Ivan Bianca-Andreea

Clasa IA

Vitiligo

Vitiligo este o afecțiune cronică a pielii manifestată prin decolorare cutanată.

Astfel, persoanele cu vitiligo se remarcă prin prezența unor pete albe pe piele, de
dimensiuni diferite, pe anumite porțiuni sau pe întreaga suprafață a corpului.
Dimensiunea perimetrului de piele afectată de vitiligo diferă de la o persoană la alta.
Vitiligo se poate răspândi chiar și în zona ochilor, în interiorul gurii și pe scalp. În cele
mai multe cazuri, zonele afectate rămân decolorate pe tot parcursul vieții. 
Vitiligo este o afecțiune fotosensibilizantă, ceea ce înseamnă că zonele de piele
decolorată sunt mai sensibile expunerii la soare față de restul pielii. Odată instalat, este
dificil de anticipat în ce măsură și în ce ritm se va răspândi vitiligo pe corp. Procesul de
extindere poate dura săptămâni, dar există cazuri în care petele apărute rămân la fel
pentru luni sau ani de zile. Petele de vitiligo se remarcă cel mai ușor la persoanele cu
piele închisă sau bronzată. 
Apariția vitiligo determină pierderea melaninei, substanța responsabilă cu
pigmentarea pielii. Melanocitele, celulele care produc pigmentul, nu mai funcționează
normal la persoanele cu vitiligo, ceea ce înseamnă ca producția de melanină este
oprită.
Printre posibilele cauze asociate cu apariția vitiligo se numără:

● Prezența unei afecțiuni autoimune, în urma căreia sistemul imunitar devine hiperactiv și
distruge melanocitele

● Un dezechilibru în organism cauzat de stresul oxidativ

● Arsuri solare grave sau expunerea la substanțe chimice nocive pentru piele

● Cauze neurologice sau ereditare.

Vitiligo prezintă un singur simptom, cel al decolorării segmentate a pielii, fără a

cauza alte neplăceri. Prima pată apare, de obicei, într-o zonă des expusă la soare.
Pata se decolorează treptat, până ajunge complet albă. Petele de vitiligo sunt, de
obicei, neregulate, dar uneori marginile acestora se pot inflama ușor, căpătând un ton
rozaliu, care poate da mâncărime. În mod normal, însă, petele de vitiligo nu produc
niciun fel de disconfort, iritație sau uscăciune a pielii. Practic, în afara decolorării, pielea
afectată de vitiligo se comportă normal. 
Vitiligo se manifestă diferit de la o persoană la alta. Astfel, unii pot avea câteva
pete care se opresc relativ repede din dezvoltare și nu se mai extind, în timp ce alții pot
dezvolta pete de mari dimensiuni, care se pot uni pe suprafețe întinse ale pielii. 
 Există două tipuri cunoscute de vitiligo, mai precis vitiligo non-segmental și
vitiligo segmental. Vitiligo non-segmental se caracterizează prin pete simetrice, care se
dezvoltă mai lent dacă nu apar pe aceeași porțiune a corpului (de exemplu, abdomen).
Petele apar cel mai des în zonele de piele frecvent expuse la soare, precum față, gât și
mâini, dar, în cazul acestui tip de vitiligo, mai pot apărea și în palme, pe brațe, în zona
ochilor, pe genunchi, coate, picioare, zona axilei, zona genitală și rectală, și nas.
Există mai multe subcategorii de vitiligo non-segmental, după cum urmează:

● Vitiligo generalizat – fără zone sau dimensiuni specifice ale petelor, fiind cel mai des
întâlnit.

● Vitiligo acrofacial – apare, cel mai des, în zona degetelor de la mâini și picioare.

● Vitiligo al mucoasei – apare în jurul membranelor mucoase și a buzelor.

● Vitiligo universal – cuprinde aproape tot corpul și este foarte rar întâlnit.

● Vitiligo focal – se manifestă prin câteva pete rare, în zone discrete, și apare adesea la
copii.

Tipul non-segmental este cea mai răspândită formă de vitiligo, acoperind

aproape 90% dintre cazuri. 
Vitiligo segmental se extinde mai rapid, dar specialiștii au constatat că este mai
stabil și mai constant față de vitiligo non-segmental. Această formă este mai puțin
întâlnită, afectând în jur de 10% din populația cu vitiligo. Petele nu sunt simetrice și apar
mai des la copii și tineri. Forma de vitiligo segmental afectează, de obicei, o singură
zonă de piele, și răspunde mai bine la tratamentele topice față de vitiligo non-
segmental.
Persoanele cu vitiligo prezintă un risc crescut de arsuri solare, sau, în cazuri mai
grave, cancer de piele, pierderea auzului și modificări de vedere din cauza inflamării
irisului. 
De asemenea, fiindcă vitiligo este o boală autoimună, persoanele afectate sunt
susceptibile altor boli de această natură, precum afecțiuni tiroidiene, boala Addison,
diabet de tip 1 sau anemie pernicioasă. Deși majoritatea persoanelor cu vitiligo nu
suferă de aceste boli, se recomandă un consult medical pentru evaluarea riscurilor de
alte afecțiuni autoimune.
Dacă petele de vitiligo sunt vizibile, există riscul stigmatului social, care poate fi
dificil de depășit. Persoanele cu vitiligo vizibil pot avea o stimă de sine scăzută și pot
dezvolta afecțiuni psihice, precum depresie și anxietate, din cauza percepției celor din
jur. Sentimentul de rușine este resimțit acut de persoanele cu piele închisă la culoare,
unde petele sunt cel mai bine pronunțate din cauza contrastului – de altfel, în India
boala este supranumită ”lepra albă”.
 Persoanele cu vitiligo vizibil, care se simt deranjate de prezența petelor, sunt
încurajate să comunice cât mai deschis cu prietenii și familia despre sentimentele lor cu
privire la boală sau să apeleze la sfatul unui specialist. 
Vitiligo se diagnostichează cu ușurință datorită manifestării evidente. Așadar,
medicul va căuta să identifice, în special, pete în zona scalpului, genelor, sprâncenelor,
nasului, buzelor și bărbiei, sau în zona spatelui, pentru a stabili forma de vitiligo –
segmental sau non-segmental – și, dacă este vorba despre vitiligo non-segmental, să
identifice subcategoria din care face parte. În funcție de tipul de vitiligo se poate stabili
un tratament mai precis, dat fiind că vitiligo segmental este mai ușor de gestionat prin
tratamente topice.
Specialistii susțin că vitiligo nu trebuie tratat ca pe o boală ci, mai mult, ca pe o
problemă cosmetică. Deși este o afecțiune ce poate prezenta anumite riscuri și necesită
monitorizare, o modalitate sigură și eficientă de a preveni complicațiile cele mai
frecvente (arsurile solare) este utilizarea fotoprotecției. Aplicarea zilnică, indiferent de
anotimp, a unei creme cu protecție solară pe zonele afectate vizibile, cum ar fi fața și
scalpul, este recomandată de medicii dermatologi.
Pe lângă protecție, există câteva alternative de tratament și atenuare a petelor
de vitiligo. 
 Bibliografie:

1. https://doc.ro/sanatate/vitiligo-cauze-simptome-si-tratament
2. https://www.pfizer.com/news/featured_stories/featured_stories_detail/
myths_about_vitiligo
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/245081#Symptoms
4. https://kidshealth.org/en/parents/vitiligo.html