Materiale ceramice

utilizate in Stomatologie

Obiect: Metodologia cercetării științifice

Conf.dr. Gabriela Mihalache
Student: Matcovschii Iulian
Anul II MD , Gr.III
 Generalitati

• Introducerea ceramicii in stomatologie se datoreaza

in primul rand calitatilor estetice deosebite precum si
faptului ca este un material inert, foarte bine tolerat de
tesuturi.
• Marile avantaje ale acestui material sunt: cromatica
ideala (apropiata de cea a dintilor naturali, stabilitate
coloristica, transluciditate), biocompatibilitatea,
conductivitatea termica redusa, inertia chimica, rezistenta
mecanica la rupere si incovoiere, densitatea de suprafata si
luciul.
• dezavantajele ceramicii sunt: rezistenta scazuta la
tractiune, prelucrarea si ajustarea dupa finalizarea
suprafetelor sunt imposibile, prezenta unor fisuri interne si
externe conduc la fractura, pretul de cost este ridicat.
 Indicatii

• La ora actuala masele ceramice pot fi utilizate in

stomatologie in urmatoarele situatii:
1.Pentru confectionarea protezelor unidentare:
a.Incrustatii b. Coroane fizionomice jacket

•
2. Punti integral ceramice:

3. Pentru placarea unor suprafete metalice

(tehnica metalo – ceramica):
a. coroane mixte b. punti mixte
4.Fatete ceramice prefabricate:
 Clasificare

In functie de tehnologia confectionarii unor

piese protetice avem:
• arderea pe folie de platina
• tehnica metalo – ceramica
• fabricarea industriala de dinti sau fatete
• sisteme speciale integral ceramice
 Compozitia chimica
• Din punct de vedere chimic, ceramica este un silicat
complex. Materiile prime de baza care intra in compozitia
sa sunt: feldspatul, cuartul si caolinul. Pe langa acestea
mai sunt prezenti: alumina, fondanti, pigmenti, lianti
organici, oxizi de bor, calciu, potasiu, sodiu
• Feldspatul este un produs de origine minerala care
dupa ardere devine sticlos si isi pastreaza forma.
• Cuartul determina transluciditatea materialului,
ramane nemodificat la temperatura normala de ardere a
portelanului, ceea ce contribuie la stabilitatea masei in
timpul incalzirii.
• Caolinul este un material argilos care da
portelanului opacitatea si impreuna cu apa formeaza o
pasta care se poate modela. La sisteme ceramice
moderne, continutul de caolin este extrem de redus,
putand chiar sa lipseasca.
• Alumina (trioxidul de aluminiu) este o substanta dura si rezistenta.
Ceramica ce contine mai mult de 75% alumina, face parte din
categoria maselor ceramice aluminoase.

• Fondantii sunt compusi alcalini si alcalino – pamantosi cu rol

in scaderea temperaturii de ardere.
• Pigmentii sunt coloranti anorganici reprezentati de oxizi
metalici:
• oxid de crom – verde oxid de mangan – violet
• oxid de staniu – alb oxid de nichel – gri
• oxid de fier – rosu oxid de cobalt – albastru
• oxid de argint – oranj oxid de titan – galben
• Toti acestia sunt pigmenti interni care intra in compozitia
pulberii de portelan si nu trebuie confundati cu pigmentii externi.

• Oxizii de bor, calciu, potasiu, sodiu intervin in scaderea

temperaturii de inmuiere a sticlei.
 Moduri de prezentare

• Ceramica clasica se prezinta sub forma de pulbere si lichid. Cele

doua componente vor fi amestecate pana se obtine o pasta care se
aplica strat cu strat. Acest mod de prezentare este propriu pentru
majoritatea maselor ceramice, dar fiecare mai prezinta in plus unele
particularitati.
• Masele ceramice moderne pentru coroane jacket prezinta:
pulberi pentru miez, pentru cervical, pentru dentina, smalt la care se
adauga glazura si mase pentru colorare. De asemenea sunt prezente
lichidul pentru modelaj si folii de platina.
• Masele ceramice pentru placare prezinta pulberi pentru opaquer,
dentina, smalt, colet etc. si lichidul.
• Sistemul Dicor cuprinde lingouri ceramice pentru dentina si
smalt, pulberi si lichide pentru colorare.
 Proprietati fizice
• Principalele proprietati fizice sunt duritatea,
porozitatea, proprietatile termice si optice.
• Duritatea este intotdeauna mai mare decat a
smaltului si decat a aliajelor nichel – crom.
• Porozitatea. Dupa arderea maselor ceramice
apar incluziuni de aer. Acestea scad rezistenta
mecanica si reduc transluciditatea. Numarul si
dimensiunea porilor depind de:
· tipul de ardere (arderea in vid elimina porii)
· racirea sub presiune (reduce dimensiunea
porilor)
 Proprietati termice
• Coeficientul de dilatare termica este diferit de la o varietate la alta de
ceramica si in cadrul aceleasi varietati, intre masele pentru dentina, smalt si colet.
Este necesara sincronizarea coeficientilor de dilatare pentru evitarea unor
tensiuni interne care ar conduce la fisuri si fracturi. Ceramica de placare trebuie
sa aiba un coeficient apropiat de cel al aliajului pentru schelet.
• Conductivitatea termica este scazuta deci, tesuturile dentare pe care le
acopera sunt protejate termic.
• Contractia termica se caracterizeaza prin micsorarea volumului piesei
ceramice in timpul arderii. Reziduurile de apa sunt eliminate impreuna cu
impuritatile prezente. Volumul global al contractiei ajunge la 30 – 40%. El depinde
de:
• · gradul de condensare al masei ceramice (o condensare mai mare implica o
contractie mai mica)
• · de temperatura
• o dupa prima ardere ceramica devine rigida, foarte poroasa si sufera o
contractie redusa
• o dupa a doua ardere masa ceramica este mai densa si puternic contractata
• o dupa a treia ardere corespunde unui corp solid foarte neted, cu aspect
de coaja de ou – contractia a atins valoarea maxima
 Proprietati optice

• Transluciditatea maselor ceramice arse in vid, este apropiata de cea a

smaltului.
• Cromatica. Masele ceramice au o gama de culori care prezinta o stabilitate
absoluta datorita introducerii in pulbere a colorantilor anorganici. Nuanta si
saturatia culorii pot varia in functie de temperatura de sinterizare. Culoarea aleasa
de practician cu ajutorul cheii de culori este satisfacuta de o gama cromatica
variabila.
• Datorita absorbtiei si reflexiei selective a luminii, apar o gama larga de
nuante care permit practic colorarea nelimitata si capacitatea diferentierii
cromatice a diferitelor zone de pe suprafata coronara. Culoarea depinde si de
natura „obiectelor” existente in jur (dinti naturali, coroane, restaurari metalice,
compozite) si de incidenta luminii. Culoarea obtinuta trebuie sa se apropie cat mai
mult de culoarea de referinta sub o iluminare data. Este important ca aceasta
alegere a culorii sa se faca la o lumina naturala sau la o sursa de lumina apropiata
de cea naturala.
• Estetica ceramicii turnate este calitativ superioara datorita modului in care
este reflectata lumina de catre cristalele plate din interiorul materialului. Acestea
redau efectul de profunzime al transparentei.
 Bibliogarafie
• https://www.vita-zahnfabrik.com/ru/VITAVM9-
30437,27568.html
• https://ru.scribd.com/doc/102546705/Ceramica-dentar-a