VITILIGO

 Vitiligo este o afecțiune de lungă durată în care porțiuni ale

pielii își pierd culoarea. Această boală poate apărea la orice
vârstă, indiferent de sex sau rasă sau etnie, și afectează între
0.5% și 2% din populație. Află tot ce trebuie să știi despre cum
se manifestă această boală și opțiunile de tratament.
CE ESTE VITILIGO?
 Vitiligo este o afecțiune cronică a pielii manifestată prin decolorare
cutanată. Astfel, persoanele cu vitiligo se remarcă prin prezența
unor pete albe pe piele, de dimensiuni diferite, pe anumite porțiuni
sau pe întreaga suprafață a corpului. Dimensiunea perimetrului de
piele afectată de vitiligo diferă de la o persoană la alta. Vitiligo se
poate răspândi chiar și în zona ochilor, în interiorul gurii și pe scalp.
În cele mai multe cazuri, zonele afectate rămân decolorate pe tot
parcursul vieții. 
 Vitiligo este o afecțiune fotosensibilizantă, ceea ce înseamnă că
zonele de piele decolorată sunt mai sensibile expunerii la soare față
de restul pielii. Odată instalat, este dificil de anticipat în ce măsură
și în ce ritm se va răspândi vitiligo pe corp. Procesul de extindere
poate dura săptămâni, dar există cazuri în care petele apărute rămân
la fel pentru luni sau ani de zile. Petele de vitiligo se remarcă cel
mai ușor la persoanele cu piele închisă sau bronzată.
CAUZE VITILIGO

Vitiligo este o afecțiune cronică despre care specialiștii bănuiesc că

ar fi de natură autoimună, iar cauzele apariției sale nu sunt în
totalitate cunoscute. Apariția vitiligo determină pierderea
melaninei, substanța responsabilă cu pigmentarea pielii.
Melanocitele, celulele care produc pigmentul, nu mai
funcționează normal la persoanele cu vitiligo, ceea ce înseamnă ca
producția de melanină este oprită.
Printre posibilele cauze asociate cu apariția vitiligo se numără:
 Prezența unei afecțiuni autoimune, în urma căreia sistemul
imunitar devine hiperactiv și distruge melanocitele
 Un dezechilibru în organism cauzat de stresul oxidativ

 Arsuri solare grave sau expunerea la substanțe chimice nocive

pentru piele
 Cauze neurologice sau ereditare
SIMPTOME VITILIGO
 Vitiligo prezintă un singur simptom, cel al decolorării
segmentate a pielii, fără a cauza alte neplăceri. Prima pată apare,
de obicei, într-o zonă des expusă la soare.  Pata se decolorează
treptat, până ajunge complet albă. Petele de vitiligo sunt, de
obicei, neregulate, dar uneori marginile acestora se pot inflama
ușor, căpătând un ton rozaliu, care poate da mâncărime. În mod
normal, însă, petele de vitiligo nu produc niciun fel de
disconfort, iritație sau uscăciune a pielii. Practic, în afara
decolorării, pielea afectată de vitiligo se comportă normal. 
 Vitiligo se manifestă diferit de la o persoană la alta. Astfel, unii
pot avea câteva pete care se opresc relativ repede din dezvoltare
și nu se mai extind, în timp ce alții pot dezvolta pete de mari
dimensiuni, care se pot uni pe suprafețe întinse ale pielii. 
TIPURI DE VITILIGO
Există două tipuri cunoscute de vitiligo, mai precis vitiligo non-segmental și vitiligo
segmental. Vitiligo non-segmental se caracterizează prin pete simetrice, care se
dezvoltă mai lent dacă nu apar pe aceeași porțiune a corpului (de exemplu, abdomen).
Petele apar cel mai des în zonele de piele frecvent expuse la soare, precum față, gât și
mâini, dar, în cazul acestui tip de vitiligo, mai pot apărea și în palme, pe brațe, în zona
ochilor, pe genunchi, coate, picioare, zona axilei, zona genitală și rectală, și nas.
Există mai multe subcategorii de vitiligo non-segmental, după cum urmează:
 Vitiligo generalizat – fără zone sau dimensiuni specifice ale petelor, fiind cel mai des
întâlnit.
 Vitiligo acrofacial – apare, cel mai des, în zona degetelor de la mâini și picioare.

 Vitiligo al mucoasei – apare în jurul membranelor mucoase și a buzelor.

 Vitiligo universal – cuprinde aproape tot corpul și este foarte rar întâlnit.

 Vitiligo focal – se manifestă prin câteva pete rare, în zone discrete, și apare adesea la
copii.
Tipul non-segmental este cea mai răspândită formă de vitiligo, acoperind aproape 90%
dintre cazuri. 
Vitiligo segmental se extinde mai rapid, dar specialiștii au constatat că este mai stabil și
mai constant față de vitiligo non-segmental. Această formă este mai puțin întâlnită,
afectând în jur de 10% din populația cu vitiligo. Petele nu sunt simetrice și apar mai des
la copii și tineri. Forma de vitiligo segmental afectează, de obicei, o singură zonă de
piele, și răspunde mai bine la tratamentele topice față de vitiligo non-segmental.
 COMPLICAȚII ȘI RISCURI VITILIGO

 Din cercetările actuale, nu se cunoaște nicio boală sau complicație de boală ce

poate fi direct cauzată de vitiligo. Cu toate acestea, persoanele cu vitiligo
prezintă un risc crescut de arsuri solare, sau, în cazuri mai grave, 
cancer de piele, pierderea auzului și modificări de vedere din cauza inflamării
irisului. 
 De asemenea, fiindcă vitiligo este o boală autoimună, persoanele afectate sunt
susceptibile altor boli de această natură, precum afecțiuni tiroidiene, boala
Addison, diabet de tip 1 sau anemie pernicioasă. Deși majoritatea persoanelor
cu vitiligo nu suferă de aceste boli, se recomandă un consult medical pentru
evaluarea riscurilor de alte afecțiuni autoimune.
 Dacă petele de vitiligo sunt vizibile, există riscul stigmatului social, care poate
fi dificil de depășit. Persoanele cu vitiligo vizibil pot avea o stimă de sine
scăzută și pot dezvolta afecțiuni psihice, precum depresie și anxietate, din
cauza percepției celor din jur. Sentimentul de rușine este resimțit acut de
persoanele cu piele închisă la culoare, unde petele sunt cel mai bine pronunțate
din cauza contrastului – de altfel, în India boala este supranumită ”lepra albă”.
 Persoanele cu vitiligo vizibil, care se simt deranjate de prezența petelor, sunt
încurajate să comunice cât mai deschis cu prietenii și familia despre
sentimentele lor cu privire la boală sau să apeleze la sfatul unui specialist. 
DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT
DIAGNOSTIC VITILIGO

 Vitiligo se diagnostichează cu ușurință datorită

manifestării evidente. Așadar, medicul va căuta să
identifice, în special, pete în zona scalpului, genelor,
sprâncenelor, nasului, buzelor și bărbiei, sau în zona
spatelui, pentru a stabili forma de vitiligo – segmental
sau non-segmental – și, dacă este vorba despre vitiligo
non-segmental, să identifice subcategoria din care face
parte. În funcție de tipul de vitiligo se poate stabili un
tratament mai precis, dat fiind că vitiligo segmental este
mai ușor de gestionat prin tratamente topice.
FORME DE TRATAMENT ÎN VITILIGO

 Specialiștii de la Academia Americană de Dermatologie

susțin că vitiligo nu trebuie tratat ca pe o boală ci, mai
mult, ca pe o problemă cosmetică. Deși este o afecțiune
ce poate prezenta anumite riscuri și necesită
monitorizare, o modalitate sigură și eficientă de a
preveni complicațiile cele mai frecvente (arsurile solare)
este utilizarea fotoprotecției. Aplicarea zilnică, indiferent
de anotimp, a unei creme cu protecție solară pe zonele
afectate vizibile, cum ar fi fața și scalpul, este
recomandată de medicii dermatologi.
 Pe lângă protecție, există câteva alternative de tratament
și atenuare a petelor de vitiligo. 
 TERAPIA CU ULTRAVIOLETE
 Fototerapia cu raze ultraviolete este de 2 tipuri: cu raze UVA și raze UVB.
Terapia cu UVA se realizează la o clinică specializată și presupune, mai întâi,
administrarea unui medicament care crește sensibilitatea pielii la lumina UV,
după care pacientul va fi expus, în mai multe sesiuni, la doze ridicate de raze
UVA. Progresul va fi vizibil după aproximativ 6-12 luni, în contexul a două
sesiuni pe săptămână. 
 Terapia cu raze UVB este una dintre cele mai comune forme de tratament a
bolii și poate fi efectuată și acasă, cu ajutorul unei lămpi cu lumină UVB. În
acest fel, expunerea se poate realiza zilnic, ceea ce face tratamentul mai eficient.
Dacă sesiunile se desfășoară la clinică, va fi nevoie de 2-3 sesiuni pe săptămână
pentru a se vedea rezultate, iar perioada de tratament va fi mai lungă. 
 Terapia cu UVB este recomandată persoanelor cu pete extinse pe porțiuni mai
mari de corp. În aceste cazuri, tratamentul se va face la o clinică sau spital
specializat. Dacă este combinată cu alte forme de tratament, fototerapia cu raze
UVB poate avea rezultate foarte bune asupra petelor de vitiligo. De luat aminte,
însă, că nu s-a descoperit, până în prezent, un tratament de estompare definitivă
a petelor de vitiligo. 
DEPIGMENTAREA

 Atunci când zona afectată este foarte extinsă, cu peste

50% din suprafața corpului acoperită de pete,
depigmentarea este o opțiune viabilă. Această procedură
presupune aplicarea unor tratamente topice pe bază de
monobenzone, hidroquinonă sau mequinol, pentru
decolorarea zonelor de piele neafectate, în așa fel încât să
se creeze o uniformizare a culorii pielii.
 Deși tratamentul este unul permanent, acesta poate
sensibiliza pielea, iar expunerea îndelungată la soare este
strict interzisă. Procesul de depigmentare poate dura între
12 și 14 luni, în funcție de culoarea naturală a pielii. De
asemenea, depigmentarea este o opțiune bună pentru
persoanele cu piele deschisă și foarte deschisă la culoare. 
MICROPIGMENTAREA

 Micropigmentarea este o formă de terapie care utilizează

pigment natural ce poate fi implantat în piele, pentru
reuniformizarea tonului general al pielii.
Micropigmentarea este adesea folosită în tratamentul
petelor din jurul buzelor, nasului și sprâncenelor, mai
ales în cazul persoanelor cu piele mai închisă la culoare. 
TRATAMENTUL COSMETIC

 Există mai multe proceduri care intră sub spectrul de tratament sau
camuflare cosmetică și sunt folosite, în special, în cazurile mai
ușoare de vitiligo. Camuflarea cosmetică presupune utilizarea de
plasturi, creme sau produse de machiaj destinate atenuării
contrastului dintre pete și restul de piele. Se recomandă alegerea
unor produse cât mai aproape de culoarea naturală a pielii. De
asemenea, în cazul cremelor și produselor de machiaj, dacă sunt
corect aplicate, pot rezista până la 18 ore pe față și 96 de ore pe
restul corpului, deoarece majoritatea acestora sunt rezistente la apă
și transfer. 
 O opțiune de camuflare cosmetică de durată este tatuarea zonelor
decolorate. De asemenea, multe persoane apelează la tratamente
naturiste, prin aplicarea topică de alimente bogate în vitamina C,
precum portocale, lămâi, căpșuni sau kiwi, care au rol
depigmentant. 
MĂSURI DE PREVENȚIE ȘI STIL DE
VIAȚĂ

 Cea mai bună măsură de prevenție împotriva arsurilor

solare și a altor complicații cauzate de expunerea la
soare, în raport cu fotosensibilitatea specifică petelor de
vitiligo, este utilizarea unei creme cu protecție solară în
mod regulat și evitarea expunerii la soare.
 După cum am amintit mai sus, această boală poate
impune un stres psihic deosebit din cauza percepției
sociale, prin urmare este important ca orice stimul
negativ resimțit din cauza aspectului petelor de vitiligo
să fie adresat, fie în prezența prietenilor și familiei, fie
într-un cadru specializat, la medicul psiholog sau
dermatolog.