului cavităţii toracice
d) mărirea volumului plămânilor
10. Suma dintre capacitatea vitală şi volumul rezidual reprezintă:
a) capacitatea pulmonară (totală)
b) volumul curent
c) volumul inspirator de rezervă
d) volumul expirator de rezervă
11. Alveola pulmonară are rol în realizarea funcției de:
a) circulaţie
b) digestie
c) relație
d) respiraţie
12. Participă la realizarea funcțiilor de nutriţie ale organismului uman sistemul:
a) muscular
b) osos
c) reproducător
57
XI-XII
d) respirator
13. Componente comune ale capacității vitale și capacității pulmonare (totale) sunt:
a) volumul curent, volumul rezidual, volumul expirator de rezervă
b) volumul curent, volumul rezidual, volumul inspirator de rezervă
c) volumul rezidual, volumul inspirator de rezervă, volumul expirator de rezervă
d) volumul curent, volumul inspirator de rezervă, volumul expirator de rezervă
14. În timpul unei inspiraţii normale:
a) aerul din plămâni este eliminat la exterior
b) diafragma se contractă
c) presiunea aerului din plămâni creşte
d) volumul cavităţii toracice se micşorează
15. Spre deosebire de inspiraţie, în timpul unei expiraţii normale:
a) diafragma se relaxează
b) plămânii îşi măresc volumul
c) presiunea aerului din plămâni scade
d) volumul cavităţii toracice se măreşte
16. Volumul respirator din componența capacității pulmonare (totale) prin care aceasta se
deosebește de capacitatea vitală se numește:
a) curent
b) expirator de rezervă
c) inspirator de rezervă
d) rezidual
17. Funcţiile de nutriţie ale organismului uman se realizează cu participarea sistemelor:
a) circulator și respirator
b) digestiv şi nervos
c) muscular şi osos
18. Volumul de aer ventilat de plămâni în timpul unei respirații normale se numește volum:
a) curent
b) expirator de rezervă
c) inspirator de rezervă
d) rezidual
19. În timpul inspirației:
a) aerul iese din plămâni la exterior
b) diafragma se contractă
c) presiunea aerului din plămâni crește
d) volumul plămânilor scade
20. Capacitatea vitală este suma volumelor:
a) curent, inspirator de rezervă și expirator de rezervă
b) inspirator de rezervă, expirator de rezervă și rezidual
c) expirator de rezervă, curent și rezidual
d) expirator de rezervă, pulmonar (total) și curent
21. Capacitatea pulmonară (totală) reprezintă suma dintre:
a) volumul curent și capacitatea vitală
b) volumul curent şi volumul inspirator de rezervă
c) volumul rezidual şi capacitatea vitală
d) volumul rezidual şi volumul curent
58
XI-XII
SUBIECTUL I. D.
1. În timpul unei inspiraţii normale, presiunea aerului din plămâni creşte.
2. Capacitatea pulmonară (totală) reprezintă suma dintre capacitatea vitală şi volumul
rezidual.
3. Capacitatea pulmonară (totală) reprezintă suma a trei volume respiratorii: volumul
curent, volumul inspirator de rezervă, volumul expirator de rezervă.
4. Capacitatea vitală reprezintă suma a trei volume respiratorii: volumul inspirator de
rezervă, volumul expirator de rezervă şi volumul curent.
5. Emfizemul este afecțiune a sistemului digestiv.
6. Capacitatea pulmonară (totală) reprezintă suma dintre capacitatea vitală şi volumul
curent.
7. În timpul unei expirații normale, presiunea aerului din plămâni scade.
8. Volumul rezidual este componentă a capacităţii vitale.
9. În timpul expiraţiei, muşchii inspiratori se relaxează, iar cutia toracică se micşorează.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. În timpul ventilaţiei pulmonare, prin inspirație și expirație, sunt mobilizate mai
multe volume respiratorii.
a) Înlocuiţi literele din relaţia de mai jos cu noţiunile corespunzătoare: Capacitatea vitală
=A+B+C
b) Explicați afirmația următoare: „Valoarea capacității vitale poate fi influențată de
anumiți factori”.
conţinuturi:
59
XI-XII
- Rolul sângelui în transportul gazelor respiratorii
- Schimbul de gaze la nivel tisular
2. Una dintre funcțiile vitale ale organismului uman este respirația, realizată cu
participarea sistemului respirator. În cazul nerespectării unor reguli de igienă, pot
apărea afecțiuni respiratorii.
a) Precizaţi trei afecțiuni respiratorii.
b) Explicați afirmația următoare: „Capacitatea pulmonară (totală) are o valoare mai
mare decât capacitatea vitală”.
conţinuturi:
- Expirația – mișcare respiratorie
- Schimbul de gaze la nivel pulmonar
3. Prin respirație, organismul obține energia necesară desfășurării diferitelor
activități. Gazele respiratorii sunt transportate cu ajutorul sângelui.
a) Precizaţi două modalităţi de transport al gazelor respiratorii prin intermediul sângelui.
b) Explicaţi rolul muşchilor în realizarea ventilaţiei pulmonare.
conţinuturi:
- Emfizemul pulmonar
- Capacități respiratorii
4. În timpul respiraţiei, circulaţia aerului se realizează în cursul a două mişcări de
sens opus numite inspiraţie şi expiraţie.
a) Precizaţi o caracteristică a inspiraţiei şi o caracteristică a expiraţiei.
b) Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „Valoarea capacităţii
pulmonare (totale) este mai mare decât valoarea capacităţii vitale”.
conţinuturi:
- Respirația – noțiuni elementare de igienă și de patologie
- Rolul sângelui în transportul O2
5. Schimbul de gaze dintre organism şi mediul înconjurător este realizat de sistemul
respirator.
a) Caracterizaţi inspiraţia, precizând: gazul respirator introdus în plămâni, un exemplu
de muşchi implicat, ce se întâmplă cu volumul cutiei toracice şi cu presiunea aerului din
plămâni.
b) Explicați afirmația următoare: „Inspirația este un proces activ”.
conţinuturi:
- Capacitatea pulmonară (totală)
- Rolul sângelui în transportul CO2
6. Sistemul respirator are rol în realizarea schimbului de gaze dintre organism și
mediul înconjurător.
60
XI-XII
a) Caracterizați expirația precizând: gazul respirator eliminat din plămâni, starea
diafragmei, ce se întâmplă cu volumul cutiei toracice si cu presiunea aerului din
plămâni.
b) Explicaţi relația dintre activitatea fizică intensă și creșterea frecvenței respiratorii.
conţinuturi:
- Capacitatea vitală
- Gripa
7. Prin respiraţie, organismul obţine energia necesară desfăşurării diferitelor
activităţi.
a) Precizaţi o asemănare și o deosebire între inspiraţie și expirație.
b) Explicaţi în ce constă schimbul de gaze la nivel pulmonar.
conţinuturi:
- Volumul inspirator de rezervă
- Fibroza pulmonară
8. Ventilația pulmonară presupune două mișcări respiratorii: inspirația și expirația.
a) Precizaţi trei caracteristici ale inspirației.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Expirația normală este
considerată un proces pasiv”.
conţinuturi:
- Volumul rezidual
- Schimbul de gaze la nivel pulmonar
9. Respiraţia este una dintre funcţiile vitale ale organismului.
a) Caracterizați o boală a sistemului respirator precizând: numele bolii, o cauză, o
manifestare.
b) Explicați afirmația următoare: „Presiunea aerului din plămâni are o valoare diferită
în inspirație față de expirație”.
conţinuturi:
- Schimbul de gaze la nivel tisular
- Capacitatea pulmonară (totală)
10. Inspiraţia şi expiraţia se succed ritmic, realizându-se ventilaţia pulmonară.
a) Numiți cele trei volume respiratorii componente ale capacităţii vitale.
b) Explicaţi rolul diafragmei în realizarea ventilației pulmonare.
conţinuturi:
- Capacitatea pulmonară
- Fibroza pulmonară
11. Respirația și circulația participă la realizarea funcțiilor de nutriție ale
organismului uman.
61
XI-XII
a) Precizați două forme de transport al oxigenului și două forme de transport al
dioxidului de carbon prin intermediul sângelui.
b) Explicați afirmația următoare: „Ventilația pulmonară asigură circulația alternativă a
aerului între atmosferă/mediul extern al organismului și plămâni”.
conţinuturi:
- Fibroza pulmonară – cauze și manifestări.
- Capacitatea pulmonară (totală).
12. Respiraţia, una dintre funcţiile vitale ale organismului uman, este realizată de
sistemul respirator.
a) Precizaţi trei caracteristici ale inspiraţiei.
b) Explicaţi motivul pentru care frecvenţa respiratorie a unui sportiv creşte, peste
valoarea normală, în timpul participării la o întrecere sportivă.
conţinuturi:
- Fibroza pulmonară.
- Capacități respiratorii.
13. Respirația este una dintre funcțiile vitale ale organismului uman. Nerespectarea
regulilor de igienă poate fi cauza unor afecțiuni respiratorii.
a) Numiți trei afecțiuni respiratorii.
b) Explicați afirmaţia următoare: „Între capacitatea pulmonară (totală) și capacitatea
vitală există asemănări și deosebiri”.
conţinuturi:
- Rolul globulelor roșii în transportul gazelor respiratorii.
- Expirația.
14. Respirația, una dintre funcțiile vitale ale organismului uman, este realizată cu
participarea sistemului respirator.
a) Precizați cele trei volume respiratorii din care este alcătuită capacitatea vitală.
b) Explicați afirmaţia următoare: „Mușchiul diafragma are rol în realizarea schimbului
de gaze respiratorii dintre organism și mediul extern”.
conţinuturi:
- Gripa.
- Expirația.
15. Respiraţia, funcţie vitală a organismelor, este un proces continuu prin care se
obţine energia necesară desfăşurării diferitelor activităţi.
a) Enumeraţi cele patru volume respiratorii care compun capacitatea pulmonară (totală).
b) Indicaţi o situaţie în care frecvenţa respiratorie a unei persoane poate creşte peste
valoarea normală.
conţinuturi:
62
XI-XII
- Boli respiratorii.
- Expiraţia.
SUBIECTUL III. 2.
1. Respiraţia este una dintre funcţiile vitale ale organismului uman, realizată de
sistemul respirator.
a) Enumeraţi trei caracteristici ale inspiraţiei.
b) Explicaţi motivul pentru care frecvenţa respiratorie a unui atlet creşte, peste valoarea
normală, în timpul alergării.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Schimbul de gaze respiratorii”, folosind informaţia
2. Sistemul respirator are rol în realizarea schimbului de gaze dintre organism şi
mediul înconjurător.
a) Numiți cele trei volume respiratorii care compun capacitatea vitală.
b) Explicați afirmația următoare: „Diafragma are rol în realizarea ventilației
pulmonare”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Expirația” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În
3. Organismul obține energia necesară desfășurării diferitelor activități prin
respirație. Oxigenul și dioxidul de carbon sunt transportate cu ajutorul sângelui.
a) Precizaţi două modalităţi de transport al gazelor respiratorii prin intermediul sângelui.
b) Scrieți un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Diafragma are rol în realizarea
ventilației pulmonare”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Volume respiratorii” folosind informaţia ştiinţifică
4. În timpul ventilaţiei pulmonare sunt mobilizate mai multe volume respiratorii.
a) Înlocuiţi literele din relaţia de mai jos cu noţiunile corespunzătoare: A = volumul
curent + B + C + volumul rezidual.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Sângele are rol în transportul
gazelor respiratorii.”
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Rolul diafragmei în realizarea ventilației pulmonare”,
63
XI-XII
CAPITOLUL X
EXCREȚIA
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
(Ultra)filtrarea glomerulară, ............ şi ............ sunt procese prin care se formează urina.
Cistita şi .................................. sunt afecţiuni ale sistemului ................................ .
La realizarea funcţiilor de nutriție participă sistemele: digestiv, ………… şi ………. .
din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă
La realizarea funcţiilor de ………...........… participă sistemele: digestiv, ……....……,
SUBIECTUL I. B.
2. Numiţi două organe din cavitatea abdominală. Asociaţi fiecare organ numit cu câte
un rol al său.
3. Numiţi două afecţiuni ale sistemului excretor. Asociaţi fiecare afecţiune numită cu
o caracteristică a acesteia.
SUBIECTUL I. C.
1. Rinichiul:
a) are ca unitate structurală neuronul
b) este cale urinară
c) este organ pereche
d) este situat în cavitatea toracică
2. Cistita este afecţiune a sistemului:
a) circulator
b) excretor
64
XI-XII
c) nervos
d) reproducător
3. Urina se formează în:
a) calicele renale
b) nefron
c) ureter
d) vezica urinară
5. Glomerulonefrita este boală a sistemului:
a) circulator
b) digestiv
c) excretor
d) respirator
6. Rinichiul:
a) are ca unitate structurală şi funcţională nefronul
b) este cale urinară
c) este organ nepereche
d) este situat în cavitatea toracică
7. Funcţia de nutriție a organismului se realizează cu participarea sistemului:
a) excretor
b) muscular
c) nervos
d) osos
8. Nefrita, cistita şi glomerulonefrita sunt afecţiuni ale sistemului:
a) circulator
b) digestiv
c) excretor
d) osos
9. Cale urinară este:
a) nefronul
b) rinichiul
c) uterul
d) uretra
10. Cistita este afecţiune a sistemului:
a) digestiv
b) excretor
c) reproducător
d) respirator
65
XI-XII
12. Afecţiune a sistemului excretor este:
a) cistita
b) entorsa
c) otita
d) pancreatita
13. Rinichii:
a) au rol în formarea urinei
b) au ca unitate structurală neuronul
c) sunt căi urinare
d) sunt situați în cavitatea toracică
14. Urina se formează în:
a) nefron
b) uretră
c) ureter
d) vezica urinară
15. Nefrita este afecţiune a sistemului:
a) excretor
b) muscular
c) osos
d) reproducător
16. Glomerulonefrita este afecţiune a sistemului:
a) digestiv
b) excretor
c) respirator
d) reproducător
17. Rinichii:
a) au ca unitate structurală și funcțională nefronul
b) preiau urina din vezica urinară și o elimină la exterior
c) sunt componente ale căilor urinare
d) sunt situați în regiunea dorsală a cavității toracice
SUBIECTUL I. D.
1. În procesul de eliminare, urina trece din uretră în uretere.
2. În procesul de eliminare, urina trece din uretere în vezica urinară.
3. Urina din vezica urinară este eliminată la exterior prin ureter.
4. În procesul eliminării la exterior, urina din uretră trece în vezica urinară.
5. Urina se formează la nivelul nefronului.
6. Urina din vezica urinară este eliminată la exterior prin uretră.
7. Urina finală/definitivă este rezultatul procesului de filtrare glomerulară.
8. În procesul de eliminare la exterior, urina trece din uretră în vezica urinară.
9. Nefronul este una dintre căile urinare, la nivelul acestuia formându-se urina.
66
XI-XII
10. Vezica urinară este calea urinară care preia urina din uretră și o elimină la exterior.
11. În procesul de eliminare, urina trece din uretere în vezica urinară, apoi în uretră.
12. Ureterul preia urina din vezica urinară și o elimină la exterior.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. Eliminarea din organism a substanţelor endogene (produşi ai catabolismului) şi a
substanţelor exogene (medicamente, electroliţi în exces etc.) se realizează prin
funcţia de excreţie.
a) Caracterizaţi o afecţiune a sistemului excretor, precizând: denumirea afecţiunii, o
cauză, o caracteristică a acesteia.
b) Explicaţi afirmația următoare: „Urina se formează la nivelul nefronului”.
conţinuturi:
- Procese/Etape ale formării urinei
- Eliminarea urinei
2. Excreția este una dintre funcțiile organismului uman.
a) Numiți cele trei procese implicate în formarea urinei.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Rinichii sunt organe cu rol
excretor”.
conţinuturi:
- Eliminarea urinei
- Glomerulonefrita
SUBIECTUL III. 2.
1. Funcţiile de nutriţie ale organismului uman sunt realizate cu participarea
sistemelor circulator, digestiv, respirator și excretor.
a) Numiţi trei afecţiuni ale sistemului digestiv.
b) Explicaţi relaţia dintre circulaţie și excreție în realizarea funcţiilor de nutriţie ale
organismului.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Formarea urinei”, folosind informaţia ştiinţifică
67
XI-XII
2. Digestia, circulația, respiraţia şi excreţia participă la realizarea funcţiilor de
nutriţie ale organismului uman.
a) Precizaţi relaţia dintre digestie, circulaţie, respirație și excreție în realizarea funcţiilor
de nutriţie ale organismului uman.
b) Explicați afirmaţia următoare: „La nivelul intestinului subțire, alimentele suferă
transformări chimice”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Formarea și eliminarea urinei”, folosind informaţia
68
XI-XII
CAPITOLUL XI
REPRODUCEREA
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. A.
SUBIECTUL I. B.
1. Numiţi două componente ale sistemului reproducător masculin. Asociaţi fiecare
componentă cu o caracteristică.
2. Numiţi două componente ale sistemului reproducător feminin. Asociaţi fiecare
componentă cu o caracteristică.
SUBIECTUL I. C.
1. Ovarele sunt:
a) căi genitale
b) glande anexe
c) gameţi
d) gonade
2. Spermatozoizii sunt:
a) celule diploide
b) glande reproducătoare
c) produşi de testicule
d) rezultat al unei funcţii endocrine
3. Ovarul este componentă a sistemului:
a) circulator
b) excretor
c) reproducător feminin
d) reproducător masculin
4. Ovulele sunt:
a) gameți bărbătești
c) produse de ovare
d) rezultat al activității endocrine
5. Anexita și adenomul de prostată sunt afecţiuni ale sistemului:
a) circulator
b) excretor
c) muscular
d) reproducător
6. Componentă a sistemului reproducător feminin este:
a) prostata
b) testiculul
69
XI-XII
c) uretra
d) vaginul
7. Anexita este afecţiune a sistemului:
a) circulator
b) nervos
c) osos
d) reproducător
8. Ovarele sunt:
a) celule sexuale
b) glande anexe
c) gonade feminine
d) lipsite de vascularizaţie
9. Spermatozoizii sunt:
a) gameți bărbătești
c) produși de ovare
10. Adenomul de prostată este afecţiune a sistemului:
a) digestiv
b) circulator
11. Ovulele și spermatozoizii sunt:
a) formați în urma procesului de fecundație
b) gameți
c) glande reproducătoare
12. Adenomul de prostată este una dintre afecţiunile sistemului:
a) circulator
b) respirator
13. Ovarele sunt:
a) căi genitale
b) gameți
c) glande reproducătoare
14. Testiculele sunt:
a) alcătuite din foliculi
b) celule sexuale
c) glande anexe
d) gonade
15. Boli ale sistemelor reproducătoare feminin şi masculin sunt:
a) anexita şi adenomul de prostată
b) cistita şi nefrita
c) enterocolita și mixedemul
d) glomerulonefrita și emfizemul
70
XI-XII
SUBIECTUL I. D.
1. Uterul este componentă a sistemului reproducător feminin.
2. Ovulul reprezintă gonada feminină.
3. Anexita şi adenomul de prostată sunt afecţiuni ale sistemului reproducător.
4. Anexita şi glomerulonefrita sunt afecţiuni ale sistemului reproducător.
5. Prostata este o glandă anexă a aparatului genital feminin.
6. Una dintre glandele anexe ale aparatului genital feminin este prostata.
7. Adenomul de prostată și anexita sunt afecțiuni ale sistemului reproducător feminin.
8. Ureterul este componentă a sistemului reproducător masculin.
9. Ovulul este glanda reproducătoare feminină.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
1. Una dintre funcţiile fundamentale ale organismului uman este reproducerea.
a) Comparaţi, din punct de vedere fiziologic, sistemul reproducător masculin cu
sistemul reproducător feminin, precizând o asemănare şi o deosebire între acestea.
b) Explicaţi motivul pentru care o leziune a hipofizei ar putea influenţa funcţia de
reproducere.
conţinuturi:
- Contracepția
- Adenomul de prostată
2. Sistemele reproducător feminin şi reproducător masculin îndeplinesc funcţia de
reproducere.
a) Numiți două componente ale sistemului reproducător feminin şi un component al
sistemului reproducător masculin.
b) Explicați afirmaţia următoare: „Secreția de hormoni sexuali este influențată de
hipofiză”.
conţinuturi:
71
XI-XII
- Planificarea familială.
- Anexita.
SUBIECTUL III. 2.
1. Sistemul reproducător feminin şi sistemul reproducător masculin îndeplinesc
funcţia de reproducere.
a) Enumeraţi două componente ale sistemului reproducător feminin şi două componente
ale sistemului reproducător masculin.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Hipofiza influențează
activitatea sistemelor reproducătoare feminin şi masculin”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Concepţie şi contracepţie”, folosind informaţia
2. Sistemul reproducător feminin şi sistemul reproducător masculin au rol în
perpetuarea speciei.
a) Precizaţi localizarea gonadelor/glandelor reproducătoare şi denumirile gameţilor
bărbăteşti şi femeieşti.
b) Explicaţi afirmația următoare: „Disfuncții ale hipofizei pot afecta activitatea
gonadelor”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sănătatea reproducerii” folosind informaţia ştiinţifică
ade
cvată. În acest scop, respectaţi următoarele etape:
3. Reproducerea este o funcție fundamentală a organismelor vii, având ca finalitate
perpetuarea speciei.
a) Precizaţi două roluri ale hormonilor sexuali.
b) Explicaţi importanța cunoașterii unor noțiuni elementare de igienă și de patologie
privind sistemul reproducător și reproducerea.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Componente ale sistemelor reproducătoare masculin
și feminin” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi următoarele
etape:
4. Reproducerea este funcţia organismului prin care se asigură perpetuarea speciei.
a) Numiţi trei componente ale sistemului reproducător feminin.
b) Scrieţi un argument în favoarea afirmaţiei următoare: „Gameții sunt celule haploide”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Sistemul reproducător - noţiuni elementare de igienă
şi de patologie”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop, respectaţi
următoarele etape:
72
XI-XII
5. Prin reproducere este asigurată perpetuarea speciei.
a) Numiţi trei componente ale sistemului reproducător feminin.
b) Explicaţi relaţia funcţională dintre ovar şi hipofiză.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Testiculul - glandă mixtă”, folosind informaţia
6. Reproducerea este funcţia prin care se asigură perpetuarea speciei.
a) Precizaţi două caracteristici ale anexitei.
b) Susțineți cu un argument afirmația următoare: „Ovarul este glandă mixtă”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Componentele sistemului reproducător masculin”
7. Reproducerea este una dintre funcţiile organismului uman, realizată cu
participarea sistemelor reproducătoare ale celor două sexe.
a) Precizați numele gameților feminini și al gameților masculini și o asemănare între
aceste două tipuri de gameți.
b) Explicaţi modul în care adenohipofiza influenţează activitatea sistemelor
reproducătoare masculin şi feminin.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Hormonii sexuali”, folosind informaţia ştiinţifică
8. Una dintre funcţiile fundamentale ale organismului uman este reproducerea.
a) Enumeraţi două componente ale sistemului reproducător feminin şi două componente
ale sistemului reproducător masculin.
b) Precizaţi o asemănare funcţională între sistemul reproducător feminin şi sistemul
reproducător masculin.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Gameții”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În
9. În cazul unor disfuncţii, glandele endocrine secretă cantităţi mai mari sau mai mici
de hormoni faţă de normal.
a) Precizaţi cauza şi două caracteristici ale nanismului tiroidian.
b) Explicați afirmația următoare: „Activitatea hipofizei influenţează activitatea altor
glande endocrine”.
c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Gonadele”, folosind informaţia ştiinţifică adecvată.
În acest scop, respectaţi următoarele etape:
73
XI-XII
74
XI-XII
CAPITOLUL XII
ACIZII NUCLEICI
ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC
SUBIECTUL I
SUBIECTUL I. B.
1. Coloana B cuprinde caracteristici ale moleculelor de ARN, iar coloana A
principalele tipuri de ARN. Scrieţi pe foaia de examen asocierea dintre fiecare cifră
a coloanei A şi literacorespunzătoare din coloana B.
A B
1. ARN mesager a) transportă aminoacizii la ribozomi
2. ARN ribozomal b)copiază informaţia genetică a unei
catene de ADN
3. ARN de transfer c) reprezintă materialul genetic viral
d) intră în structura ribozomilor
2. Coloana B cuprinde exemple de baze azotate din structura acizilor nucleici, iar
coloana A caracteristici ale acestora. Scrieţi pe foaia de examen asocierea dintre
fiecare cifră a coloanei A şi litera corespunzătoare din coloana B.
A B
1. purinice din ADN a) citozină şi timină
2. pirimidinice din ARN b) adenină şi guanină
3. pirimidinice din ADN c) uracil şi citozină
d) adenină şi uracil
3. Coloana B cuprinde exemple de secvenţe de ARN mesager, iar coloana A

secvenţele complementare din catena ADN. Scrieţi pe foaia de examen asocierea
dintre fiecare cifră a coloanei A şi litera corespunzătoare din coloana B.
A B
1. CCTGAA a) CUCAAG
2. GAGTTC b) AAUGCC
3. TTACGG c) GGACUU
d) UGCAUA
SUBIECTUL I. C.
1. ARN -ul mesager:
a) este format din două catene polinucleotidice
75
XI-XII
b) are aspectul unei frunze de trifoi
c) copiază informaţia genetică dintr-o catenă de ADN
d) se replică după modelul semiconservat
2. Bază azotată prezentă doar în ADN este:
a) adenina
b) timina
c) citozina
d) guanina
3. Bază azotată pirimidinică specifică ARN-ului este:
a) adenina
b) citozina
c) timina
d) uracilul
4. În ADN se formează punţi duble de hidrogen între:
a) adenină şi guanină
b) adenină şi uracil
c) citozină şi guanină
d) timină şi adenină
5. ARN-ul ribozomal:
a) este monocatenar şi are lungimi diferite
b) este asociat cu proteine specifice
c) poartă informaţia genetică la virusuri
d) transportă aminoacizii la ribozomi
6. Anticodonul reprezintă:
a) un fragment din catena ADN-ului
b) porţiunea centrală a ARNm
c) o regiune complementară unui codon
d) locul de legare a aminoacidului
7. Sunt baze azotate purinice:
a) adenină şi guanină
b) adenină şi timină
d) citozină şi timină
8. ARN-ul de transport:
a) are formă de frunză de trifoi
b) face parte din structura ribozomilor
c) are rol în procesul de replicaţie
d) transferă aminoacizii în nucleu
9. Pentoza din structura ARN-ului este:
a) fructoza
b) glucoza
c) maltoza
d) riboza
10. Denaturează mai greu legăturile de hidrogen dintre:
a) adenină şi citozină
b) adenină şi timină
76
XI-XII
d) timină şi citozină
11. Sinteza ADN-lui se realizează prin:
a) denaturare
b) replicaţie
c) transcripţie
d) translaţie
12. Din punct de vedere chimic, acizii nucleici sunt:
a) dizaharide
b) polinucleotide
c) polizaharide
d) lipide
13. Monozaharidul prezent în structura ADN - ului este:
a) dezoxiriboza
b) fructoza
c) glucoza
d) riboza
14. Intervine în procesul de translaţie, enzima:
a) ADN - polimeraza
b) ARN - polimeraza
c) peptid - polimeraza
d) reverstranscriptaza
15. Replicaţia semiconservativă este procesul prin care:
a) se formează molecule de ADN monocatenar
b) se obţin hibrizi moleculari de ADN-ARN
c) se sintetizează molecule de ARN mesager
d) se dubleză cantitatea de ADN nuclear
16. În procesul transcripţiei la eucariote intervine enzima:
a) ADN-polimeraza
b) ARN-polimeraza
c) aminoacil-sintetaza
d) peptid-polimeraza
17. Activarea aminoacizilor în translaţie are loc în prezenţa enzimei:
a) aminoacilsintetaza
b) ARN-polimeraza
c) ARN-transcriptaza
d) peptidpolimeraza
18. ADN-ul denaturat dintr-o soluţie răcită treptat:
a) are aspect de frunză de trifoi
b) are structură bicatenară
c) îşi poate reface punţile de hidrogen
d) prezintă nucleotide cu uracil
19. Replicaţia ADN - ului:
a) necesită variaţii de temperatură
b) se face după modelul conservativ
c) implică prezenţa ARN polimerazei
d) duce la dublarea cantităţii de ADN
77
XI-XII
SUBIECTUL I. D.
1. Replicaţia ARN-ului se realizeză după modelul semiconservativ.
2. ARN-ul mesager precursor conţine atât exoni, cât şi introni.
3. ARN-ul viral este materialul genetic al dezoxiribovirusurilor.
SUBIECTUL II
SUBIECTUL II. A.
1. Celulele eucariote conţin ADN şi mai multe tipuri de ARN.
a) Precizați o asemănare și o deosebire între ADN și un tip de ARN (la alegere tipul de
ARN).
b) Sinteza unei proteine din plasma sanguină se realizează pe baza informaţiei unui
fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 216 nucleotide, dintre care 27 conţin adenină.
Stabiliţi următoarele:
- numărul nucleotidelor cu citozină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi
toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
- numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar;
- secvenţa de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară, ştiind că, pe catena
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: TTCGAC.
c) Completaţi problema de la punctul b) cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
2. ADN-ul şi ARN-ul sunt formaţi din nucleotide.
a) Precizaţi două deosebiri dintre o nucleotidă ADN şi o nucleotidă ARN.
b) Sinteza unei proteine se realizează pe baza informaţiei unui fragment de ADN
bicatenar alcătuit din 466 nucleotide, dintre care 108 conţin timină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: ATTCGT;
- numărul nucleotidelor cu guanină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi
- numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar.
3. Acizii nucleici sunt formaţi din nucleotide.
a) Precizaţi două deosebiri dintre ADN și ARN-ul de transport.
b) Sinteza unei enzime cu rol digestiv se realizează pe baza informaţiei unui fragment
de ADN bicatenar alcătuit din 336 nucleotide, dintre care 58 conţin citozină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GGCTTA;
78
XI-XII
- numărul de nucleotide cu timină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi
toate etapele necesare rezolvării acestei cerinţe;
4. La eucariote, procesul de biosinteză proteică se realizează cu participarea ADN-
ului şi a mai multor tipuri de ARN: mesager, ribozomal, de transport.
a) Precizaţi două deosebiri dintre ADN şi ARN-ul ribozomal.
b) Sinteza unei enzime se realizează pe baza informaţiei unui fragment de ADN
bicatenar, alcătuit din 778 nucleotide, dintre care 52 conţin adenină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: AATCCG; - numărul nucleotidelor cu
guanină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi toate
etapele necesare rezolvării acestei cerinţe);
5. Acizii dezoxiribonucleic și ribonucleic sunt alcătuiți din nucleotide.
a) Precizați o asemănare și o deosebire între o nucleotidă ADN și o nucleotidă ARN.
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: CTGGAA.
6. Genetica este una dintre ramurile biologiei.
a) Precizaţi două caracteristici ale cromozomului bacterian.
bicatenar, alcătuit din 112 nucleotide, dintre care 26 conţin guanină. Stabiliţi
următoarele:
- numărul nucleotidelor cu timină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: TGACTT.
7. În celula eucariotă există mai multe tipuri de ARN.
a) Numiţi două tipuri de ARN precizând, pentru fiecare, câte o caracteristică.
următoarele:
79
XI-XII
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GGCGAT;
8. În realizarea sintezei proteinelor la eucariote sunt implicate mai mute tipuri de
ARN.
a) Numiţi două tipuri de ARN implicate în procesul de translație/traducere precizând,
pentru fiecare, câte o caracteristică.
bicatenar, alcătuit din 766 nucleotide, dintre care 106 conţin timină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GTTAAC;
9. Celulele eucariote conţin mai multe tipuri de ARN: ARN mesager, ARN
ribozomal, ARN de transfer, ARN nuclear mic.
a) Precizaţi o asemănare şi o deosebire între două dintre tipurile de ARN enumerate în
enunţul de mai sus.
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: TTTCGA;
10. ADN-ul și ARN-ul sunt prezenți în celula eucariotelor.
a) Precizați patru componente chimice comune ale structurii ARN-ului mesager si a
ADN-ului.
b) Sinteza unei proteine plasmatice se realizează pe baza informaţiei unui fragment de
ADN bicatenar, alcătuit din 2210 nucleotide, dintre care 56 conţin citozină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: AAATGC;
- numărul nucleotidelor cu adenină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi
80
XI-XII
11. Acizii nucleici sunt formaţi din nucleotide.
a) Precizaţi o asemănare şi o deosebire între o nucleotidă ARN şi o nucleotidă ADN, în
ceea ce priveşte bazele azotate din compoziţia chimică a acestora.
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: CCCGTA.
12. Celulele eucariote conţin mai multe tipuri de ARN.
a) Precizați o asemănare și o deosebire între ARN-ul de transfer/transport și ARN-ul
ribozomal.
b) Sinteza unei proteine musculare se realizează pe baza informaţiei unui fragment de
ADN bicatenar, alcătuit din 344 nucleotide, dintre care 100 conţin adenină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: ATATCG.
13. Acizii nucleici din celula eucariotă sunt reprezentați de ADN și ARN.
a) Precizaţi două caracteristici ale ADN-ului.
bicatenar, alcătuit din 634 nucleotide, dintre care 104 conţin citozină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GCGTGA.
14. Acizii nucleici din celula eucariotă sunt reprezentați de ADN și de mai multe tipuri
de ARN.
a) Precizaţi două tipuri de ARN.
următoarele:
81
XI-XII
- numărul nucleotidelor cu adenină conţinute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieţi
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: ATTGGCGGT.
15. Acizii nucleici reprezintă materialul genetic al virusurilor, procariotelor şi
eucariotelor.
a) Precizaţi două deosebiri dintre procariote şi eucariote, privind organizarea
materialului genetic al acestora.
bicatenar, alcătuit din 778 nucleotide, dintre care 116 conţin citozină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GGGTCA.
16. ADN-ul şi ARN-ul sunt acizi nucleici care participă la realizarea sintezei proteice
în celule.
a) Precizați un tip de ARN care participă la sinteza proteinelor, cele două baze azotate
pirimidinice din compoziția sa chimică și un rol îndeplinit de acest tip de ARN.
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GCGATA;
17. Genetica este știința care studiază ereditatea și variabilitatea lumii vii, precum și
substratul material al acestora - acizii nucleici.
a) Precizați două tipuri de ARN celular și câte o caracteristică pentru fiecare tip de ARN
celular numit.
b) Sinteza unei enzime din mușchi se realizează pe baza informaţiei unui fragment de
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: AAGCGCTTA.
82
XI-XII
18. Organismele eucariote au materialul genetic reprezentat de ADN, alcătuit din
unități numite nucleotide.
a) Precizați două caracteristici structurale ale ADN-ului.
bicatenar alcătuit din 732 nucleotide, dintre care 118 conţin timină. Stabiliţi
următoarele:
- secvenţa de nucleotide din ARN-ul mesager complementar catenei de ADN care are
următoarea succesiune de nucleotide: CGTATTAGC.
19. Procesul de biosinteză proteică la eucariote se realizează cu participarea ADN-ului
şi a mai multor tipuri de ARN.
a) Precizați două tipuri de ARN implicate în procesul de biosinteză proteică și o
asemănare dintre acestea și ADN.
b) Sinteza unei enzime digestive se realizează pe baza informaţiei unui fragment de
ADN bicatenar alcătuit din 556 nucleotide, dintre care 88 conţin adenină. Stabiliţi
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GGGCCAAAT;
20. ADN-ul este alcătuit din nucleotide. El conține informația necesară sintezei
diferitelor tipuri de proteine, la eucariote.
a) Numiți patru componente ale unei nucleotide de tip ADN.
următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GACCAT;
21. La realizarea sintezei proteice la eucariote participă mai multe tipuri de ARN:
mesager, ribozomal, de transport/transfer.
a) Precizați două caracteristici ale ARN-ului de transport/transfer și o deosebire dintre
acesta și ADN, din punctul de vedere al compoziției chimice.
83
XI-XII
bicatenar alcătuit din 246 nucleotide, dintre care 28 conţin timină. Stabiliţi următoarele:
- numărul codonilor din ARN-ul mesager format prin procesul de transcripţie;
22. ADN-ul și ARN-ul sunt alcătuiți din nucleotide.
a) Precizați o asemănare și o deosebire dintre nucleotida de tip ADN și nucleotida de tip
ARN.
b) Sinteza unei enzime cu rol în digestia glucidelor se realizează pe baza informaţiei
unui fragment de ADN bicatenar alcătuit din 556 nucleotide, dintre care 100 conţin
adenină. Stabiliţi următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: TTTACG.
23. Procesul de biosinteză proteică la eucariote se realizează cu participarea mai
multor tipuri de ARN.
a) Precizați două tipuri de acizi ribonucleici implicați în procesul de biosinteză proteică
la eucariote și o asemănare între cele două tipuri de acizi ribonucleici.
b) Sinteza unei enzime digestive se realizează pe baza informaţiei unui fragment de
următoarele:
- numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul macromoleculei de
ADN bicatenar;
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: CGCAAT.
24. Sinteza proteinelor la eucariote se realizează în două etape:
transcrierea/transcripţia şi traducerea/translaţia.
a) Precizați un tip de acid ribonucleic implicat în transcriere, un alt tip de acid
ribonucleic implicat în translație și câte o caracteristică pentru fiecare tip de acid
ribonucleic precizat.
b) Sinteza unei enzime din compoziția chimică a sucului pancreatic se realizează pe
baza informaţiei unui fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 534 nucleotide, dintre
care 98 conţin timină. Stabiliţi următoarele:
84
XI-XII
- numărul legăturilor duble şi al legăturilor triple din fragmentul macromoleculei de
ADN bicatenar;
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GGTCAA.
25. ADN-ul şi mai multe tipuri de ARN sunt implicate în realizarea procesului de
biosinteză proteică la eucariote.
a) Precizaţi două tipuri de ARN implicate în procesul de biosinteză proteică la eucariote
şi o asemănare între acestea şi ADN.
b) Sinteza unei enzime din compoziţia salivei se realizează pe baza informaţiei unui
fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 488 nucleotide, dintre care 48 conţin adenină.
Stabiliţi următoarele:
3’-5’, secvenţa de nucleotide este următoarea: GGTACA.
SUBIECTUL II. B.
SUBIECTUL III
SUBIECTUL III. 1.
SUBIECTUL III. 2.
85
XI-XII
BIBLIOGRAFIE
1. rocnee.eu
2. ebacalaureat.ro
3. edupedu.ro
86

Biologie Culegere de Exerciții XI-XII, ISBN 978-973-0-37214 4, Badea Anca Mihaela

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biologie Culegere de Exerciții XI-XII, ISBN 978-973-0-37214 4, Badea Anca Mihaela

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BADEA ANCA-MIHAELA

Titlul capitolului Nr. pagină

3. Coloana B cuprinde exemple de secvenţe de ARN mesager, iar coloana A

S-ar putea să vă placă și