Ochiul uscat,

boala omului modern

Capitolul I:

Relația noastră cu ecranele

  
 
  

  

 
 

Ecranele, indiferent de mărimea lor, reprezintă o sursă continuă de stimuli:
sunete, culori, imagini dinamice, rapide, mereu în schimbare. Aflăm astfel cum e
vremea, cele mai noi știri, sarcinile de la birou sau numărul de like-uri și
comentarii din social media, ne urmărim copiii pe camera de luat vederi de la
grădiniță sau ne uităm la un film în metrou. Tuturor acestor activități li s-a
adăugat în perioada pandemiei interacțiunea socială cu precădere online –
ședințe de lucru, școală, „ieșiri la bere” virtuale. Exista o tendință clară de
limitare a interacțiunii umane în favoarea mediului digital încă din 2019, iar
ultima perioadă a grăbit procesul. Laptopul, televizorul și telefonul inteligent
sunt prezențe constante în viețile tuturor. Studiile arată că românii petrec, în
medie, peste șapte ore în fiecare zi uitându-se la un ecran.
Capitolul I:

O astfel de utilizare intensivă a tehnologiilor moderne aduce cu sine o serie de

modificări ale comportamentelor noastre. Astfel, timpul petrecut în fața
ecranelor a modificat și frecvența cu care clipim. Cercetătorii de la Universitatea
din Iowa, SUA, au descoperit că în timp ce ne folosim telefoanele sau
laptop-urile, de exemplu, tindem să clipim chiar și cu 66% mai puțin decât am
face-o în mod obișnuit.
Fie că muncim, ținem legătura cu cei dragi, ne jucăm un joc video sau facem un
maraton de episoade din serialul preferat, suntem foarte atenți la ceea ce
vedem pe ecran. În timp, reducerea frecvenței cu care clipim poate duce la
uscarea suprafeței ochilor, ceea ce poate declanșa simptome oftalmologice,
uneori neplăcute, alteori cu complicații mai grave.
Specialiștii numesc această boală a omului modern sindromul ochiului uscat și
avertizează că, deși nu este severă, în timp poate sta la baza unei vederi
defectuoase pe termen lung sau chiar permanente.

Surse folosite:
Minimalism digital – Call Newport
https://www.emarketer.com/content/global-media-intelligence-2020-romania
https://uihc.org/health-topics/computer-vision-syndrome
Capitolul II:

Ce este sindromul
ochiului uscat
Sindromul ochiului uscat este o afecțiune care are o incidență tot mai mare la
nivelul populației și care apare atunci când ochii fie produc prea puține lacrimi,
fie acestea se evaporă mult mai repede decât ar trebui în mod normal.
Pe măsură ce populația îmbătrânește, diagnosticarea sindromului va deveni mai
frecventă. Probabilitatea să suferiți de acest sindrom crește cu fiecare deceniu
peste vârsta de 40 de ani. Cu toate astea, trebuie precizat faptul că această
afecțiune nu este asociată exclusiv cu înaintarea vârstă.








• Exterior (lipidic) – acesta dă forma netedă și regulată a suprafeței ochiului și
menține umezirea suprafeței acestuia.
• Mijlociu (apos) – în acest strat se află o combinație de celule epiteliale,
anticorpi, electroliți și enzime care au rolul de a proteja ochii și îsi de a
indeparta mircoorganisme, obiecte străine, alergeni și substanțe iritante care
ajung pe suprafata ochilor.
• Interior (mucinos) – asigură aderența pe suprafața ochiului și se află în contact
direct cu corneea si conjunctiva.
Dacă sindromul ochiului uscat nu este o afecțiune acută, care să reprezinte un
pericol major pentru integritatea ochiului sau calitatea vederii, simptomele
experimentate de către pacienți reprezintă totuși un factor important de
reducere a calității vieții.
Capitolul III:

Cauzele sindromului
ochiului uscat


 



 

• Deficitul în producția de lacrimi;

• Evaporarea în exces a lacrimilor.




• Îmbătrânirea;
• Unele afecțiuni (sindromul Sjogren, alergiile, lupus sau alte boli autoimune,
deficitul de vitamina A);
• Anumite medicamente (antidepresivele, anticoncepționalele, unele
antihipertensive și medicamentele antihistaminice);
• Scaderea sensibiltatii corneene, care se poate datora folosirii indelungate a
lentilelor de contact sau dupa unele intervenții chirurgicale.
Capitolul III:

 


• Clipitul rar (și care poate fi asociat cu boala Parkinson sau anumite activități
cum ar fi cititul, condusul, sau folosirea computerului);
• Afectiuni ale pleoapelor (inflamatorii cum sunt blefaritele, sau anomalii de
pozitii, cum sunt ectropionul sau entropionul, care determină întoarcerea către
exterior sau interior a pleoapelor);
• Alergiile;
• Vântul, fumul sau aerul uscat;
• Conservanții din unele tipuri de lacrimi artificiale;
• Deficitul de vitamina A.







• Înaintarea în vârstă, care duce la reducerea cantității de lacrimi pe care

glandele o pot produce.
• Sexul. Schimbările hormonale cauzate de sarcină, folosirea
anticoncepționalelor orale sau menopauză împiedică secreția lacrimilor.
• Dieta. Persoanele care au o dietă săracă în vitamina a sau în omega-3 pot avea
probleme legate de producția de lacrimi.
• Folosire lentilelor de contact și/sau chirurgia refractivă.
Capitolul IV:

Simptome și stadii
Persoanele care suferă de sindromul ochiului uscat pot acuza o multitudine de
simptome, intensitatea acestora depinzând de mediul în care se află și de stadiul
de evoluție al afecțiunii.





• Senzația de usturime, arsură sau zgârieturi la nivelul ochiului;

• Oboseală
• Sensibilitate la lumină;
• Roșeața ochilor;
• Senzația de iritație;
• Dificultăți legate de folosirea lentilelor de contact;
• Probleme în ceea ce privește realizare activităților în timpul nopții, de exemplu
condusul;
• Dureri de cap, adesea asociate cu perioadele lungi de activitate;
• Netratata, uscaciunea oculara poate favoriza aparitia de inflamatii sau infectii,
de abraziuni sau ulceratii corneene care pot duce la probleme de vedere pe
termen lung.
Capitolul IV:
Sindromul ochiului uscat este o afecțiune cronică care evoluează cu fiecare zi și
care are potențialul de a reduce calitatea vieții și de a cauza complicații dacă nu
este tratată la timp. În funcție de severitate simptomelor prezentate, un pacient
poate fi plasat în unul din cele patru stadii de evoluție ale afecțiunii:

 

Debutul acestei afecțiuni este semnalat de o serie de simptome ușoare,
ocazionale, care pot include mâncărimi, senzația de arsură și vederea în ceață.
Pacienții diagnosticați în această etapă trebuie să urmeze tratamentul prescris și
să evite factorii de mediu care le pot agrava problemele.
Medicii oftalmologi recomandă pacienților diagnosticați în această etapă
folosirea lacrimilor artificiale și compresele calde. Rolul acestora este de a umezi
suprafața ochiului, respectiv de a calma diferitele senzații neplăcute oculare

  

Atunci când situația pacienților evolueaza in mod constant, aceștia vor resimți
o creștere în intensitate a simptomelor. În acest punct este indicată extinderea
regimului de tratament pentru a minimiza disconfortul resimțit.
Capitolul IV:
Medicii oftalmologi pot recomanda folosirea de mai multe ori pe zi a
compreselor calde pentru a reduce inflamația de la nivelul suprafeței ochiului.
Folosirea unor medicamente antiinflamatorii poate fi uneori necesara, impreuna
cu lacrimile artificiale sub forma de picaturi, creme sau geluri.
.
   
 
În această etapă a afecțiunii pacienții continuă să experimenteze tot mai des si
mai sever simptomele amintite, cu diferența că glandele lacrimale își diminuează
serios producția de lacrimi și deci nu mai este umezită aproape deloc suprafața
ochilor. In acest stadiu, pe langa utilizarea de lacrimi artificiale, creme si geluri,
sunt recomandate folosirea de medicamente antiiflamatorii, antibiotice sau
imunosupresoare cu rolul de a imbunatati productia de lacrimi si de a evita
aparitia complicatiilor. Un aspect important care trebuie luat în calcul pentru a
obține rezultatele dorite este cel legat de identificarea și modificarea, pe cât
posibil, a factorilor de mediu care agravează afecțiunea.

 ­

Dacă nu este supravegheat și gestionat la timp, sindromul ochiului uscat poate
ajunge în stadiul al patrulea de evoluție, caracterizat de cele mai severe
simptome. În această situație opțiunile de tratament care pot fi oferite
pacienților sunt: folosirea unor medicamente antiinflamatoare,
imunosupresoare, utilizarea de lentile de contact terapeutice și chiar opțiuni
chirurgicale temporare sau definitive. Scopul tratamentului in acest stadiu este
evitarea aparitiei sau tratarea inflamatiilor, infectiilor oculare, dar si a ulceratiilor
si cicatricilor corneene, care pot duce la scaderea vederii pe termen lung.
Pe lângă tratamentul medicamentos și cel chirurgical, tratarea sindromului de
ochi implică obligatoriu si modificarea dietei, a conditiilor de mediu, precum si
utlizarea unor suplimente alimentare care sa imbunatateasca calitatea lacrimilor.
Capitolul V:

Exerciții și trucuri
pentru acasă
€


‚
 



 Perioadele lungi de concentrare în fața unui ecran
reduc semnificativ frecvența cu care clipim. Un mic truc pe care îl putem folosi
dacă petrecem mult timp în fața unui computer este acela de a lipi un bilețel cu
un mesaj care să ne aducă aminte să clipim.

ƒ„…„…„… Pentru a relaxa ochii și a asigura umezirea suprafeței

acestora este recomandat ca la fiecare 20 de minute să privim timp de 20 de
secundă un obiect aflat la 20 de picioare (măsura americană) sau șase metri
distanță.
Capitolul IV:

†

  Este recomandat ca la fiecare oră pe care o petrecem în
fața unui ecran să închidem ochii pentru câteva minute. În acest fel au ocazia să
se umezească și să se odihnească în urma efortului depus.

ƒ Fă asta timp de 5-10 minute în fiecare oră. Acest exercițiu
este util pentru întreg corpul, iar în ceea ce privește ochii oferă posibilitatea de a
lua o pauză de la efortul pe care îl presupune concentrarea la un ecran.

‚‡ Este indicată consumarea alimentelor care aduc un aport

de grăsimi bune (pește oceanic, nuci, morcovi sau broccoli) și de vitamina A
(lapte de vacă, ouă sau legume de culoare verde) vitamina E (porumb, ulei de
măsline sau carnea de vită) și Omega-3 (pește, fructe de mare, ulei de soia,
spanac sau mazăre).

 
Vânturile, aerul condiționat și ventilatoarele
au pot usca suprafața ochiului sau o pot irita prin purtarea particulelor iritante.
Din această cauză este necesară luarea unor măsuri de protecție: evitarea
surselor de aer sau folosirea ochelarilor.

 Acolo unde este posibil, este indicat, pentru
sănătatea ochilor, să păstrăm o umiditate de 40-60% a aerului.
Capitolul VI:

Când este nevoie să mergi

la un control oftalmologic


 





 

ˆ‡

 În unele cazuri, mediul poate agrava simptomele
sindromului ochiului uscat. În acel moment este nevoie ca oftalmologul că
schimbe sau să ajusteze tratamentele prescrise.


 Atunci când apare un nou simptom vizita la un cabinet
oftalmologic poate să ducă la stabilirea unui consult secundar, la un alt specialist.



. Simptomele
ochiului uscat pot reprezenta o piedică în realizarea activităților de zi cu zi, ceea
ce poate afecta calitatea vieții. Unele persoane care trăiesc cu afecțiuni cronice
suferă de depresie și anxietate, mai ales atunci când simptomele le afectează
calitatea vieții sau nu se îmbunătățesc.
 
 Atunci când medicamentele și
lacrimile artificiale nu oferă rezultatele dorite, este necesară vizita la oftalmolog.
Capitolul VI:

Tratamente pentru
sindromul ochiului uscat









 

 



 ‰


 Acestea sunt picături pentru ochi utilizate pentru a lubrifia
ochii uscați și pentru a ajuta la menținerea umidității pe suprafața exterioară a
ochilor. Pe lângă lubrifierea ochilor, unele lacrimi artificiale au o compozitie
complexa si favorizează vindecarea ochilor, iar altele pot reduce evaporarea
lacrimilor. Lacrimile artificiale pot conține, de asemenea, agenți de îngroșare,
care mențin soluția pe suprafața ochilor mai mult timp.
În cazul persoanelor care suferă de sindromul ochiului uscat și care trebuie să
folosească lacrimile artificiale de mai mult de patru ori pe zi este recomandată
folosirea unor produse care nu conțin conservanți, care au un efect iritant.
În cazurile severe de sindrom al ochiului uscat, specialiștii pot recomanda
folosirea unor geluri sau creme pe timpul serii pentru a asigura o hidratare
optimă a suprafeței oculare. In stadii avansate, medicii oftalmologi recomanda si
folosirea de antiinflamatoare, antibiotice sau imunosupresoare care ajuta la
ameliorarea simptomelor si previn aparitia de complicatii.
Capitolul VI:


 Această procedură este recomandată pentru a reduce
disconfortul cauzat de senzațiile de uscăciune și mâncărime la nivelul ochilor.
Aplicarea unei comprese cu apă caldă peste zona afectată aduce la normal
secreția lipidică și facilitează eliminarea acesteia în filmul lacrimal.
Pentru rezultate optime este recomandată repetarea procedurii de trei ori pe zi
timp de 15 minute. De asemenea, este foarte important ca compresele folosite
să fie sterile, asta pentru a reduce riscul unei infecții la nivelul ochilor.



 Pentru o bună igienă a ochilor și o bună funcționare a
glandelor lacrimale este recomandată curățarea și masarea pleoapelor cel puțin
odată pe zi. Pentru această formă de tratament este indicată folosirea unui tifon
înmuiat în apă caldă și a unui produs de curățare care nu irită zona ochilor.
Capitolul VI:


 Vitaminele și suplimentele alimentare pot fi un real
sprijin pentru sănătatea ochilor și pentru gestionarea simptomelor asociate cu
sindromul ochiului uscat. Studiile arată că suplimentele alimentare care conțin
anumite vitamine sunt benefice procesului prin care corpul produce lacrimi.
• Vitamina A. Acesta joacă un rol important în producerea lacrimilor care
umezesc ochiul, iar un deficit al acesteia în organism este asociat cu diferite
probleme de vedere, inclusiv ochii uscați. Un studiu a arătat că aportul de
vitamina A îmbunătățește calitate, dar nu și cantitatea de lacrimi produse.
• Vitamina D. În general putem obține această vitamină prin expunerea la
lumina solară, dar și suplimentele alimentare pot avea același efect. În cazul
persoanelor cu sindromul ochiului uscat, consumul de suplimente cu vitamina D
a îmbunătățit calitatea lacrimilor și a redus intensitatea simptomelor asociate cu
ochiul uscat.
• Vitamina B12. Administrarea vitaminei B12 pe cale orală poate ameliora unele
simptome ale ochiului uscat printre care se numără evaporarea lacrimilor,
durerea sau sensibilitatea la lumină.
• Omega-3. Un studiu a demonstrat că suplimentele pe bază de Omega-3
ameliorează simptomele ochiului uscat și reduce ritmul în care lacrimile se
evaporează de pe suprafața ochiului.
Capitolul VI:
Ce rol joacă dietele?
Alimentele sunt principala modalitate prin care consumăm vitaminele și
mineralele de care corpurile noastre au nevoie pentru a funcționa în mod optim.
Din această cauză, dacă vrem să evităm sindromul ochiului uscat sau deja
suferim de această boală și vrem să ameliorăm simptomele este important să
avem o dietă bogată în vitaminele A, E, B12 și Omega-3.
Pentru a asigura aportul necesar de vitamine este necesar să avem o dietă
echilibrată care să conțină alimente precum:
• Vitamina A: dovleac, caise, morcovi, roșii, spanac sau produse lactate;
• Vitamina E: spanac, ardei, mango, coacăze sau ulei de floarea soarelui;
• Vitamina B12: produse lactate, ouă sau ficat;
• Omega-3: pește, carne de vită, brânză sau produse lactate.

€‡ 





•  Acești antioxidanți previn bolile cronice ale ochilor și
ajută celulele acestora să funcționeze în mod optim.
• Š Zincul joacă un rol important în menținerea sănătății ochilor, fiind
responsabil de transportarea vitaminei A din ficat către retină. De asemenea,
produce melanină, un pigment care vă protejează ochii. Zincul se găsește în
cereale integrale, lactate, porumb dulce, mazăre, linte și nuci.
 Contact:

0737.848.599
0311.042.365
contact@clario.ro

Zăgazului, 21-25, Sector 1, 014261, București

facebook.com/clario.ro
instagram.com/clario.oftalmologie