PROIECT:

CROMATINA SEXUALĂ

1
 CROMATINA SEXUALĂ
DEFINIŢIE
Cromatina sexuală este un cromocentru cu particularităţi morfologice bine definite
care permite stabilirea sexului genetic.
Cromatina sexuală este o formă de heterocromatină facultativă, deoarece are
morfologie distinctă în celule provenite de la persoane cu sex diferit (la femei - crt.X, la
bărbaţi - crt.Y)
Sexul genetic se stabileşte în momentul fecundării gameţilor şi reprezintă
configuraţia cromosomilor sexuali ai zigotului şi implicit a fiecărei celule somatice a unui
individ. El este în mod normal:
 XX pentru femeie;
 XY pentru bărbat.
Numai această configuraţie gonosomică asigură o sexualizare normală.

A. CROMATINA X
1. DATE GENERALE

a. Definiţie: Cromocentru vizibil, în mod normal, în nucleii interfazici ai celulelor

aparţinând sexului feminin; ea rezultă prin heterocromatinizarea unuia dintre cei doi
cromosomi X.
b. Istoric
- descrisă în 1949 de Barr si Bertram în nucleul neuronilor de le pisica femelă; ulterior
cromatina X a fost observată şi la alte animale, precum şi la om :
- explicarea originii şi semnificaţiei cromatinei X a fost realizată de MARY LYON (1961)
Ipoteza MARY LYON privind originea cromatinei X (3 postulate):
(1) rezultă prin inactivarea si heterocromatinizarea unuia din cei doi cromosomi X la
femeie;
(2) inactivarea cromosomului X matern sau cromosomului X patern se face la întâmplare
şi independent în celule diferite.
(3) inactivarea este precoce (până în ziua 16 de viaţă intrauterină) şi definitivă (toată
viaţa);
După M. Lyon semnificaţia apariţiei cromatinei X se datoreşte faptului că la
om, şi la mamifere, este necesar un singur X activ, restul se inactivează, altfel diferenţa
dintre materialul genetic la femeie şi bărbat ar fi prea mare. De fapt, nu tot cromosomul X
se inactivează. O parte mică a acestuia rămâne activă, asigurând un mic avantaj selectiv
sexului feminin (o mai bună adaptare şi o mai mare rezistenţă la acţiunea factorilor
exogeni).
c. Metode de studiu:
- studiul celulelor interfazice din orice ţesut provenit de la organismul feminin normal.
Tehnicile uzuale folosesc frotiul din celulele mucoasei bucale (testul Barr) şi frotiul din
sânge periferic;
- stabilirea numărului cromosomilor X în corelaţie cu numărul de corpusculi de
heterocromatină X.

2. STUDIUL CROMATINEI X ÎN FROTIUL DE MUCOASĂ BUCALĂ

a. Tehnica efectuării frotiului de mucoasă bucală:

2
(1) recoltarea: se raclează (răzuieşte) faţa internă a obrazului (la copii buza inferioară) cu
o lamă de sticlă rodată; recoltarea superficială (celule descuamate) se înlătură, a doua
recoltare se foloseşte întinzându-se un frotiu celular gros pe o lamă de microscop;
(2) fixarea: cu amestec fixator, durata 30 minute  12 ore;
(3) rehidratarea: 4 băi succesive a 5' fiecare cu: alcool 70°, alcool 50°, apă distilată I,
apă distilată II;
(4) hidroliza: neobligatorie (cu HCl);
(5) colorarea: colorant CARR (fuxină bazică);
(6) examinarea frotiului la microscopul cu imersie
b. morfologia corpusculului Barr
- condensat şi intens colorat bazofil (corpuscul BARR);
- situat cel mai adesea periferic, lipit de faţa internă a membranei nucleare (intranuclear);
- forma: ovalară, plan convexă, discoidală sau triunghiulară;
- mărime medie: 1 micron (± 0,3);
- când este situat central trebuie diferenţiat de nucleol (rotund şi mai mare, brun-cărămiziu
în coloraţia cu verde de metil pironină) şi de cromocentri nespecifici (mai mici sau mai mari
cu formă neregulată).
c. Frecvenţa: teoretică 100%, practic aproximativ 30-40%. Această frecvenţă reală
se datoreşte:
- excluderii corpusculilor situaţi central;
- calităţilor improprii ale unor nuclei din celulele superficiale sau profunde, defecte de
colorare;
- existenţei reale a celulelor cromatin - negative: cromosomul X inactiv nu se condensează
din cauza unor condiţii metabolice generale sau celulare;
- alte cauze: vârsta, ciclu ovarian, boli, tratamente.
d. Interpretare:
Nr. corpusculi BARR = nr. cromosomi X - 1
- în mod normal corpusculul BARR lipseşte la bărbat şi este prezent într-un singur
exemplar la femeie, deoarece bărbatul are un singur cromosom X, iar acesta nu se
inactivează, în timp ce femeia are 2 cromosomi X, din care unul se inactivează;
- în cazuri patologice - anomalii de număr ale cromosomilor X (disgenezii gonadice) -
poate fi prezent la bărbat (47,XXY), absent la femeie (45,X) sau prezent în mai multe
exemplare la ambele sexe;
- mărimea corpuscului BARR depinde de mărimea cromosomului X inactivat (mai mare de 1
micron: isoXq, mai mic de 1 micron: isoXp, deleţie pe cromosomul X);
- când pe aceeaşi lamă se întâlnesc celule cu un număr diferit de corpusculi BARR, se ia în
consideraţie numărul maxim găsit deoarece unii ar putea să nu apară (vezi frecvenţa).

3. STUDIUL CROMATINEI X ÎN FROTIUL DE SÂNGE PERIFERIC

a. Tehnica: se evidenţiază în nucleul polimorfonuclearelor neutrofile pe frotiuri
colorate cu soluţie MAY - GRUNWALD - GIEMSA.
b. Morfologie:
(1) aspectul cromatinei:
- apendici nucleari de tip A au formă de "băţ de tobă" (drum stick) şi prezintă un cap
ovalar sau rotund legat printr-un filament subţire de unul din lobii nucleului PMN;
- apendici nucleari de tip B sau noduli sesili prezintă aceeaşi mărime şi formă ca şi
apendicii nucleari de tip A dar sunt legaţi direct la nucleu printr-o bază largă de implantare.
(2) culoare: intens bazofilă.
(3) mărime: 1,5 microni.

3
 c. Frecvenţa:
- normal la femeie: 1/38 PMN (1/6 --> 1/98 PMN).
- în practică, pe o lamă cu frotiu din sânge periferic trebuie să fie cel puţin 6 apendici tipici
pentru a declara cromatina X pozitivă şi să nu existe nici un apendice tipic în cel puţin 500
neutrofile studiate pentru a declara cromatina X negativă.
d. Interpretare:
Nr. apendici nucleari = nr. cromosomi X - 1
Interpretarea se face după aceleaşi reguli ca şi în cazul frotiului de
mucoasă bucală.
B. CROMATINA Y
a. Origine: aspectul interfazic al celor 2/3 distale ale braţului q al
cromosomului Y;
b. Morfologie:
- se evidenţiază prin colorare cu quinacrină
- corpuscul intens fluorescent (corpuscul F), vizibil în nucleul interfazic;
- mărime 0,25 microni;
- situat liber sau lipit de membrana nucleară;
- frecvenţa: diferită în diferite ţesuturi ale sexului masculin:
* 70-80% în fibroblaşti;
* 45% în spermatozoizi;
c. Interpretare:
Nr. corpusculi F = Nr. cromosomi Y
- corpusculul F este prezent exclusiv la bărbat într-un singur exemplar; poate fi prezent în
două exemplare la persoanele cu cariotip 47,XYY.

C. VALOAREA PRACTICĂ A TESTULUI CROMATINEI SEXUALE

(INDICAŢII ŞI LIMITE)

Testul cromatinei X este un test rapid, foarte util în multe situaţii, care poate fi
efectuat în condiţii de dotare minimă, cu mijloace modeste.
1. INDICAŢII:
a) prenatal: în celulele extrase prin puncţie amniotică;
- permite stabilirea sexului genetic al fătului în anomaliile gonosomale recesive (de
exemplu hemofilie sau miopatie Duchenne) în cazul în care femeia este purtătoare a genei
anormale (risc 50%).
b) la naştere: în cazul ambiguităţii sexuale la nou născuţii cu testicul nepalpabil.
- pentru precizarea sexului genetic şi punerea în concordanţă cu sexul civil; sexul civil
are importanţă mai ales în edificarea ulterioară a sexului psiho-comportamental.
c) mai târziu: în diferite anomalii de sexualizare:
- pentru precizarea sexului genetic;
- diagnosticul disgeneziilor gonadice - orhitice sau ovariene - anomalii de număr şi
structură a cromosomilor sexuali.
d) în medicina legală şi criminalistică: pentru precizarea provenienţei feminine sau
masculine a unor fragmente de ţesuturi, pete de sânge, fire de păr.
2. LIMITE:

4
 Testul cromatinei sexuale este un test subiectiv, nu poate depista toate mozaicurile
şi nici anomaliile autosomilor; în multe situaţii, pentru rigurozitate necesită efectuarea
cariotipului.
D. PRACTIC
- Realizaţi tehnica de obţinere a frotiului de mucoasă bucală;
- Analizaţi la microscop frotiurile obţinute şi stabiliţi sexul gonadic al persoanei de la care s-a
recoltat;
- Analizaţi la microscop cromatina sexuală din frotiurile din sânge periferic;
- Analizaţi diapozitive, planşe şi fotografii referitoare la heterocromatina sexuală în diferite
celule de la bărbat şi femeie;
- Discutaţi condiţiile în care este indicată realizarea testului Barr;
- Faceţi corelaţii între mărimea corpusculului Barr sau a corpusculului F şi situaţiile fiziologice
sau patologice ale celulei respective.