Object 3

BOLILE PIELII

Acnea este o boala comuna, partial determinata genetic, observata mai ales in perioada pubertara,
dar si la adult.Este o afectiune polimorfa in care coexista leziuni retentionale si inflamatorii adeseori pe
fond de piele seboreica.
Tratamentul acneei trebuie sa tina seama de tipul acneei: retentionala, inflamatorie sau mixta, de
intensitatea si gravitatea sa, de eventualii factori declansatori sau de asocierea cu alte afectiuni.La
debutul bolii leziunile retentionale sunt reduse, tabloul clinic poate fi nesemnificativ dar tratamentul
este uneori dificil.
Object
Object11
10
1
4
5
6
7
8
9

Este indispensabil ca pacientul sa fie indrumat spre dermatolog, sa discutam cu pacientul, sa-i
explicam evolutia bolii si sa eradicam ideile preconcepute.
Dermatologul defineste potentialul gravitatii si stabileste in functie de acesta strategia
terapeutica.Leziunile de acnee induc o crestere a reactivitati emotionale cu instabilitate, stress, si chiar
dismorfofobie.Medicul dermatolog trebuie sa fie pregatit sa trateze boala dar si sa deceleze
modificarile comportamentale pentru a lua asupra lui sustinerea psihologica a pacientului sau sa
apeleze la ajutorul psihiatrului sau psihologului.
Acnea este o boala comuna, partial determinata genetic, observata mai ales in perioada pubertara,
dar si la adult.Este o afectiune polimorfa in care coexista leziuni retentionale si inflamatorii adeseori pe
fond de piele seboreica.
Albinism

Clasificarea bolilor hipopigmentare congenitale care rezulta printrun defect de producere a melaninei p
si/sau ureche constau din urmatoarele: albinismul oculocutanat tipurile 1, 2, 3, 4, albinismul ocular, sindromul C
Pudlak si sindromul Griscelli.

Toate rasele par a fi afectate egal de aceste mutatii. Totusi unele tipuri tind sa fie mai frecvente printer a
pentru barbate si femei. Caracteristica hipopigmentare este evident de la nastere. O data cu virsta poate apare o c
persoanele afectate usor.
Nu exista tratament pentru hipopigmentarea pielii, parului sau ochilor. Este recomandata folosirea crem
pentru a preveni alterarile cutanate induse de expunerea la ultraviolete.

Patogenie si cauze

Aceste afectiuni prezinta o pierdere generalizata sau partial a pigmentului din piele si par. La baza lor st
melaninei, distributia pigmentului in melanocite si biogeneza melanozomilor.

Semne si simptome

Toate aceste afectiuni sunt prezente de la nastere. Pe parcursul vietii poate apare o ameliorare a pigmenta
In sindromul Chediak-Higashi pot apare infectii respiratorii la citeva zile de la nastere. Infectiile recurente respir
cu virsta. Faza accelerate a bolii se manifesta in prima decada a vietii.
In sindromul Hermansky-Pudlak diateza hemoragica poate apare la citeva zile dupa nastere. In timpul viet
evenimente hemoragice usoare, incluzind echimoze, epistaxis, singerare gingivala, singerare prelungita in menst
si colita hemoragica. Sistemul respirator este primul organ afectat. Boala pulmonara restrictive progreseaza lent
I n sindromul Griscelli imunodeficienta si defectele neurologice apar imediat dupa nastere.

Examen fizic

Albinismul oculocutanat de tip 1 se manifesta cu absenta complete a pigmentului din piele, par si ochi. To
moderata, tipul 1B. toate formele bolii prezinta fotofobie, reducerea acuitatii vizuale si nistagmus.
Albinismul oculocutanat tip 2 nu prezinta absenta complete a pigmentului ci se manifesta cu un rest pigme
Numerosi astfel de pacienti pot dezvolta pistrui, lentigo, nevi cu virsta. Manifestarile ocular sunt similar cu tipul
Albinismul oculocutanat tip 3 se manifesta cu o reducere minima a pigmentului din piele, par si ochi. Ace
albinismul Rufus sau Brown. Manifestarile ocular sunt similar cu cele din tipul 1, dar nu atit de severe.
Albinismul oculocutanat de tip 4 se manifesta fenotipic similar cu tipul 2.
Albinismul ocular se manifesta cu depigmentare ocular si transparent irisului. Pacientii prezinta nistagmus motor
de refractive, hipopigmentare fundica, lipsa reflexului foveal si strabism. Depigmentarea cutanata nu este eviden
Sindromul Hermansky-Pudlak se manifesta prin depigmentare variabila a pielii, parului si ochilor. Manif
Sindromul Griscelli se manifesta ca o forma usoara de albinism-piele palida.

Complicatiile albinismului

Complicatiile albinismului oculocutanat combina alterarile vizuale. Complicatiile sindromului Chediak

ale sistemului respirator si neutropenia. In faza accelerata pot apare febra, anemia, neutropenia, trombocitopenia,
icterul. Problemele neurologice include neuropatia periferica si craniana, disfunctia autonoma, slabiciunea si def
tendinoase, convulsii. Complicatiile pe termen lung pentru sindromul Hermansky include fibroza pulmonara, col
insuficianta renala.

Tratament

Nu exista tratament pentru hipopigmentarea pielii, parului sau ochilor. Este recomandata folosirea cremelor cu S
a preveni afectiunile pielii induse de ultraviolete. Afectarea vizuala poate fi ameliorate prin folosirea de lentile de
 Boala Bowen este un carcinom scuamos celular in situ cu potential pentru extindere lateral. Leziunile m
Studiile arata o asociere cu neoplasmele interne de 15-70%. Pacientii prezinta o pata eritematoasa, scuamoasa, cu
mucoasa. Capul si gitul sunt cele mai commune localizari anatomice.

Eritroplazia lui Queyrat reprezinta varianta peniana a bolii Bowen. Este observata doar la barbatii necir
scuamos in situ. Progresia spre carcinom invaziv poate apare dupa o perioada variabila de timp. Caracteristice su
eritematoasa, neteda, catifelata sau cu scuame si veruci, implicind glandul penisului sau mucoasele adiacente.

Cauzele cuprind expunerea la arsenic, radiatii ultraviolete, human papilloma virus. Tratamentul topic in
ambele forme ale bolii, apoi utilizarea unui keratolitic sau a crioterapiei. Se mai foloseste crema cu imiquimod –u
chirurgicala cuprinde excizia simpla, cea mai preferata metoda chirurgicala pentru leziunile mici si care nu se afl
excelenta de excizie este micrografia Mohs care are avantajul de a lasa margini de control 100% sigure. Se mai fo
ablatia cu laser.

P entru barbatii necircumcisi riscul este mare de a dezvolta boala Bowen, totusi circumcizia nu s-a dovedit
inflamatorii ale penisului cresc de asemeni riscul. prognosticul pacientilor cu forma peniana este excelent daca di
vindecare este peste 90%. Si pentru restul formelor de boala prognosticul este excelent.

Patogenie si cauze

Boala Bowen este o forma de carcinom scuamos intraepidermic, ce poate deveni un neoplasm invaziv. For
sau preput. Este observat exclusiv la barbatii necircumscrisi. Progresia la forma invaziva poate apare dupa o perio

Factorii de risc implicati in acest proces cuprind:

-iritatia cronica, inflamatia si infectia
-urina, smegma sau igiena deficitara pot cauza iritatie cronica a zonei
-caldura, frictiunea si trauma
-infectiile cornice: herpex simplex si human papillomavirus
-imunosupresia prin transplantul de organ
-expunerea cronica la radiatii ultraviolete
-expunerea la arsenic.
Alergii cutanate

Principalele 10 cauze ale alergiile cutanate

  Atunci cand contactul cu o anumita substanta (alergen) provoaca o alergie cutanata, vorbim
despre dermatita alergica de contact. Aceasta afectiune inflamatorie poate avea consecinte devastatoare
asupra vietii pacientilor.
  Dermatita de contact poate afecta pielea de pe intreg corpul sau de pe unele portiuni. Daca se
localizeaza pe maini sau pe picioare, afectiunea poate impiedica pacientii sa-si practice profesia.
  Testele cutanate sunt utilizate pentru identificarea substantelor care declanseaza reactia
alergica. Aceste teste constau in aplicarea pe piele a unui plasture pe care sunt plasate doze  mici din
alergenii comuni.
  Primele 10 substante responsabile de aparitia reactiilor alergice sunt:
 ● Nichel (Sulfat de nichel hexahidrat) - metal intrebuintat la fabricarea bijuteriilor, cataramelor, sau a
nasturilor.
● Aur – metal pretios care se gaseste in mod obisnuit in bijuterii.
● Balsam de Peru -substanta aromatica folosita la fabricarea parfumurilor si lotiunilor de piele,
derivata din rasina unui arbore.
● Tiomersal -substanta care contine mercur; se gaseste in antisepticele locale si este utilizata drept
conservant in unele vaccinuri.
● Sulfat de neomicina -antibiotic folosit in creme si unguente si ocazional, in produsele cosmetice,
deodorante, sapun si in hrana animalelor de companie.
● Aromele -intalnite in produsele alimentare, cosmetice, in insecticide, antiseptice, sapunuri,
parfumuri si in materialele dentare.
● Formaldehida -conservant cu multiple intrebuintari: produse de papetarie, igienico-sanitare si
cosmetice; vopsele si in industria farmaceutică,.
● Clorura de cobalt -metal folosit in industria farmaceutică; pentru fabricarea vopselelor de par,
antiperspirantelor, a obiectelor placate cu metal (nasturi, fermoare, etc.)
● Bacitracina -antibiotic topic.
● Quaternium-15 -conservant ce elibereaza formaldehida si se gaseste in produsele cosmetice (lac de
unghii, lotiune de plaja, fond de ten, pudra, anticearcan, rimel, autobronzant, demachiant), in produsele
farmaceutice sau pentru igiena personala (sampon, sapun, creme si lotiuni, produse de barbierit,
dezinfectanti) si in produsele chimice de uz industrial (adezivi, ceara si lacuri de lustruit, hartii si
cartoane, vopsea de latex, etc.)
  Daca rezultatul unui test cutanat este pozitiv, se recomanda evitarea substantei in cauza de catre
pacienti. Tratamentul cu crema pe baza de corticosteroizi poate fi de ajutor, desi 3% din pacienti
prezinta reactii alergice la aceste creme.
Cheilita reprezinta leziuni inflamatorii ale buzelor, cheilitele reunind un ansamblu de afectiuni
inflamatorii superficiale localizate la nivelul semimucoasei labiale. Keratina de la nivelul
vermillonului isi pierde plasticitatea, buzele devenind crapate, descuamate, dureroase. Pacientii au
tendinta sa-si umezeasca buzele, sa-si detaseze scuamele, ceea ce agraveaza leziunile.

Forme clinice:
1. Cheilita de contact
2. Cheilita atopica
3. Cheilita infectioasa
4. Cheilita angulara
5. Cheilita actinica
6. Cheilita glandulara
7. Cheilita granulomatoasa
8. Cheilita exfoliativa
9. Cheilita factice si patomimica
10. Cheilita produsa de retinoizi
11. Cheilita plasmocitara
 Forme clinice:
1. Cheilita de contact
2. Cheilita atopica
3. Cheilita infectioasa
4. Cheilita angulara
5. Cheilita actinica
6. Cheilita glandulara
7. Cheilita granulomatoasa
8. Cheilita exfoliativa
9. Cheilita factice si patomimica
10. Cheilita produsa de retinoizi
11. Cheilita plasmocitara

Cancerul labial (buze)

Carcinomul spinocelular este cea mai frecventa leziune maligna a buzelor.

Apare in special la barbatii peste 60-65 de ani, fiind localizat in 89% din cazuri la nivelul buzei inferioare, 3% di
din cazuri la nivelul comisurilor bucale. Poate apare pe leziuni preexistente, cel mai des pe leziunile de cheilita a
 Desi expunerea la radiatiile solare a fost incriminata ca principal factor de risc, totusi exista cateva studii care de
carcinomul spinocelular al buzelor si rata anuala de iradiere solara.
Alti factori de risc care au fost incriminati sunt: fumatul, sifilisul cu localizare la nivel oral, dentitia deficitara, in
  Carcinomul spinocelular al buzei poate debuta sub forma unei fisuri, eroziuni de mici dimensiuni sau sub fo
sangereaza. Semimucoasa buzelor este uscata, scuamoasa, fisurata, keratozica. Initial, se palpeaza o discreta infil
putem intalni un aspect ulcerat sau burjonat. Tumora se poate dezvolta exofitic sau endofitic, cu distructie tisular
Prognosticul este relative slab, deoarece metastazarea este rapida, aparand la aproximativ 11% din cazuri.

La nivelul buzelor putem intalni si melanomul malign, desi cazurile sunt rare. Tumora prezinta, de obicei, un asp
acromic sau pseudobotriomicomatos.
Prognosticul este prost, similar cu cel al melanomului malign al pielii.

Tratamentul tumorilor maligne ale buzelor consta in excizia chirurgicala a tumorii in limite oncologice, radiotera

ECZEMA
Intrucat este expusa constant factorilor de mediu, pielea poate fi afectata de numeroase boli, una din cele mai ras
Eczema reprezinta un grup de afectiuni, care se manifesta prin inflamatia pielii, insotita de eritem, microvezicule
primii ani de viata si se observa si la sugari.
Eczema este cea mai frecventa boala de piele, determinand pana la 30% din consultatiile dermatologice. Intre 10
eczema, mai frecvent in timpul copilariei. Conform celor mai recente statistici, numarul cazurilor a crescut de do
Pentru a explica aceasta incidenta in crestere a eczemei, au fost avansate mai multe ipoteze. De exemplu, se cred
sugarului determinata de renuntarea la alaptarea la san si expunerea precoce la alergenii alimentari joaca un rol in
Cea mai frecventa forma a eczemei este dermatita atopica sau eczema atopica. Termenul de atopie se refera la pr
afectiuni alergice, precum astmul si rinita alergica.
Cu ajutorul tratamentelor eczema poate fi controlata de catre majoritatea pacientilor.

Principalele tipuri de eczema

Eczema atopica sau dermatita atopica (DA) este cea mai frecventa forma de eczema cronica. Ea
afecteaza subiectii cu teren alergic si survine indeosebi la sugari. Simptomele sunt declansate de alergeni precum
fi secundara unei alergii la anumite alimente (oua, soia, produse lactate).

Dermatita atopica este o reactie excesiva a sistemului imunitar la diversi alergeni.

Atopia  este predispozitia spre reactii alergice in contactul cu alergeni inofensivi pentru majoritatea populatiei. P
simultan sau alternativ, diverse reactii alergice: rinita alergica, urticarie, astm sau alergii alimentare. Aceste alerg
intalnesc mai multe cazuri in cadrul aceleiasi familii.

In prezent, cauza eczemei atopice nu se cunoaste cu precizie. In 90% din cazuri, acest tip de eczema survine inai
adultii expusi la diversi alergeni sau iritanti in mediul de lucru sufera de dermatita atopica.

Dermatita de contact survine in urma contactelor prelungite sau repetate cu substante foarte variate (spuma de ba
Dermatita de contact alergica este o reactie ce poate fi instantanee, sau se poate declansa la cateva ore dupa conta
sau metale (de exemplu, nichel din bijuterii sau din monede). Simptomele pot varia in intensitate, in functie de n
inrosire pana la ulcerare.

Eczema seboreica – se manifesta prin aparitia de scuame galbui, grase, cel mai adesea pe scalp.
Eczema seboreica poate afecta sugarul sau adultul. La adulti, eczema seboreica poate afecta fata, urechile si piep
infectie cu ciuperci de tipul Candida.
Foliculita

Foliculita este o afectiune a pielii care consta in inflamarea purulenta a foliculilor pilosi. Boala are manifestari ne
duce chiar la caderea parului.
Foliculita apare in mod obisnuit sub forma unor basicute pline cu puroi, localizate in jurul unui sau mai multor fo
de par.
Majoritatea infectiilor sunt superficiale. Desi este insotita de mancarime, foliculita este arareori dureroasa.  Folic
cateva zile, dar formele grave sau recurente ale bolii necesita tratament medical.

Cea mai frecventa cauza de foliculita o reprezinta infectia cu S.aureus, care patrunde in piele prin ductul foliculu
 
Glanda sebacee este o anexa a foliculului pilos; ea isi varsa produsul de secretie (sebum) in canalul foliculului; b
unui chist sebaceu care se poate infecta secundar. Chistul sebaceu trebuie diferentiat de foliculita. De asemenea,
axilei poate mima infectia foliculilor pilosi. Foarte rar foliculita se poate croniciza.

Foliculita difuza apare in urma infectiei cu P.aeruginosa, patogen provenit din apele calde, insuficient clorinate. I
dar au fost raportate si cazuri insotite de bacteriemie si soc septic. Inotul in ape infestate cu schistosome aviare, f
 
Schistosomele penetreaza foarte usor pielea, prin porii si ductele foliculilor pilosi, determinand aparitia unei reac
eritem (roseata pielii).

Furunculul reprezinta tot o infectie  a aparatului pilo-sebaceu, determinata de S.aureus. Evolutia acestuia este mu
tisulare dermice. Furunculul apare doar pe suprafetele pielii acoperite de par, inflamatia fiind centrata de foliculu
antibacteriana si drenaj chirurgical, infectia se poate complica prin extensie regionala.

Dermatita saboreica
Dermatita seboreica reprezinta descuamarea grasa pe fond eritematos a pielii capului.

Dermatita seboreica este o afectiune cutanata cronica inflamatorie, ce afecteaza zonele bogate in glande sebacee:
scalp) si trunchiul (in dreptul sternului si in pliurile cutanate).

Cauza dermatitei seboreice nu este pe deplin inteleasa, dar este recunoscut faptul ca ciuperca microscopica Pityro
acestei dermatoze; la fel si factorii genetici, de mediu si starea generala de sanatate a persoanei.

Radiatiile UVA si UVB inhiba proliferarea ciupercii P. ovale, astfel incat la numerosi pacienti se inregistreaza o a

Dermatita seboreica este mai frecventa la barbati decat la femei, probabil deoarece activitatea glandelor sebacee
Dermatita seboreica apare pentru prima data in adolescenta si apare cu intermitente la varsta adulta.

Dermatita seboreica este agravata de modificarile de umiditate, temperatura, de traumatisme (grataj) sau de stres

Prevalenta dermatitei seboreice este de 3 -5% din populatie, mai grava la barbati. Matreata, cea mai usoara forma
frecventa, fiind prezenta la 15 -20% din populatie.

Debutul este de obicei la pubertate, iar varful incidentei se inregistreaza la 40 ani. Dermatita seboreica apare si la
varstnici.
Furunculul

Furunculele sunt inflamatii purulente care apar sub piele atunci cand foliculii firelor de păr se infecteaza datorita
 
Furunculul apare de obicei sub forma unei umflaturi rosii si moi la atingere, apoi creste, se umple cu puroi si dev
a se cicatriza. Desi unele furuncule dispar la cateva zile dupa aparitie, majoritatea necesita aproximativ doua sap
 
Furunculul se poate localiza pe orice portiune a pielii, dar apare in special pe fata, ceafa, axila, fese sau pe coaps
frictiunii.
 
Aparitia simultana a unui grup de furuncule poarta denumirea de carbuncul.
 
Diabeticii, persoanele al caror sistem imun este deficitar, persoanele cu acnee sau cu alte afectiuni ale pielii prezi
furunculelor si carbunculelor.
 
Nu incercati sa spargeti furunculele pentru a nu raspandi infectia. Consultati medicul daca furunculul este extrem
doua saptamani sau daca este insotit de febra. In acest caz, administrarea antibioticelor sau chiar interventia chiru
infectia cauzata de furuncule si carbuncule.

Cancerul de piele

Cancerul de piele (inmultirea excesiva a celulelor pielii) apare in mod obisnuit pe portiunile de piele expuse la so
 
Exista trei categorii principale de cancer de piele: carcinom bazocelular, carcinom scuamos si melanom. Primele
tratabile la majoritatea pacientilor, in special daca sunt depistate din timp. In schimb, melanomul este cea mai gra
profunde ale pielii si prezinta cel mai mare potential de extindere la alte tesuturi alte corpului. Incidenta cancerul
 
Pentru a reduce riscul aparitiei cancerului cutanat, evitati sau limitati expunerea excesiva la razele ultraviolete. D
cazurilor de cancer pot fi tratate cu succes.
Chisturi sebacee

La nivelul pielii pot aparea mai multe tipuri de tumori cutanate benigne. Aceste formatiuni reproduc structura tes
tendinta de dezvoltare locala, fara metastazare.

Dupa structura histologica aceste tumori pot fi :

a.Epiteliale
b.Conjunctive
c.Ale sistemului melanogen

Tumorile benigne epiteliale se dezvolta prin hiperplazie, retentie sau mixt. Chisturile sunt tumorile formate prin
functie de natura fiecaruia.
Chisturile sebacee se formeaza prin retentia secretiei unor glande sebacee carora li s-au obstruat, din diferite mot
persoane tinere sau adulte cu tendinta la dezvoltarea unui sindrom seboreic si au o localizare dependenta de aria
anterior si posterior, pielea capului, fata, membre.
Trebuie mentionat faptul ca aparitia acestor chisturi este aleatorie si nu tine de o transmitere ereditara a bolii.
Aspectul lor este variabil, de la mici tumori subepidermice cu tegumentul de acoperire de aspect normal, de cons
aspect eritematos si sub tensiune, datorita suprainfectiei. Uneori, continutul chistului se poate evacua spontan sau
material alb-galbui sau purulent, urat mirositor.
In evolutie, chisturile sebacee pot ramane stationare, pentru perioade relativ mari de timp (ani), se pot evacua per

Tratamentul este exclusiv chirurgical si vizeaza excizia intregii glande cu tot cu continutul retentionat.
Keratoza actinica este o leziune a pielii indusa de ultraviolete care poate progresa la carcinom scuamos celular. E
potential malign a pielii. Keratoza actinica este observata la persoanele cu piele subtire pe zone care au fost expu

Natura premaligna a keratozei actinice a fost recunoascuta in urma cu 100 de ani iar numele inseamna literar cre
de soare (actinic) . O keratoza actinica poate urma 3 cai: poate regresa, poate persista neschimbata sau poate prog
Procentul actual care progreseaza la carcinom scuamos celular ramine necunoscut, dar se estimeaza a fi intre 0. 1
keratoza actinica poate progresa la carcinom bazal celular.

Prognosticul keratozei actinice este bun. Keratoza actinica apare mai ales la albi, frecventa se coreleaza cu expun
virsta, proximitatea fata de ecuator si ocupatiile in mediu deschis. Keratoza actinica este observata mai mult la ba
dieta bogata in grasimi.

Leziunile debuteaza ca pete rugoase abia perceptibile pe piele, mai bine simtite decit observate. Leziunile timpur
tirziu devin eritematoase, placi groase care se pot largi la citiva cm. Leziunile pot ramine nemodificate pentru an
progresa la carcinom celular scuamos invaziv. Cele mai multe keratoze actinice nu progreseaza la carcinom totus
invazive deriva dintro keratoza actinica preexistenta. Carcinomul scuamos invaziv poate produce morbiditate sem
structurile faciale. In mai putin de 10% din cazuri carcinomul scuamos celular poate metastaza cu o rata de supra

Tratamentul adecvat este in general ales in functie de numarul de leziuni prezente si de eficacitatea tratamentului
distrugerea chirurgicala si terapia farmacologica. Pacientul trebuie educat pentru a limita expunerea la soare. De
protectie adecvate si haine. Terapia medicala aproba administrarea a 4 agenti: 5-fluorouracil, imiquimod, diclofe
animolevulinic.

Scopul terapiei chirurgicale este de a eradica complet keratoza actinica, prin distrugere fizica fara a leza tesutul a
este posibila prezenta unei tumori invazive este indicata biopsia. De obicei biopsia lasa cicatrice. Se foloseste cri
sau conventionala si procedurile de cosmetizare a fetei in care este inlaturat intreg epidermul.
Prognosticul keratozei actinice este bun. Cu supraveghere si tratament continuu aceste leziuni pot fi controlate. O
poate fi prevenita prin terapie agresiva si protectie solara. Totusi prognosticul la o persoana cu expunere de terme
multitudinii leziunilor. Unele leziuni pot progresa si dezvolta carcinoame. Pacientii cu afectare extensiva care nu
poate beneficia de dermoabraziune, peeling chimic si terapie laser.
Paronichia (panaritiul) este infectia tesuturilor moi din jurul unghiei. Apare in 2 forme: acuta si cronica. Etiologi
diferit in fiecare forma, iar cele 2 forme sunt considerate entitati separate.
Paronichia se regaseste mai ales in infectiile miinii, reprezentind aproximativ 35% dintre toate infectiile miinii. P
profesii care necesita imersia prelungita a miinilor in apa, persoanele imunosupresate, cei cu HIV sau supusi tera
la paronichie.

Pacientii cu paronichie acuta prezinta anterior o trauma minora linga unghie in tesutul moale. Acestia acuza dure
lateral al unghiei. Netratata infectia poate conduce la afectarea eponichium denumita astfel eponichiie. Extindere
imprejurul unghiei. Paronichia cronica reprezinta persistent simptomelor peste 6 saptamini. Durerea, inflamatia s

Staphylococcus aureus este cel mai frecvent organism infectant. Organisme precum Streptococcus si Pseudomon
reprezinta alti factori etiologici. Paronichia cronica este determinata in principal de Candida albicans. Alte condi
unghiei si predispun la paronichie cuprind psoriazis, candidoza cutanata, toxicitatea medicamentoasa.

Tratamentul depinde de extinderea infectiei. Daca este diagnosticata timpuriu paronichia acuta care nu a abcedat
dezvoltat un abces trebuie efectuate incizia si drenajul. Debridarea chirurgicala poate fi necesara daca este prezen
infectia herpetica trebuie diferentiate deoarece tratamentele sunt total diferite. Paronichia poate determina infecti
sau osteomielita.

Patogenia panaritiului

Paronichia poate fi acuta sau cronica si rezulta prin intreruperea barierei protective dintre unghie sai faldul unghi
determina colonizarea zonei de catre bacteria sau fungi.

Anatomia unghiei.
Unghia este flancata longitudinal de doua falduri laterale sau perionichium. Proximal este acoperita de eponichiu
imediat sub marginea libera a unghiei este hiponichium. Hiponichium serveste ca bariera fizica pentru a rezista i
unghial. Patul unghial este format din 2 portiuni implicate in producerea, migrarea si mentinerea unghiei. Portiun
unghiala, contine celule active si este responsabila de generarea unghiei noi. Portiunea distala reprezinta matrice
unghiei. Marginea alba vizibila a matricei unghiale este lunula. Aceasta este alba datorita vascularizatiei slabe.

Cauze si factori de risc

Paronichia acuta:
-rezulta printro trauma minora care intrerupe bariera de aparare a unghiei si permite intrarea bacteriilor
-poate fi declansata de muscaturi de insect, suptul degetelor, onicofagia, manichiura
-Staphylococcus aureus este cel mai important agenti infectios, urmat de Streptococcus, Pseudomonas, bacteria a
-mai poate apare si ca manifestare a unor boli cum este pemfigus vulgaris.

Paronichia cronica:
-este determinate in principal de Candida albicans
-alte cauze rare de paronichie cronica cuprind infectiile virale, bacteriene si micobacteriene
-cancerul metastatic, melanomul subunghial si carcinomul scuamos celular
-poate apare la persoanele care-si expun repetat miinile la medii umede, au contact repetat cu iritanti, cum sunt a
-alte conditii patologice care se asociaza cu paronichia cuprind psoriazis, candidoza mucocutanata, toxicitatea m
protease
-indiavirul este un antiretroviral care determina paronichie la persoanele tratate pentru HIV.
Zona zoster este o infectie virala, ce se manifesta prin eruptii cutanate dureroase pe traiectul unui nerv senzitiv, c
cauzeaza varicela – virusul varicelo-zosterian (VVZ).

Dupa vindecarea infectiei primare cu  VVZ (varicela), virusul ramane in stare latenta in ganglionii nervosi timp d
varsta, sau datorita unei boli, sistemul imunitar isi pierde capacitatea de controlare a virusului, care este reactivat
reactie inflamatorie, ce determina aparitia unor vezicule grupate in buchete.

La unele persoane, zona zoster (sau herpes zoster)  provoaca dureri ce persista luni sau ani dupa vindecarea erup

Zona zoster afecteaza cel mai adesea toracele, dar pot fi observate si pe spate, fese, ceafa si uneori fata si scalp. O
membru este afectata.
Lichidul din interiorul veziculelor cutanate contine particule virale. Pacientii cu zona zoster trebuie sa evite conta
varicela si in cazul carora infectia ar putea antrena consecinte grave – cum este cazul femeilor insarcinate (infect
persoanelor imunodeprimate si nou-nascutilor.

Simptomele debuteaza in general cu senzatia de durere pe un teritoriu cutanat, urmata la 2-3 zile de eruptii vezic
Tratamentul consta in administrarea de medicamente antivirale si uneori corticosteroizi, la 72 ore dupa aparitia le

Aproximativ 90% din populatia adulta la nivel mondial este purtatoare a virusului varicelei, iar 20%  din aceste p
intr-un moment al vietii. 80% din cazuri survin la persoanele peste 20 ani.
Incidenta zonei zoster este egala la femei si barbati.

Psoriazis este o boala cronica de piele, caracterizata prin aparitia unor placi rosii, bine delimitate, ce contin scuam
corpului. Scuamele sunt groase, de culoare alb- sidefii, aderente la piele si usor detasabile, sub forma unor lamel
din populatie.
Psoriazisul afecteaza cu precadere anumite zone ale corpului, printre care: scalpul, coatele, genunchii si spatele.
sunt atinse. In 50% din cazuri, psoriazisul se poate localiza la nivelul unghiilor, care se ingroasa si se decojesc, d

Simptomele variaza de la forme usoare si ajung pana la manifestari cu adevarat chinuitoare (de exemplu, cele loc
parte, formele grave de psoriazis dau nastere unor manifestari de ordin emotional, afectiunea avand un impact ne
si afective. Pacientii sunt uneori atat de coplesiti de boala lor, incat se simt izolati si deprimati.

Cauza psoriazisului este necunoscuta, dar printre factorii declansatori se numara traumatismele, infectiile si unel
aspectul si pe distributia leziunilor.  Tratamentul consta in utilizarea de creme emoliente, vitamina D, retinoizi, c
severe, metotrexat sau medicamente imunosupresoare.
Distributia incidentei in functie de varsta este bimodala: primul varf se intalneste la 16 - 22  ani, iar al doilea intr
Onicomatricom

Onicomatricomul este o tumora subunghiala a degetelor si picioarelor. Etiologia acestor tumori nu este cunoscuta
hamartoamele care stimuleaza matricea unghiei. Onicomatricomul era considerat de origine benigna, dar astazi p
complet.

Este o tumora nedureroasa. Se manifesta prin modificarea de culoare si grosime a unghiei. Istoricul anterior de o
Terapia este medicala constind din excizie. Dupa inlaturarea tumorii unghia se dezvolta normal.

Patogenie si cauze

Etiologia onicomatricomului este inca necunoscuta, de obicei se raporteaza istoric de trauma locala. Cel mai frec
tumora, fiind descoperita in antecedente la jumatate dintre pacienti. O alta teorie propusa clasifica tumora drept d
unghiei de catre hamartoame. Teoria este sustinuta de studiile electronomicroscopice care asociaza tumora cu ori

Semne si simptome

Anamneza clinica poate fi nespecifica deoarece este o proliferare nedureroasa. Pacientii pot descrie modificari al
in antecedente poate fi importanta, precum si istoricul de trauma locala sau istoric familial de cancer.
Examen fizic.
Cel mai frecvent apare la degetele miinii. Procentajul leziunilor pentru degetele 1, 2, 3, 4 este de 5%, 16%, 61%
degete diferite. Tumora se caracterizeaza prin tetrada clinica: decolorarea unghiei, ingrosare longitudinal, hemor
unghiei expune tumora filiforma originind din matrice.

Diagnostic

Examen histologic. Tumora fibroepiteliala prezinta 2 zone anatomice bazate pe localizarea proximala si distal. Z
unghial, incepe de la radacina unghiei si se extinde la cuticula. Aceasta zona corespunde bazei tumorii si este com
stroma fibrilara. Zona distala corespunde lunulei si este compusa din multiple digitatii tumorale si cavitati pline c
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: verucile, carcinom scuamos celular, fibrokeratoame, fib
T, keratoacantom, sindromul unghiilor galbene, onicomicoza.
ratament
Se practica excizia chirurgicala a unghiei. Exista posibilitatea dezvoltarii unei tumori maligne. Dupa excizie ung
 Tricorexa nodoza

Anomalia principala din tricorexa nodosa constituie formarea de noduri pe lungimea firului de par si ruper
injuria fizica sau chimica adusa parului. Poate fi dobindita la pacientii cu par normal prin expunerea la un nivel d
congenital, debutind pe un par anormal de fragil. Este cel mai frecvent defect congenital al firului de par.
Pacientii prezinta un par fragil si nu pot mentine lungimea acestuia. Tricorexis nodoza cistigata poate fi proximal
caracteristicele ruperii firului de par. Tricorexis nodoza localizata este caracterizata de o pata de citiva cm acomp
este de obicei cauza.

In functie de prezenta sau absenta unui defect de fond al firului de par, tricorexis nodoza este in final rezu
minimalizarea traumei fizice sau chimice. Pacientii cu forma congenitala asociaza si alte semne si simptome cum
fotosensibilitate, infertilitate, distrofie ocular, deficite motorii si retard mental. Trocorexis nodoza cistigata este r
Rezolutia completa dureaza 2-4 ani in functie de faza de anagen.

Patogenie si cauze

Macroscopic firele de par afectate contin mici nodule la interval neregulate pe lungimea firului de par. N
reprezinta zone de rupture a cuticulei celulare permitind fibrelor corticale subiacente sa se separe si fractureze. A
puse cap la cap. frecvent acesti nodule se rup complet. Conditia este descrisa mai ales pe scalp dar poate fi obser
ale corpului.

Traumele fizice care pot declansa aceasta conditie cuprind periatul intens, coafatul si tapatul parului, ap
ultraviolete. Dermatozele pruriginoase, trichotilomania, pediculoza capitis determina aceste trauma fizice. Traum
sarata, sampoanele, decolorarea si vopsirea parului.
Anomaliile structurale asociate cu fragilitatea crescuta includ tricorexis invaginata (parul de bambus), moniletrix
afectiuni demonstreaza defecte structural. Afectiunile sunt ereditare cu model autosomal dominant sau recesiv. A
autosomal recesiva a enzimei care cliveaza acidul argininsuccinic in arginina si ac fumaric. Parul contine normal
determina fragilitate si tendinta la rupere. In cazul tricotiodistrofiei deficient de sulf si cistina determina formarea

Boala Menkes este o afectiune X linkata, recesiva caracterizata de un defect in metabolismul cuprului
este dependent de cupru, de aceea pacientii cu aceasta afectiune prezinta fire de par rasucite-torti pili, fire subtiri
tricorexis nodoza este hipotiroidismul.

Semne si simptome

Tricorexis nodoza congenital poate fi present de la nastere sau in primele luni de viata. Forma cistigata es
prezinta istoric de matreata, fragilitate anormala a parului sau imposibilitatea de a mentime lungimea parului.

Forma congenitala a tricorexis nodoza.

Devine aparenta la virste tinere. Poate apare singura sau in combinatie cu defectele caracteristice ale bolii de fon
boala Menkes, aciduria argininosuccinica, tricotiodistrofia. Simptomele frecvente cuprind retardul mental, defici
simptome asociate cuprind modificari ale unghiilor si pielii (ihtioza), fotosensibilitate, distrofie oculara, infertilit
probleme ale parului sau semne si simptome ale afectiunilor congenital indica modelul ereditar al afectiunii.

Forma cistigata a tricorexis nodoza cuprinde 3 categorii: proximala, distala si localizata.

Trocorexis proximal este comun la negrii care folosesc chimicale caustice pentru a-si intinde parul. Firele de par
citiva cm de la suprafata pielii in zonele de frictiune. Aceasta rupere determina zone de alopecie.
Tricorexis distal nodoza apare mai ales la persoanele asiatice si la albi. Nodulii si ruperea apar la citeva zeci de c
stilizarii excessive a parului asociata cu despicarea firului-virfuri despicate.
Tricorexis localizat nodoza apare ca o pata de citiva cm, acompaniata de o dermatoza pruritica, cum este neurode
sau dermatita atopica. Scarpinatul este cauza ruperii parului.
In aceste forme de trocorexis nodoza poate fi afectat si parul pubian, precum sic el corporal. Examinarea pielii su
dermatoza pruritica.
 Morfea cunoscuta si drept sclerodermia localizata este o afectiune caracterizata de depozitarea excesiva de colagen
tesutului subcutanat sau ambelor. Morfea este clasificata in placi generalizate, lineare su subtipuri profunde in functie de pre
implicarii tisulare. Fata de scelroza sistemica morfea nu prezinta sclerodactilie, fenomen Raynaud si afectare a organelor inte
morfea superficiala caracterizata de pete hipo sau hiperpigmentare ale pielii fara indurare.

Incidenta morfeei este estimata la 25 de aczuri la un milion de personae pe an. Incidenta actual este mai crescuta d
maedic. Doua treimi dintre adultii cu morfee se prezinta cu leziuni de tip placa, variantele generalizate, profunde si linieare n
jumatate dintre cazurile de morfee apar la pacientii pediatrici.
Morfeea are o evolutie tipic benigna, autolimitanta. Ratele de supravietuire pentru pacientii cu morfee nu sunt diferite fata de
subtipurile profunde si lineare pot determina morbiditate semnificativa, mai ales la copii cind interfera cu cresterea. Contract
lungimilor membrelor si atrofia facial proeminenta determina dizabilitate substantiala si diformitate la un sfert dintre pacient
oftalmologice pot apare la cei cu leziuni craniofaciale. Asemenea complicatii sunt mai commune in cazurile pediatrice.

Cauza morfeei este necunoscuta. Diferitele subtipuri ale afectiunii coexista la acelasi pacient. Sunt incriminate trauma,
factorii genetici. Nu exista tratamente definitive pentru morfee. Desi citeva regimuri arata beneficii sunt efectuate putine tria

Terapia in general doreste reducerea activitatii inflamatorii in afectarea timpurie, aviind mai mult success decit incercar
bine stabilite. Se folosesc corticosteroizii, hidroxiclorochina, imunomodulatorii, terapia cu ultraviolete A. chirurgia plastica p

Patogenie si cauze

Supraproductia de colagen de catre fibroblaste in tesutul afectat este comuna in toate formele de morfee, desi mecanism
activate este necunoscut. Factorii propusi implica lezarea celulelor endoteliale, activarea imunologica si inflamatorie si dereg
etiologie autoimuna este incurajata de prezenta autoanticorpilor.
Cauza morfeei este necunoscuta. Investigatiile nu au descoperit un factor etiologic constant.

Factorii presupusi cuprind:

-radioterapia-morfea poate apare la locul unei radioterapii cu voltaj ridicat pentru cancer de sin sau alte neoplasme, dezvoltin
-infectia sau vaccinarile-infectiile cu Epstein-Barr, varicela, variola, borelioza
-leziuni morfea-like au fost raportate dupa vaccinarea BCG si antitetanus
-trauma-unii pacienti raporteaza un istoric de trauma focala care precedeaza boala
-citeva cazuri familiale de morfee au fost raportate, nu s-a descries o asociere cu HLA.