ACNEE VULGARĂ – definiție

Acneea vulgară ( acnee, coșuri etc.) reprezintă o boala cronică
frecventă, produsă de inflamaţia unităţii pilosebacee şi care prezintă
diverse forme clinice.
Deşi pot fi afectate toate grupele de vârstă, leziunile de acnee se
 ntâlnesc cel mai frecvent n rândul adolescenţilor, cel pu!in "#$ din
persoanele cu vârste cuprinse ntre %% şi &# de ani prezintă variate
leziuni de acnee vulgară
'n acnee evoluţia leziunilor cutanate este regresivă n maoritatea
cazurilor şi are următoarea distribuţie pe see* bărbaţii sunt afectaţi n
general nainte de +# de ani, n timp ce afectarea n rândul femeilor
este prelungită până n urul vârstei de &# de ani.
eziunile de acnee pot persista mai mulţi ani şi poate avea drept
rezultat desfigurarea şi cicatrice permanente, cât şi implicaţii mult mai
profunde n ceea ce priveşte dezvoltarea psi-osocială* probleme
emoţionale, izolare n societate şi depresie.
'n acnee mecanismele care generează apari!ia bolii sunt foarte
complee, şi implică interacţiunea a numeroşi factori , atât interni cât
şi eterni aparatului pilosebaceu.
eziunile elementare (de bază) n acnee sunt următoarele*
1.Seborea  reprezintă producţia crescută de sebum ce conferă pielii
pacientului cu acnee un aspect uleios. /ste localizată cu precădere la
nivelul nasului, frunţii, obrailor şi toracelui superior. 0eborea afectează
de asemenea pielea capului şi pavilionul urec-ii.
2.Comedoanele se formează prin obstruarea orificiului de eliminare
a sebumului. 'n funcţie de gradul obstrucţiei acestea pot fi de două
tipuri* nc-ise şi desc-ise. 1omedoanele nc-ise, denumite şi 2 puncte
negre2 se formează prin obstrucţia parţială a foliculului pilos.
1omedoanele se pot eprima prin simpla strângere ntre degete, şi n
acest caz apare un filament compact, gras, de culoare galbenă, având
o etremitate neagră, culoarea neagră de la nivelul părţii eterne fiind
dată de oidarea grăsimilor şi a melaninei. 3acienţii n mod eronat
consideră capătul negru ca fiind murdărie. 1omedoanele desc-ise, sau
2punctele albe2 sunt produse prin obstrucţia totală a foliculului.
3.Paplesunt leziuni inflamatorii cu un diametru mai mic de 4 mm şi
apar ca nişte ridicături roşii, ferme, cateodată dureroase, care se pot
remite spontan sau pot evolua spre pustule.
!.P"#lereprezintă acele ridicături cu conţinut purulent, galben n
partea eterioară.
 

$.Nodlisunt leziuni inflamatorii ce au adesea o evoluţie ce implică

abcedare şi formare de cicatrice. Dimensiunile lor sunt mai mari de %#
mm.
ACNEE –PR%NC%PALELE CAU&E
'n acnee sunt implica!i mai mul!i factori cauzali, dar etiologia n acnee
trebuie interpretată individual. 0unt incriminaţi următorii factori n
procesul de apari!ie al leziunilor cutanate de acnee*
a. 'a(#ori )ene#i(i* rolul predispoziţiei genetice n acnee este
incomplet elucidat , dar se ştie că numărul, mărimea cât şi activitatea
ulterioară a glandelor sebacee este moştenită.
b. 'a(#ori endo(rini* glanda sebacee este n principal controlată
prin stimularea -ormonală. 3rincipalii stimuli sunt -ormonii androgeni
secretaţi de glanda suprarenală şi gonade (ovar sau testicul) dar un
rol secundar pot avea şi alţi -ormoni, cum ar fi estrogenii,
progesteronul, -ormonii tiroidieni şi cei -ipotalamo-ipofizari.
(. E+pnerea profe"ional,* -idrocarburi aromate clorinate,
uleiuri, grăsimi, policlorură de vinil, gudron sunt substan!e c-imice
care pot provoca acnee. De asemenea, substanţele grase folosite
pentru ngriirea părului pot provoca 2acnee de pomadă2 și anumite
creme şi produse cosmetice uleioase pot eacerba leziunile
tegumentare de acnee.
d. -edi(amen#e* corticosteroizi, steroizii anabolizanţi(testosteron
şi danazol), fenitoina, iodul. Alţi potenţiali stimuli includ* izoniazida,
litiu, -alotan, vitamina 5%+, iradierea cu cobalt şi -iperalimentaţia.
'ntotdeauna acneea aparută ca şi reacţie adversă medicamentoasă
apare brusc şi are aspect monomorf.
e. ramele me(ani(e (presiune, fricţiune, stoarcere) produse
de -aine sau de anumite obiceiuri comportamentale pot provoca
leziuni de acnee. De eemplu un individ care n mod regulat şi spriină
obrazul cu palma, poate dezvolta leziuni de acnee unilateral.
f. E+pnerea la "oare
). S#re""l nerop"i/i(
EP%0E-%LG%E ACNEE
3entru prima dată denumirea de acnee (grecescul 2acme2) a fost
utilizată la curtea mpăratului 6ustinian de către medicii acestuia.
7lterior termenul a fost tradus din greacă n latină, stârnind anumite
controverse n ceea ce priveşte sensul iniţial , fapt care a dus la
dezbateri ulterioare privind etimologia termenului de 2 acnee2, cu
abandonarea termenului până la %"## când denumirea de 2acnee2 a
revenit n cărţile de specialitate. 'n %"8+, /rasmus 9ilson a separat
acneea vulgară de acneea rozacee.
Deşi pot fi afectate toate grupele de vârstă, cel mai frecvent boala se
 nregistrează n rândul adolescenţilor cu o pondere de "#$ din
 

persoanele cu vârste cuprinse ntre %% şi &# de ani. 3revalenţa acneei

este ridicată n timpul adolescenţei şi scade la adulţi. 'n anumite cazuri
boala poate continua şi după adolescenţă, %+$ din femei şi &$ din
bărbaţi vor continua să prezinte acnee până n urul vârstei de 88 de
ani.
Deşi fetele dezvoltă acnee de la o vârstă mult mai fragedă decât
baieţii, aceştia din urmă se confruntă cu forme clinice mult mai grave.
eziunile de acnee pot apărea la vârste de "%# ani n urma stimulării
-ormonale( -ormoni androgeni de origine adrenală) a foliculului
pilosebaceu.
Acneea poate să apară şi n rândul sugarilor , datorită transferului de
androgeni de la mamă la făt n timpul sarcinii. Acneea infantilă se
remite n unul sau doi ani, nsă aceste persoane au riscul unei forme
mult mai severe de acnee la pubertate.
3ersoanele cu tulburări endocrine cum ar fi* sindromul ovarului
polic-istic, -iperandrogenism, -ipercorticism şi pubertate precoce, cât
şi persoanele cu genotipul :;; prezintă un risc crescut de a dezvolta
acnee, şi n general formele pe care aceştia le dezvoltă sunt mult mai
severe şi neresponsive la terapia standard.

0%AGNS%C 0%'EREN%AL ACNEE

%. D/<=A>?>A 3/<?@<A  leziunile cutanate sunt cel mai adesea
situate perioral ( n urul gurii ) dar ocazional , poate apare afectare și a
restului fe!ei . /ste o afec!iune ntâlnită cel mai adesea la femei adulte
tinere (+4 &# ani)  poate afecta ambele see și să apară la orice
vârstă. 1linic , apar manifestări eczematoase dar si aspecte acneice.
Apar de obicei leziuni roșii și leziuni pline cu puroi nso!ite de prurit
( mâncărime). 7na din cauze este utilizarea locală de dermatocorticoizi
poten!i un timp ndelungat.
+ <@BA1//  leziuni roșii , papule și pustule ( leziuni cu puroi ) ,
dilata!ii vasculare (telangiectazii ) la nivelul fe!ei ( mai ales partea
centrală) . Apare la vârsta de &# 4# ani. ipsesc comedoanele ,
nodulii și c-istele . 0e poate asocia cu inflama!ie cronică la nivelul
oc-ilor și rinofima ( nas mare , boselat , prin -ipertrofia glandelor
sebacee) . eziunile se accentuează la căldură , consum de cafea sau
condimente , consum de alcool sau băuturi fierbin!i , stress.
&.C@?17?>A  determinată de infec!ii bacteriene sau fungice, papule
roșii foliculare cel mai adesea la nivelul trunc-iului și etremită!ilor,
feselor dar și la nivelul capului și gâtului . Coliculita cu bacterii gram
negative apare la persoane care au urmat tratament cu antibiotice pe
cale generală pentru o perioadă mare de timp și se localizează
 

frecvent n zona gurii și nasului și mai rar la nivelul gâtului ( leziuni

superficiale cu puroi , noduli mari ) .
8.Coliculita cu 3itrosporum apare mai frecvent la femei , adul!i tineri ,
 nso!ită de prurit intens , rezistent la tratamentele antiacneice
obișnuite . Apar papule roșii foliculare și pustule , cel mai adesea n
partea superioară a trunc-iului.
4.30/7D@C@?17?>A  papule roșii perifoliculare ( n urul firelor de păr
) și pustule ,care se pot transforma n leziuni mai nc-ise la culoare
( -iperpigmentate) cu noduli Eeloizi. ocalizare la nivelul bărbii sau alte
zone ale corpului care sunt rase sau unde se smulge firul de păr.
F.=??A  leziuni solide , ca niște perle de mici dimensiuni  % 8 mm 
cel mai adesea la nivelul fe!ei ( pre și postauricular n fa!a și n spatele
urec-ilor ) si infraorbitar , diferite de comedoanele nc-ise. 3oate
coeista cu leziuni de acnee , dar nu are nici o legătură cu acestea.
G.A1H// D73 0>/<@?B?  apare la persoane care au urmat tratament
pentru diverse afec!iuni cu corticoizi administra!i pe cale generală
.ocalizare  frecvent la nivelul pieptului , bra!e și scalp ( pielea capului
).
".D/<=A>?>A 0/5@</?1  Apar pete roz gălbui sau roșu  palid , de
dimensiuni medii , acoperite de scuame fine , grăsoase. 3ruritul
(mâncărimea) este moderat sau absent. ocalizarea leziunilor  pielea
păroasă a capului (liziera frontală) , regiunea retroauriculară.
conductul auditiv etern , regiune sprâncene și intersprâncenară ,
marginile nasului , n urul gurii , regiune toracică.
I.0?C??D/ A1H/?C@<=/
%#./<73J?? A1H/?C@<=/ 3@0>=/D?1A=/H>@A0/ (contraceptive
orale , steroizi anabolici și corticosteroizi , vitamina 5%+,
anticonvulsivante  fenobarbital , dilantin ,iodide , bromide , litiu,
tetracicline  administrate la pacient care urmează tratament cu litiu ,
izoniazida , ciclosporina , azat-ioprina , disulfiram, t-iouracil.
%%. 0?HD<@= CAK</  <A1@71L@>  multiple comedoane desc-ise
,largi , de culoare neagră dispuse de obicei la nivelul zonelor epuse la
soare  mai ales tâmple și păr!ile laterale ale obrailor (periorbital ) la
persoane adulte n vârstă bărba!i.
%+.0?<?HM@A=/  Apar mici papule de % & mm , plane , ferme , de
culoare galbenă . ocalizarea este de obicei periorbitală , dar poate fi
 

și acrală , ailară și genitală . =ai frecvent apar la femei , la orice

vârstă , dar mai rar nainte de pubertate.
%&.K/<71? 3AH/  sunt papule plane , ferme la palpare ,lucitoare , de
% 8 mm diametru. Au culoare
apropiată de a pielii ( gălbui cenușiu ) si sunt uneori dificil de
observat. 0e localizează pe fa!ă ( frunte , obrai , tâmple , regiunea
bărbii ) , dosul mâinilor , degete . 0unt frecvente la copii și adul!i
tineri .
%8.=@7017= 1@H>AM?@07=  Afec!iune produsă de un virus .Apare
la orice vârstă , dar este mai frecventă la copii . Apar papule de
culoarea pielii , cu centrul ombilicat ,care cresc lent . 3rin eprimarea
con!inutului se eteriorizează un material alb , grunos. ocalizarea
leziunilor este pielea capului ( sugari ) , fa!ă ( mai ales pleoape ) ,
periailar și perigenital.
%4. 7370 =??A< D?0/=?HA> A C/J/?
%F. >?H/A (infec!ii micotice).
%G.><?1L@D?01@A=/ N ><?1L@/3?>/?@A=/

%PUR% 0E ACNEE*
1. A(nee flminan"* reprezintă forma cea mai severă de acnee
c-istică şi este caracterizată de debutul brusc al unor leziuni nodulare
şi supurative care pot fi situate la nivelul feţei, gâtului, pieptului.
Acestea apar n asociere cu manifestări sistemice variabile* leziuni
distructive la nivel osos(claviculă, stern, -umerus,) şi manifestări
generale* febră, dureri articulare, dureri osoase, -epatomegalie şi stare
de rău general.
2. A(nee (on)loba#,* reprezintă acneea severă, noduloc-istică,
dar care nu prezintă manifestări sistemice.
3. A(neea me(ani(,*  apare secundar obstrucţiilor repetate
produse prin fricţiune cu apariţia ulterioară a comedoanelor. 1el mai
frecvent apar n urma frecării cu şepci, gulere, bretele. /emplul clasic
 l reprezintă gâtul cântăreţilor la instrumentele cu coarde, la nivelul
căruia distingem n mod evident traseul acneei mecanice. >ratamentul
 n acest caz l reprezintă ndepartarea agentului traumatizant.
4. A(neea e+(oriee de" 4ene" fille"*  aşa cum sugerează şi
denumirea apare la femeile tinere. 'n mod clasic comedoanele şi
leziunile inflamatorii, produse n mod nevrotic, lasă n urma lor multiple
cruste şi apoi cicatrice. 'n situaţia când cicatricele apar ca nişte
eroziuni lineare care sugerează automutilarea, poate fi suspectată şi o
boala psi-ica a pacientului.
 

5. A(neea ind", de medi(amen#e*  leziunile de acnee pot

apărea dintro dată ca şi reacţie adversă n urma administrării
urmatoarelor medicamente* steroizi anabolizanţi(danazol, testosteron),
corticosteroizi, fenitoin, litiu, izoniazidă, iod. Administrarea orala de
corticoizi induce apariţia unei erupţii acneiforme la nivelul spatelui şi
pieptului. De asemenea utilizarea locală neadecvată a corticoizilor la
nivelul feţei determină apariţia leziunilor la nivelul zonei respective.
6. A(neea o(pa5ional,* apare la persoanele ce sunt epuse
profesional la substanţe care determină ocluzia foliculara* uleiuri,
produse pe baza de petrol, -idrocarburi aromatice clorurate şi derivaţi
de cărbune. 1loracneea este termenul folosit n mod clasic pentru a
defini acneea profesională produsă de epunerea la -idrocarburi
aromatice clorurate. Bonele cel mai frecvent afectate sunt* obraii,
zona mandibulară, urec-ea, aila şi scrotul. eziunile c-istice se pot
vindeca fără cicatrice, nsă pot apărea recăderi n anii după epunere.
7. A(nee neona#al,* poate să apară n aproimativ +#$ din nou
nascuţii sănătoşi. eziunile sunt localizate la nivelul nasului şi obrailor,
şi apar la aproimativ + săptămâni cu remitere n primele & luni de
viaţa. Hu se cunoaşte eact mecanismul declanşator , nsă se
presupune eistenţa unui fung( =alassezia furfur) cât şi nivele
crescute de -ormoni materni.
8. A(neea infan#il,* reprezintă acneea apărută ntre & şi F luni,
care n mod frecvent se remite n %+ ani. 'n general este mult mai
accentuată decât forma neonatală, poate duce la cicatrice şi este mai
frecvetă la baieţi. 'ntre F şi %+ luni băieţii au nivele crescute de
testosteron cu valori aproimativ ec-ivalente celor de la pubertate, cât
şi nivele crescute de DL/A produse de o glandă suprarenală imatură.
 >ulburările -ormonale intrinseci, şi nu -ormonii maternali, au rol
declanşator.
Cali#a#ea 6ieții – a"pe(#e )enerale
1alitatea vieţii este un concept larg care ncorporează toţi factorii care
au importanţă asupra vieţii individului , inclusiv asupra stării sale de
sănătate.
1alitatea vieţii (Oualit of ife) poate fi definită fie prin absenţa bolii,
fie prin o viaţă productivă şi plăcută. 'n %I"8 1alman a propus
următoarea defini!ie * ,, 1alitatea vieţii este prezentă când speranţele
individului sunt corespunzătoare cu eperienţa,,
 >egumentul (pielea) este o parte integrantă importantă n toate
etapele de dezvoltare umană, cu implica!ii maore n ,,zonele,,
culturale, interpersonale şi personale, precum şi o importanţă
fundamentală n autoapreciere şi n formarea identită!ii individului.
5olile dermatologice (inclusiv acneea) eercită o importantă
contribuţie la modificarea n sens negativ a calităţii vieţii pacienţilor,
 

dar acest efect a fost cuantificat doar n ultimele decenii, prin utilizarea
unor c-estionare special concepute, care cuantifică impactul bolii
asupra tuturor aspectelor vie!ii pacientului.
Cali#a#ea 6ieții 7i bolile de piele
Afecţiunile cutanate (bolile dermatovenerologice) intervin n mod
negativ asupra calităţii vieţii prin *

a) simptome* durere, prurit, insomnie, iritaţie, disconfort, sângerare,

fotosensibilitateP
b) sentimente* conştientizare a bolii, anietate, stâneneală, enă,
depresie, preocupare, iritabilitate, nervozitate, lipsă de ncredere,
Qvrea să stea acasă2P
c) activităţi zilnice* alegerea articolelor de mbrăcăminte , dificultatea
de a merge la cumpărături şi de ngriire a casei, tentative de
ascundere a leziunilor cu autorul unor articole vestimentare sau prin
purtatulNutilizarea de pălăriiP
d) activităţi de relaare* limitarea sau stoparea activităţilor sportive şi
a vacanţelorP
e) serviciuNşcoală* dificultăţi la serviciu, sunt afectate studiile şi cariera,
angaare mai dificilă, scăderea veniturilor, atitudinea critică a colegilorP
f) relaţii personale* dificultăţi seuale, evitarea evenimentelor socialeP
g) tratamentul * miros neplăcut, murdăreşte -ainele şi mobila.
=ăsurarea efectului unei maladii asupra calităţii vieţii sunt utilizate
diferite tipuri de c-estionare, care se pot adresa impactului general, al
oricărei afecţiuni sau pot să fie specifice unei anumite boli.
Cali#a#ea 6ieții 8n a(nee
Debutul acneei n adolescen!ă coincide cu dezvoltarea imaginii de sine,
socializare și maturizare seuală. Astfel, apare un important efect
negativ pe sănătatea emo!ională și pe percep!ia de sine. 'n plus, acest
impact negativ poate persista ani de zile după adolescen!ă și conduce
la o morbiditate importantă psi-osocială. 0tudii comparative au
eviden!iat faptul că pacien!ii cu acnee au un impact negativ la nivelul
sănătă!ii mentale comparativ cu pacien!ii cu astm, epilepsie, diabet,
dureri de spate, artrită sau afectarea arterelor coronare. Acneea
determină o serie de modificări sociale și psi-ologice, respectiv enă,
anietate, depresie, idea!ie suicidală, somatizare și in-ibi!ie socială
( stă n casă, nu se vede cu prietenii, nu face sport, nu merge la
evenimente sociale normale).
 

3ractic, acneea eercită efecte negative asupra psi-icului și fizicului

pacientului, asupra activită!ilor de relaare, a școlii N
serviciului,conștiin!ei de sine, reac!iilor sociale , modului de ngriire a
pielii și asupra nivelului financiar (direct prin c-eltuieli și indirect prin
nivelul redus al veniturilor provocate de acnee N sec-elele de acnee).
3rofil general psi-ologic al pacientului cu acnee*
RS Cără ncredere n sine N for!ele proprii,
RS 0entimente de tip,,lipsa securită!ii,,
RS 3reocupat n eces de aspectul eterior,
RS 'ngriire eagerată a propriei persoane sau delăsare totală,
RS 'ndepărtare, retragere fa!ă de prieteni N familie,
RS 1omplee de inferioritate,
RS ?zolare,
RS 0timă sine redusă,
RS Curie supresată,
RS ?magine de sine negativă și nivel redus de autoapreciere,
RS Depresie,
RS >endin!ă la sinucidere,
3acien!ii cu acnee de vârstă adultă sunt afecta!i n moduri particulare,
de tip refuzarea unei promovări sau a unei măriri a salariului sau
 ntâmpină dificultă!i la angaare sau nu participă la evenimente
profesionale (congrese, conferin!e etc.) sau sunt izola!i social. /fectele
negative de la locul de muncă constau atât n dificultă!i n stabilirea de
rela!ii interpersonale cât și ndeplinirea defectuoasă a atribu!iilor de
serviciu ca urmare a presiunii psi-ologice și a senza!iei permanente de
observa!ie de către cei din ur, a credin!ei că este evaluat și apreciat
prin prisma afec!iunii sale cutanate.
3rezen!a leziunilor de acnee eercită efecte negative prin*
RS Aspect,
 

RS 0imptome,
RS <ecuren!a leziunilor cutanate,
RS ?deea de a avea acnee n general,
RS ?deea de a avea acnee la vârsta adultă (n cazul adul!ilor),
RS /fectul asupra imaginii, (pacien!ii evită să facă fotografii)
RS >ratament

%mpa(# p"i/olo)i( a(nee

1ei care suferă de acnee vor fi ntotdeauna anioși n rela!iile cu
persoanele de se opus* vor observa problema lorT Kor fi ridiculiza!i de
cei care ii vădT Drept rezultat fie vor privi cu ură n oglindă (devenind
aparent neinteresa!i de propria imagine si neglien!i), fie vor eagera
cu gria, aplicând prea mult mac-ia sau mbrăcânduse cât mai diferit
sau bizar pentru a distrage aten!ia celorlal!i.
Acneea poate produce sentimente de rușine, frustrare și furie, iar
 ncrederea n sine va fi afectată profund. Depresia și anietatea sunt
trăsături comune la cei ce suferă de acnee iar n unele cazuri se poate
aunge la afec!iuni precum anietatea socială (cunoscută și ca fobie
socială  frica de a fi privit și evaluat negativ de cei din ur ). Atât fetele
cât și băie!ii tind să evite contactul vizual și să evite participarea la
activită!i sociale (precum practicarea diferitelor sporturi unde
epunerea corporala ar fi necesara) care iar pune intro situa!ie
frustrant trăită.
'n adolescen!ă, atunci când formarea rela!iilor oacă un rol important,
cei care suferă de acnee se vor izola, vor deveni timizi, sentimente ce
pot avea consecin!e pe tot parcursul vie!ii, dacă nu au acces la
informa!ie privind afec!iunea lor.
a vârsta adolescen!ei, acneea poate reduce alegerea unei ocupa!ii,
precum orice activitate ce presupune apari!ia n public. Daca aceasta
problemă nu este eplicată și tratată la timp, poate avea repercusiuni
de tip stima de sine scăzută și izolare socială, care pot duce la căderea
 ntro stare de depresie care poate deveni maoră afectând imaginea
de sine, socializarea si seualitatea individului.

Se6eri#a#e a(nee
 

?mpactul acneei asupra calită!ii vie!ii este comple, afectează toate

aspectele vie!ii pacientului și H7 este corelat cu severitatea clinică a
leziunilor de acnee.
0everitatea acneei implica atât elemente clinice cât și evaluarea
efectelor eercitate asupra pacientului.
=etode de evaluare a severită!ii acneei*
RS Humărarea leziunilor de acnee (%IFF),
RS 0cale de evaluare globală pentru acnee,
/istă o severitate clinică și una psi-ică, psi-ologică, și un aspect
etrem de important * H7 eistă corela!ie ntre severitatea clinică a
leziunilor de acnee și impactul psi-ologic al acestoraU
3ublica!ia știin!ifică /pert <ev Dermatol n anul +##" propune
următoarea clasificare pentru severitatea bolii*
RS 7șoară * mai pu!in de +# comedoane N mai pu!in de %4 leziuni
inflamatorii N mai pu!in de &# leziuni n total,
RS =oderată * +#%## comedoane N %44# leziuni inflamatorii N &#
%+4 de leziuni n total,
RS 0everă * peste %## comedoane N peste 4# de leziuni inflamatorii
N peste %+4 de leziuni n total N mai mult de 4 c-isteUUU

Ca9e a(nee
Ca9e :(on"l# inițial ; re(on"l#< (on"l#ri
in#erdi"(iplinare=
Acneea vulgară este o boala etrem de compleă, determinată de
procese multifactoriale implicând foliculul pilosebaceu şi deşi
mecanismul eact nu este cunoscut, 8 mecanisme biologice sunt
considerate a uca un rol critic n formarea leziunilor de acnee*
%. %. creşterea producţiei de sebum
+. +. proliferare şi diferenţiere Eeratinocitară aberantă
&. &. anomaliile florei microbiene
8. 8. iritaţia şi inflamaţia

Lipersecreţia de sebum (seboreea) este elementul esenţial n acnee.

1auza seboreei este necunoscută, dar se consideră că sunt incriminaţi
 

factori genetici, factori -ormonali (testosteronul şi metaboliţii săi

favorizează secreţia, estrogenii in-ibă secreţia), climatici, emoţionali şi
stări morbide (de eemplu boala 3arEinson creşte secreţia de sebum).
0everitatea leziunilor de acnee poate fi corelată cu nivelul secreţiei de
sebum. 1antitatea de sebum produsă n acnee variază de la o zonă la
alta, ceea ce eplică de ce acneea nu apare n toate ariile susceptibile.
Activitatea glandelor sebacee este influenţată de -ormonii seuali
masculini de origine gonadală sau suprarenală. 1el mai important
dintre aceştia este di-idrotestosteronul, rezultat din acţiunea 4alfa
reductazei asupra testosteronului. 1onsecinţele secreţiei crescute de
sebum sunt dezvoltarea florei sprofite şi apariţia fenomenului de
lipoliză.
Veratinizarea accentuată a orificiului pilosebaceu duce la formarea
unei mase de Eeratină care obstruează orificiul, fenomenul fiind urmat
de retenţia de sebum n glandele sebacee (microcomedon N comedon),
care sunt leziunile esen!iale n acnee. Mlandele sebacee n acnee
continuă să secrete şi se produce o acumulare de sebum, cu reacţie
inflamatorie sau formare de c-isturi. 1ând presiunea intrafoliculară a
auns la un anumit grad de intensitate, se produce evacuarea
conţinutului, uneori cu ruptură intracutanată, cu reacţie inflamatorie
locală.
Anomaliile florei microbiene n acnee. Acneea nu este o boală
infecţioasă, dar flora microbiană rezidentă (saprofită) este implicată n
producerea leziunilor de acnee. 3ielea şi ductul glandelor sebacee sunt
populate cu bacterii şi fungi nepatogeni* propionibacterii (mai ales
3ropionibacterium acnes), stafilococi (0tap-ilococus epidermitis), levuri
(3itrosporum). 1onsecinţele secreţiei crescute de sebum n acnee
sunt dezvoltarea n eces a florei saprofite ce determină secreţia de
enzime implicate n generarea leziunilor inflamatorii. Astfel lipazele
bacteriene eliberează acizi graşi liberi din trigliceridele conţinute n
sebum ce au rol comedogenic şi proinflamator.
?nflamaţia n acnee. Cormarea papulelor şi pustulelor n acnee ncepe
tipic cu microcomedoane. >riggerul pentru inflamaţia de la nivelul
microcomedoanelor este prezenţa 3.acnes la nivelul comedonului care
are anumite caracteristici ce stimulează răspunsul inflamator şi imun.
0e pare că la formarea leziunilor inflamatorii contribuie unele enzime
produse de bacterii (lipaza, fosfataza) şi probabil secreţia unor
citoEine.

?nformaţiile prezentate n siteul WWW.tratamentacnee.ro sunt

informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
 

tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M.
'a(#ori predi"po9anți
1. 'a(#ori )ene#i(i. A fost demonstrat faptul că dacă ambii părinţi au
acnee, şansa copilului de a face acnee la pubertate este de
aproimativ 4#$. 0tudiile au ridicat ipoteza că se moştenesc numărul
şi activitatea glandelor sebacee, reactivitatea foliculară, alterarea
Eeratinizării şi inflamaţia.
2. 'a(#ori endo(rini.
3. 0ie#a .
!. -edi(amen#e. 3rincipalele medicamente incriminate sunt*
corticoizii (sistemici sau topici), A1>Lul, androgenii,
anticonvulsivantele (mai ales fenitoina), antituberculaosele (izoniazida,
rifampicina, etionamida), derivaţi -alogenaţi (iodaţi şi bromuraţi),
vitamina 5%+, contraceptivele orale (progesterondominante), steroizi
anabolizanţi, imunosupresoare (ciclosporina).
$. Afe(5ini p"i/i(e.
>. Prepara#e (o"me#i(e.  7tilizarea ndelungată a unor cosmetice
care conţin compuşi comedogeni determină apariţia leziunilor de
acnee.
?. Profe"ia.
@. -edil (ald i med produce -idratarea ecesivă a ductului
pilosebaceu care conduce la obstrucţia acestuia şi la apariţia leziunilor
inflamatorii.
B. Soarele ; "olarl. 3ersoanele vârstnice epuse cronic la 7K
dezvoltă comedoane cu localizare frecvent periorbitară, formarea lor
fiind favorizată de degenerescenţa solară a dermului.
?nformaţiile prezentate n siteul WWW.tratamentacnee.ro sunt
informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
 

K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M, A0?0>/H>

7H?K/<0?>A<.
'a(#ori a)ra6anți
Acneea este influenţată de o multitudine de factori. Dintre aceştia cei
mai importanţi sunt*
1.Perioada premen"#ral,, când are loc o agravare a leziunilor de
acnee, datorată probabil modificărilor de -idratare a foliculului
pilosebaceu.
2. Radia5iile l#ra6iole#e. 0oarele este o sabie cu două tăişuri pentru
pacientul cu acnee deoarece are*
  efect antiinflamator moderat, iar bronzul tinde să acopere leziunile
cu acneeP
  efect comedogenic prin creşterea sebumului de la nivelul pielii şi
-iperEeratoză cutanată şi folicularăN -idratare a foliculului pilos, care
favorizează n fP
3. ran"pira5ia, n mediile cu căldură umedă se produce agravarea
leziunilor de acnee.
!. S#re""l conduce la agravarea leziunilor cutanate de acnee, atât
prin variate ticuri (stoarcere leziuni, ,,oaca,, cu un coș etc.) cât și prin
modificări ale alimenta!iei,
$. (pa5ia. /punerea la căldură, -idrocarburi -alogenate, uleiuri
minerale pot induce acnee.
>. 0ie#a. 'n agravarea leziunilor de acnee sunt incriminate alimentele
lactate, dulciurile concentrate şi alimentele bogate n iod.
?. 'a(#ori e+o)eni  Y creme grase, antiseptice (-eaclorofen), aplicaţii
de corticosteroizi, contacte cu detergenţi, cu -idrocarburi pot
determina n special la persoanele susceptibile dezvoltarea leziunilor
cutanate de acnee.
@. 'a(#ori in#erni   unele preparate anticoncepţionale, steroizi
anabolizanţi vitamină 5%+, de bromuri, de ioduri, de antiepileptice, de
androgeni, de acid nicotinic, de fenotiazine pot provoca declanșarea
sau eacerbarea leziunilor de acnee.
B. Sar(ina .
1D.rama#i9area le9inilor. 3resiunea, fricţiunea, zgârâierea
produse de -ainele prea strânse sau articolele sportive, respectiv
obiceiurile comportamentale (ticuri) pot produce leziuni. Astfel, un
 

individ cu obiceiul de a spriini bărbia n palmă poate dezvolta leziuni

unilaterale de acnee n acel loc.
?nformaţiile prezentate n siteul WWW.tratamentacnee.ro sunt
informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M.
E6alarea pa(ien#li ( a(nee
'nainte de recomandarea unui tratament individualizat pentru un
pacient cu acne trebuie realizate un istoric medical al bolnavului cu
acnee, o eaminare fizică completă precum și realizarea unor analize
medicale specifice pacientului cu acnee.
?storicul medical urmărește să pună n evidenţă anumiţi factori*
%. Dacă eistă variaţii sezoniere ale leziunilor cutanate de acnee, dacă
soarele are sau nu beneficiu asupra leziunilor, dacă pacientul este
epus la c-imicale, la substanţe uleioase, grăsoase, -idrocarburi
aromatice.
+. Dacă poartă -aine strâmte şi dacă are obiceiul aşi irita leziunile.
&. Dacă şi administrează vreun medicament care ar putea cauza
acnee ( corticosteroizi, ioduri, steroizi anabolizanţi, anticoncepţionale
etc.)
8. Dacă eistă o artropatie prezentă,
4. 1um a fost tratată acneea, dacă a luat antibiotice ( doză, durată)
F. Dacă eistă o situaţie stresantă care ar putea cauza acnee.
G.Dacă eistă o legatură ntre consumul anumitor alimente și
agravarea leziunilor de acnee.
Humărul şi tipul leziunilor de acnee se cuantifică pentru a evalua
răspunsul terapeutic.
Hu eistă un sistem de standardizare dar eistă câteva metode
aplicate n practică pentru a evalua gradul de severitate n acnee*
 Acnee uşoară constă n prezenţa de comedoane şi a câtorva papule şi
pustule
 Acnee moderată , prezintă comedoane, papule, pustule şi câţiva
noduli
 

 Acnee severă constă n prezenţa de numeroase papule, pustule şi

mulţi noduli. /ste considerată severă deorece produce cicatrici
serioase sau probleme psi-ologice.
0creeningul de laborator (anali9ele de labora#or pen#r n
pa(ien# ( a(nee) constă n efectuarea
 -emoleucogramei
 eamen imunologic * A0@ şi proteina 1reactivă
 eudat nazal, eudat faringian
 efectuarea unui eamen parazitologic, bacteriologic, micologic de la
nivelul leziunilor
 sumar de urină
 urocultură
cu scopul de a pune n evidenţă prezenţa unor focare infecţioase care
pot ntreţine sau agrava leziunile de acnee.
E6alarea endo(rin,  n acnee este necesară pentru a determina o
afecţiune medicală subclinică ca sindromul de ovar polic-istic, tumori
ovariene, tumori suprarenale. 1andidaţii pentru evaluarea endocrină
includ femeile cu acnee rezistentă la terapia convenţională, femei cu
seboree severă, acnee, -irsutism, alopecie ( sindromul 0ALA). >estele
importante pentru screening includ detectarea testosteronului total,
testosteronului liber, DL/A0 (di-idroepiandrostendion), estradiol,
prolactină, raportul LNC0L.
Deasemenea, trebuie subliniată importanţa ecografiei pelvine pentru a
detecta sindromul de ovar polic-istic caracterizat prin menstruaţii
neregulate, acnee, -irsutism, obezitate centrală, alopecie, imagine
ecografică de c-iste ovariene, creşteri ale nivelurilor -ormonilor
androgeni şi un nivel ridicat al raportului LNC0L. Humai ecografia
abdominală poate fi nespecifică, deoarece eistă femei cu niveluri
normale de androgeni care pot avea c-iste ovariene şi invers, femei cu
-iperandrogenism care pot să nu aibe c-iste ovariene la ecografia
pelvină.
/valuarea endocrină este rar efectuată la pacienţii adulţi masculini, n
sc-imb dacă eistă o afecţiune ca tumoră suprarenală aceştia ar trebui
monitorizaţi. De asemenea, trebuie avut n vedere abuzul de steroizi
anabolizanţi (substan!e utilizate pentru creșterea masei musculare)
care pot produce acnee la bărbaţi.
E6alarea p"i/olo)i(, . Depresia şi anietatea sunt trăsături comune
la cei ce suferă de acnee iar n unele cazuri se poate aunge la
afecţiuni precum anietatea socială (cunoscută şi ca fobie socială 
frica de a fi privit si evaluat negativ de cei din ur ). Atât fetele cât şi
băieţii tind să evite contactul vizual şi să evite participarea la activităţi
 

sociale (precum practicarea diferitelor sporturi unde epunerea

corporală ar fi necesară) care iar pune ntro situaţie frustrantă.
?nformaţiile prezentate n siteul WWW.tratamentacnee.ro sunt
informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M.
E6alarea pa(ien#li ( a(nee
'nainte de recomandarea unui tratament individualizat pentru un
pacient cu acne trebuie realizate un istoric medical al bolnavului cu
acnee, o eaminare fizică completă precum și realizarea unor analize
medicale specifice pacientului cu acnee.
?storicul medical urmărește să pună n evidenţă anumiţi factori*
%. Dacă eistă variaţii sezoniere ale leziunilor cutanate de acnee, dacă
soarele are sau nu beneficiu asupra leziunilor, dacă pacientul este
epus la c-imicale, la substanţe uleioase, grăsoase, -idrocarburi
aromatice.
+. Dacă poartă -aine strâmte şi dacă are obiceiul aşi irita leziunile.
&. Dacă şi administrează vreun medicament care ar putea cauza
acnee ( corticosteroizi, ioduri, steroizi anabolizanţi, anticoncepţionale
etc.)
8. Dacă eistă o artropatie prezentă,
4. 1um a fost tratată acneea, dacă a luat antibiotice ( doză, durată)
F. Dacă eistă o situaţie stresantă care ar putea cauza acnee.
G.Dacă eistă o legatură ntre consumul anumitor alimente și
agravarea leziunilor de acnee.
Humărul şi tipul leziunilor de acnee se cuantifică pentru a evalua
răspunsul terapeutic.
Hu eistă un sistem de standardizare dar eistă câteva metode
aplicate n practică pentru a evalua gradul de severitate n acnee*
 Acnee uşoară constă n prezenţa de comedoane şi a câtorva papule şi
pustule
 Acnee moderată , prezintă comedoane, papule, pustule şi câţiva
noduli
 

 Acnee severă constă n prezenţa de numeroase papule, pustule şi

mulţi noduli. /ste considerată severă deorece produce cicatrici
serioase sau probleme psi-ologice.
0creeningul de laborator (anali9ele de labora#or pen#r n
pa(ien# ( a(nee) constă n efectuarea
 -emoleucogramei
 eamen imunologic * A0@ şi proteina 1reactivă
 eudat nazal, eudat faringian
 efectuarea unui eamen parazitologic, bacteriologic, micologic de la
nivelul leziunilor
 sumar de urină
 urocultură
cu scopul de a pune n evidenţă prezenţa unor focare infecţioase care
pot ntreţine sau agrava leziunile de acnee.
E6alarea endo(rin,  n acnee este necesară pentru a determina o
afecţiune medicală subclinică ca sindromul de ovar polic-istic, tumori
ovariene, tumori suprarenale. 1andidaţii pentru evaluarea endocrină
includ femeile cu acnee rezistentă la terapia convenţională, femei cu
seboree severă, acnee, -irsutism, alopecie ( sindromul 0ALA). >estele
importante pentru screening includ detectarea testosteronului total,
testosteronului liber, DL/A0 (di-idroepiandrostendion), estradiol,
prolactină, raportul LNC0L.
Deasemenea, trebuie subliniată importanţa ecografiei pelvine pentru a
detecta sindromul de ovar polic-istic caracterizat prin menstruaţii
neregulate, acnee, -irsutism, obezitate centrală, alopecie, imagine
ecografică de c-iste ovariene, creşteri ale nivelurilor -ormonilor
androgeni şi un nivel ridicat al raportului LNC0L. Humai ecografia
abdominală poate fi nespecifică, deoarece eistă femei cu niveluri
normale de androgeni care pot avea c-iste ovariene şi invers, femei cu
-iperandrogenism care pot să nu aibe c-iste ovariene la ecografia
pelvină.
/valuarea endocrină este rar efectuată la pacienţii adulţi masculini, n
sc-imb dacă eistă o afecţiune ca tumoră suprarenală aceştia ar trebui
monitorizaţi. De asemenea, trebuie avut n vedere abuzul de steroizi
anabolizanţi (substan!e utilizate pentru creșterea masei musculare)
care pot produce acnee la bărbaţi.
E6alarea p"i/olo)i(, . Depresia şi anietatea sunt trăsături comune
la cei ce suferă de acnee iar n unele cazuri se poate aunge la
afecţiuni precum anietatea socială (cunoscută şi ca fobie socială 
frica de a fi privit si evaluat negativ de cei din ur ). Atât fetele cât şi
băieţii tind să evite contactul vizual şi să evite participarea la activităţi
 

sociale (precum practicarea diferitelor sporturi unde epunerea

corporală ar fi necesară) care iar pune ntro situaţie frustrantă.
?nformaţiile prezentate n siteul WWW.tratamentacnee.ro sunt
informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M.
n)ri4irea pielii 8n a(nee
? 'ngriirea pielii la pacien!ii cu acnee (sEin care in acne) reprezintă un
important element n cadrul activită!ilor generale de gestionare a
pacientului cu acnee, alături de regimul alimentar (dieta adecvată n
acnee), tratamentul local și general și modalitatea de epunere la
soare a pacientului cu acnee.
Acneea vulgară este cea mai frecventă boală cutanată și afectează cel
pu!in "#$ din persoanele ntre %+ și +4 de ani. 1u toate acestea, n
ultima perioadă sa descris o creștere importantă a frecven!ei bolii la
persoanele adulte, respectiv acnee vulgar  forma tardivă a femeii
adulte.
Departe de a fi o simplă problemă cosmetică, acneea este o boală
caracterizată prin mai multe mecanisme* afectarea Eeratinizării și
descuamării la nivelul folicului pilos, creșterea produc!iei de sebum,
infec!ia cu 3ropionibacterium acnes și inflama!ia.
 >ratamentul eficient se adresează tuturor acestor mecanisme implicate
 n apari!ia leziunilor de acnee și fiecare dintre preparatele utilizate,
atât cele locale cât și cele generale, sunt asociate cu o serie de reac!ii
adverse.
3rodusele cosmetice sunt utilizate n acnee pentru *
S 1ură!area blândă a tegumentelor pacientului cu acnee pentru
aplicarea diverselor tratamente,
S 1ontracararea efectelor adverse a diferitelor sc-eme de tratament
utilizate n acnee,
S <ealizarea unui mac-ia adecvat al pacientelor cu acnee,
S /punerea moderată și corespunzătoare la soare a pacientului cu
acnee.
 

3acientul cu acnee trebuie să evite n totalitate anumi!i factori care

sunt implica!i n agravarea N declanșarea leziunilor de acnee*
S >raumatizarea N stoarcerea leziunilor este total interzisă, deoarece
determină apari!ia de leziuni profunde, favorizează creșterea
numărului de leziuni și determină apari!ia de cicatrice sau modificări
pigmentare cutanate,
S 7tilizarea de geluri N pomezi pentru păr nu este permisă la pacien!ii
cu acnee, deoarece pot să determine apari!ia de leziuni pe frunte,
S 7tilizarea de preparate cortizonice locale sau generale,
S =anevre viguroase (de tip frecat cu prosop aspru) la nivelul regiunilor
cu acnee.
?? 1ură!area tegumentelor n acnee
1ea mai frecventă ntrebare pusă n cabinetele de dermatologie este ,,
1e produse să folosesc pentru cură!area fe!eiT,,. Această ntrebare
subliniază importan!a modalită!ii de cură!are a fe!ei, inclusiv tipul de
produse utilizat pentru această activitate.
1ură!area tegumentelor la un pacient cu acnee trebuie să fie realizată
cu blânde!e și are drept scop ndepărtarea ecesului de sebum,
celulelor efoliate, transpira!iei, bacteriilor, prafului, mac-iaului
etc. f,r, a de#ermina iri#area "a "(area pielii . De asemenea,
procesul de cură!area pielii are rolul de a pregăti tegumentele pentru
tratamentul ulterior anti acnee. Activitatea agresivă de cură!are a
pielii, utilizarea de materiale abrazive, spălatul ecesiv nu face altceva
decât să agraveze acneea.
3rodusele de cură!are utilizate trebuie să fie cu p- acid, de tip săpun
dermatologic sau geluri de cură!are. 7n aspect particular este
reprezentat de emulsiile de cură!are, care pot include și preparate de
 ndepărtare a mac-iaului.
/istă o serie de produse special concepute, care con!in benzoil
peroid, substan!ă cu efecte antibacteriene, anti comedon și efoliere.
3entru clătirea tegumentelor poate utilizată atât apa fiartă și răcită cât
și apa termală, ambalată sub formă de spra.
??? Lidratarea pielii n acnee
3reparatele locale și generale (isotretinoin) utilizate pentru acnee sunt
asociate cu senza!ia de piele uscată, tegumente strânse, de aceea
utilizarea unei creme emoliente are un rol foarte important pentru
pacien!ii cu acnee. 3rodusele emoliente trebuie să fie de tip
noncomedogenic și pe cât posibil cu un număr cât mai mic de
substan!e n compozi!ie.
?K =ac-iaul n acnee
=ac-iaul utilizat de pacientele cu acnee trebuie să fie adaptat
tegumentelor cu eces de sebum ale acestora. 'n momentul de fa!ă,
 

firmele de produse dermatocosmetice au dezvoltat o gamă de

preparate special adaptate pentru pacientele cu acnee.
0e poate utiliza mac-iaul corector pentru a camufla diferite
imperfec!iuni. 'n alegerea acestor produse trebuie !inut cont de
culoarea imperfec!iunilor care vor fi camuflate precum și de tipul
leziunilor eistente la nivelul tegumentelor.

?nformaţiile prezentate n siteul WWW.tratamentacnee.ro sunt

informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M.
E+pnerea la "oare 8n a(nee
/punerea la soare a pacientului cu acnee este un subiect delicat,
deoarece pot să apară atât ameliorări cât și agravări ale bolii.
0oarele la un pacient cu acnee are un ușor efect antiinflamator și prin
bronzul ob!inut se realizează o oarecare ,,mascare,, a leziunilor pe
moment, dar efectul comedogen ( de favorizare a comedoanelor
 nc-ise sau desc-ise) determină o agravare a acneei. /ste
binecunoscut faptul că pacien!ii cu acnee au o adevărată eplozie de
noi leziuni la scurt timp după ce sau ntors dintro vacan!ă cu
epunere de lungă durată la soare.
De asemenea, o serie de preparate locale (deriva!ii de vitamina A) și
generale (antibiotice din grupul ciclinelor) sunt asociate cu
fotosensibilitate, element care impune măsuri corespunzătoare.
3acientul cu acnee trebuie să aibă o atitudine activă de fotoprotec!ie
respective,
S /vitarea epunerii intre %%,##%F,##,
S <eaplicarea frecventa a produselor utilizate, in special in caz de
epunere de lunga durata, dupa baie sau practicarea unor sporturi,
S 7tilizarea unor produse adaptate fiecărui tip de tegument,
 

S 3rotearea oc-ilor ,
S Atentie la posibilitatea reflectiei radiatiilor 7K, n special lângă nisip,
apă, zăpadă
S /punere treptata la soare,
S /vitarea unei epuneri foarte mari, c-iar daca se utilizeaza produse
de fotoprotectie,
S 1opii sub trei ani H7 se epun la soare,
S 3rotearea copiilor cu articole vestimentare c-iar in zilele cu nori.
S 3reparatele fotoprotectoare trebuie aplicate cu %4&# de minute
anterior de epunerea la soare,
S 7tilizarea preparatelor fotoprotectoare este doar un element din
programul de fotoprotectie,
S 3rodusele trebuie aplicate pe intreaga suprafata corporala, ( atentie
la nas, urec-i, umeri, spate etc.)
S <eaplicarea periodica este o re)la,

FE SUN S-AR< (are e"#e n (on(ep# lan"a# de Ameri(an

A(adem of 0erma#olo) are rm,#oarele prin(ipia*
S Aplicarea generoasa a unui produs de fotoprotectie rezistent la apă,
S 'mbrăcăminte adecvată, cu oc-elari de soare certifica!i cu protec!ie
7KA N 7K5
S Alegerea zonelor cu umbră, n special %%,## și %F,##,
S 3rotearea corectă a copiilor  ocuri la umbră, mbrăcăminte,
preparate fotoprotectoare,
S 3rotec!ie mbunătă!ită  apă, nisip, zăpadă,
S /vitarea solarului,
S 0urse de vitamina D din dietă,
S Kerificarea anuală a nevilor N aluni!elor.
 

?nformaţiile prezentate n siteul WWW.tratamentacnee.ro sunt

informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M, A0?0>/H>
7H?K/<0?>A<.
ra#amen# (o"me#i( 8n a(nee
'ngriirea cosmetică n acnee trebuie să fie g-idată de sfatul unui
medic dermatolog și va ameliora calitatea vieţii pacienţilor cu acnee.
Hu se indică automanipularea (stoarcerea sau n!eparea ) leziunilor de
acnee, pentru că eistă riscul de a provoca un puseu inflamator.
Prod"ele de (r,5are pentru pacientul cu acnee vulgară trebuie sa
fie blânde, pentru a reduce secreţia de sebum şi să fie folosite de + ori
pe zi. 'n general, nu trebuie utilizate n acnee spume antiseptice sau
săpunuri antibacteriene, pentru că acţionează doar la nivel superficial,
fără penetrare n profunzimea foliculului pilosebaceu (locul de
rezidenţă al Propionibacterium acnes). a pacientul cu acnee vulgară
nu se indică soluţii alcoolizate sau cu diverse parfumuri, pentru că
agravează iritaţia produsă de tratementele antiacneice. 3roduse foarte
bune pentru un bolnav cu acnee sunt agenţii de spălare cu
benzoilperoid, acid glicolic sau zinc, iar produsele de clătire trebuie să
fie apă călduţă sau apă termală.
 
Emolien5ii (cremele de -idratare) n acnee sunt folosite după curăţare
și au rolul de a reduce efectele iritative ale tratamentelor antiacneice
(mai ales in cazul isotretinoinului). /molientul pentru bolnavul cu acnee
vulgară trebuie să fie necomedogen (să nu favorizeze dezvoltarea
punctelor negre) şi suficient de gras pentru a fi eficace.
 
-a(/ia4l la o pacientă cu acnee H7 este interzis DA< trebuie să fie
adaptat la tenul acneic (sunt special concepute), el nefiind interzis.
 
Pro#e(5ia "olar, n acnee este indispensabilă pentru a preveni
puseele de acnee şi pentru a limita apariţia cicatricilor pigmentate.
/ste indicată n special dacă se administrează tratamente
fotosensibilizante. /istă produse adaptate pentru tenul acneic.
 

?nformaţiile prezentate n această pagină sunt informaţii medicale

generale şi nu constituie, n nici un caz, o recomandare pentru a face
unele investigaţii sau pentru a urma un tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M, A0?0>/H>
7H?K/<0?>A<.
ra#amen# pe (ale )eneral, 8n a(nee
%.Antibiotice orale
3reparatele antibiotice pe cale generală sunt un element de bază n
cadrul tratamentului n acnee, mai ales n formele moderate și severe,
acneea care este rezistentă la tratamentele locale precum și leziunile
de acnee care afectează suprafe!e mari ale corpului. 3reparatele
utilizate sunt de de tip tetraciclină, doiciclină, minociclină,
trimet-oprim sulfomet-oazol, clindamicină și azitromicină, dar grupa
ciclinelor este cel mai frecvent utilizată.
 >etraciclinele pe lângă efectul lor antimicrobian asupra 3 acnes
eercită și efecte antiinflamatorii importante, cum ar fi reducerea
c-emotactismului neutrofilelor, efecte in-ibitorii asupra citoEinelor și a
metaloproteinazelor. Din punct de vedere al reac!iilor adverse, ele sunt
de tip candidoză vaginală sau simptome digestive, fotosensibilitate
(doiciclină), -iperpigmentare cutanată sau sindrom lupus liEe sau
-epatită autoimună ( minociclina).
Azitromicina este utilizată și ea n tratamentul leziunilor de acnee, n
variate sc-eme și doze de tratament (doza la + zile, & doze pe
săptămână) etc. cu pu!ine reac!ii adverse și o complian!ă favorabilă
din parte pacientului.
+. >erapia -ormonală
'n apari!ia leziunilor de acnee sunt implica!i o serie de -ormoni, cum ar
fi androgenii (di-idrotestosteron, testosteron și DL/A0  de-idro epi
androsteron sulfat), estrogenii, -ormonul de creștere (ML) și ?MC%.
 >ratamentul -ormonal se folosește pentru pacientele cu acnee și este
etrem de important n acneea cu debut tardiv și la pacientele cu
semne de -iperandrogenism (-irsutism, seboree, alopecie
androgenetică).
 

3reparatele de bază utilizate n terapia -ormonală pentru acnee sunt

anticoncep!ionalele orale și preparatele antiandrogenice
(spironolactonă, ciproteron acetat sau flutamide), preparate care n
mod obligatoriu se administrează sub directa supraveg-ere a
medicului curantU
&. ?sotretinoin pe cale orală
Administrarea pe cale orală a isotretinoinului conduce la beneficii unice
deoarece acest praparat ac!ionează simultan mpotriva elementelor
patogenice maore implicate n declanșarea leziunilor de acnee.
?sotretinoin oral reduce dimensiunea și secre!ia glandelor sebacee,
ac!ionează n sensul normalizării Eeratinizării de la nivelul folicului pilo
sebaceu (previne apari!ia comedoanelor  puncte negre), eercită un
efect in-ibitor indirect asupra dezvoltării 3ropionibacterium acnes
(modificarea mediului de via!ă al acestui microb și efecte directe
asupra unor factori antimicrobieni ) și are o activitate antiinflamatorie
directă.
Acest preparat se administrează 0><?1> la recomandarea medicului
specialist deoarece eistă o serie de efecte adverse importanteU
1reșterea valorilor trigliceridelor, colesterolului și a enzimelor -epatice
sunt frecvent ntâlnite n timpul tratamentului ceea ce determină
monitorizarea lunară a acestor valori. De asemenea, la unii pacien!i s
au descris idea!ie suicidală, depresie sau tulburări de comportament.
1ele mai importante efecte adverse sunt cele legate de
teratogenitatea isotretinoinului, respectiv inducerea de malforma!ii
fetale severe de tip avorturi, malforma!ii fetale ale sistemului nervos
sau aparatului cardiovascular.
?nformaţiile prezentate n această pagină sunt informaţii medicale
generale şi nu constituie, n nici un caz, o recomandare pentru a face
unele investigaţii sau pentru a urma un tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M, A0?0>/H>
7H?K/<0?>A<.
ra#amen# lo(al 8n a(nee
 

%.Antimicrobiene topice (preparate cu efect antimicrobian aplicate

local)
Aceste preparate sunt esen!iale n tratamentul formelor ușoare și
moderate de acnee și pot fi utilizate și n cazul pacien!ilor care au
intoleran!ă fa!ă de tratamentul pe cale generală cu produse
antibiotice. Antibioticele topice sunt foarte utilizate dar e indicată
asocierea lor cu 53@ (5enzoilperoide) n vederea reducerii numărului
de tulpini de 3ropionibacterium acnes rezistente la variate antibiotice.
3reparatele antibiotice locale de tip clindamicină, eritromicină sau
tetraciclină au efect bacteriostatic asupra 3ropionibacterium acnes și
eercită efecte antiinflamatorii prin in-ibi!ia producerii de lipază de
către 3 acnes sau in-ibi!ia c-emotactismului leucocitelor.
5enzoil peroid (53@) este un preparat cu efect antimicrobian de tip
non antibiotic, care are efecte bactericide asupra lui 3 acnes și până n
prezent nu sa pus n eviden!ă rezisten!a 3 acnes.
Antibioticele topice nu trebuie să fie utilizate ca monoterapie și nici
pentru perioade mai mari de trei luni. De asemenea, combina!ia dintre
preparatele antibiotice pe cale locală și generală, mai ales dacă sunt
cu mecanisme diferite de ac!iune, trebuie să fie evitată pentru a
preveni dezvoltarea de bacterii rezistente la antibiotice.
53@ este o moleculă lipofilică, care are capacitatea de a penetra
foliculul pilosebaceu, unde eliberează radicali liberi care atacă
membranele bacteriene. Asocierea dintre 53@ și clindamicină sau
eritromicină conduce la efecte sinergice, cu efecte favorabile asupra
leziunilor de acnee. /emple de astfel de combina!ii sunt Duac
(1lindamicină %$ plus 53@ 4 $) și 5enza1lin.
+.<etinoizi topici
<etinoizii topici oacă un rol foarte important n tratamentul local n
acnee deoarece ac!ionează asupra comedoanelor și
microcomedoanelor (leziunile ini!iale n acnee) precum și eercitarea
unor efecte antiinflamatorii directe. 3ractic, retinoizii topici
influen!ează proliferarea și diferen!ierea celulor, normalizează
descuamarea foliculară și eercită o activitate imunomodulatorie.
<eac!iile adverse locale sunt reprezentate n special de eritem
(nroșirea pielii), uscăciunea pielii, mâncărimi și n!epături.
/emple de retinoizi topici utiliza!i n tratamentul leziunilor de acnee
sunt >retinoin, Adapalene, >azarotene iar utilizarea lor n sarcină și
lacta!ie este >@>A ?H>/<B?0 U
 

1ombina!ia dintre retinoizi topici și preparate antimicrobiene

ac!ionează la nivelul mai multor verigi ale lan!ului de evenimente care
conduc la dezvoltarea leziunilor de acnee și prezintă o eficien!ă
superioară.
Acneea vulgară fiind considerată o boală cronică impune și
introducerea conceptului de terapie de ntre!inere n acnee pentru a
păstra rezultatele ini!iale favorabile ale tratamentului și de a preveni
leziunile ulterioare.
&.Acid azelaic
Acidul azelaic %4$ gel (0Einoren) este aprobat pentru tratamentul n
acnee n /uropa și prezintă un profil de siguran!ă ecelent cu efecte
multiple asupra variatelor mecanisme implicate n dezvoltarea
leziunilor de acnee.
8.Mel cu Dapsonă
Dapsona 4$ sub forma de gel apos ( Aczone) a fost aprobat de CDA n
+##4, iar principalele reac!ii adverse sunt descuamarea pielii, eritem și
uscăciunea tegumentelor.
4. Alte tratamente locale n acnee
Au mai fost men!ionate efecte benefice n acnee ale unor produse cu
trietil citrat și etil linoleat, p-itosfingozină sau acid picolinic
?nformaţiile prezentate n această pagină sunt informaţii medicale
generale şi nu constituie, n nici un caz, o recomandare pentru a face
unele investigaţii sau pentru a urma un tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M, A0?0>/H>
7H?K/<0?>A<.
Ri"(ri a"o(ia#e a#o#ra#amen#li 8n a(nee
1onceptul de bază Qnu eistă boli, eistă bolnavi2 conduce la situa!ia
des ntâlnită n practica medicală curentă ca un tratament eficient
prescris pentru o anumită afecţiune, n cazul altui pacient cu aceeaşi
afecţiune să nu aibă efect sau, mai rău, să se nsoţească de reacţii
adverse grave, printre care agravarea bolii sau apari!ia unor
 

complica!ii severe.
 >oate tratamentele recomandate de medicul curant, deci inclusiv
tratamentul pentru acnee (coșuri), au drept criteriu esen!ial
?HD?K?D7A?BA</A sau 3/<0@HA?BA</A, iar medicul l va alege pe cel
care corespunde cu următoarele criterii*
R 0iguranţa* eistă pacienţi care au diabet za-arat, insuficienţă renală,
insuficienţă -epatică, insuficienţă cardiacă , afecţiuni care constituie
contraindicaţii pentru anumite medicamenteP
R /ficienţa* să fie eficient pentru pacientul respectiv, să conducă la
ameliorarea leziunilor cu reac!ii adverse și disconfort minimeP
S 0arcina* anumite paciente care sunt nsărcinate nu au voie să
utilizeze anumite preparate, atât orale cât şi locale, deoarece eistă
riscul apari!iei unor malforma!ii fetale grave
S 'n plus, n cazul sc-emei pentru acnee, tratamentul este adaptat
tipului de acnee, localizării leziunilor, suprafeţei afectate, tipul
leziunilor de acnee etc.

7tilizând un preparat care nu va fost recomandat de medicul

dumneavoastră curant, eistă atât riscul de agravare a bolii cât şi de
apariţie a unor reacţii adverse grave, unele letale.
De asemenea, orice tratament este recomandat pentru o anumită
perioadă de timp și de aceea nu trebuie continuată administrarea unui
preparat, indiferent dacă este pe cale locală sau generală, peste
perioada maimă indicată C< a consulta medicul curant.
?nformaţiile prezentate n -ttp*NNWWW.tratamentacnee.roN  sunt
informaţii medicale generale şi nu constituie, n nici un caz, o
recomandare pentru a face unele investigaţii sau pentru a urma un
tratament U
 >ratamentul afecţiunii dv. este strict individualizat şi la recomandarea
unui tratament se iau n considerare tipul de boală, stadiul de evoluţie
al acesteia, alte boli asociateU
0ingurul abilitat să indice un plan de investigaţii şi un regim terapeutic
este medicul dv. curant U
DA1 D@<?X? 7H 1@H07> D/ 03/1?A?>A>/, 37>/X? CA1/ @
3<@M<A=A</ A >//C@H #+%&%88#4% 3/H><7 D@1>@< 1>?1?
K?1>@< MA5<?/, =/D?1 3<?=A< D/<=A>@K/H/<@@M, A0?0>/H>
7H?K/<0?>A<.
ra#amen# indi6idali9a# 8n a(nee
 >ratamentul n acnee este recomandat de medic, individualizat pentru
fiecare pacient cu acnee n parte, in funcţie de *
 

R severitatea leziunilor de acnee* numărul, tipul şi distribuţia

leziunilor, potenţialul de a dezvolta cicatrici precoce,
R de vârsta de apariţie a leziunilor şi de durata bolii,
R de ce tratamente sau automedicaţie a folosit pacientul cu
acnee până n prezent P evaluarea eistenţei unei eventuale rezistenţe
la tratement sau dacă eistă recăderi precoce la oprirea tratamentului
(la &F luni),
R antecedente familiale,
R impactul asupra calităţii vieţii.
'n tratarea acneei trebuie ţinut cont şi de factorii eterni care pot
influenţa puseele de acnee*
R stresul
R alimentaţia
R fumatul
R soarele
R produsele cosmetice
R medicamentele.

Prin(ipii de #ra#amen# 8n a(nee

3rocesul de apari!ie al leziunilor de acnee (coșuri n limba non
medical) este comple și de aceea orice sc-emă de tratament pentru
un pacient cu acnee trebuie să !ină cont de mecanismele variate
implicate n producerea bolii.
Acneea (sau coșuri) este o boală etrem de frecventă iar prevenirea
efectelor fizice și psi-ologice implică asigurarea unui tratament
comple și precoce, aplicat de medicii specialiști. 'n momentul de fa!ă
acneea vulgară este considerată o boală cronică, cu evolu!ie
 ndelungată (uneori de ani de zile) n continuă sc-imbare.
'n acnee se produc o serie de modificări  creșterea n mărime a
glandelor sebacee și o secre!ie ecesivă de sebum, tulburări la nivelul
creșterii și diferen!ierii Eeratinocitelor foliculului pilos, infec!ia cu
3ropionibacterium acnes, inflama!ia și reac!iile imune.
 

0tudiile efectuate au confirmat faptul că utilizarea preparatelor cu

efecte pe mai multe dintre verigile implicate n dezvoltarea leziunilor
de acnee contribuie la ameliorări rapide și creșterea calită!ii vie!ii
pacientului cu acnee (coșuri).
 >ratamentul n acnee este adaptat mecanismelor bolii şi vizează*
R reducerea secreţiei de sebum,
R in-ibarea comedogenezei (tratament comedolitic)
R scăderea inflamaţiei și a infec!iei cu 3ropionibacterium acnes.
'n acnee, tratamentul medicamentos poate fi local şiNsau pe cale
generală, este de lungă durată (nu eistă reţete miraculoase, care să
vindece n trei zile), alternând tratamentul de atac cu tratamentul de
 ntreţinere. /ficacitatea unui tratament de atac n acnee se evaluează
la minim & luni de la iniţierea lui, după care se recomandă un
tratament de ntreţinere.
Hu eistă un tratament universal pentru >@X? pacienţii cu acnee,
fiecare pacient are o sc-emă individualizată adaptată formei sale
clinice. Acneea uşoară spre moderată se tratează n special cu
preparate topice (locale), n timp ce formele severe de acnee sau cu
evoluţie prelungită necesită tratament sistemic (pe cale generală).
3e lângă tratamentul medicamentos n acnee, se recomandă măsuri de
igienă locală adaptate tipului de ten acneic.
bie(#i6ele #ra#amen#li 8n a(nee *
R Kindecarea leziunilor de acnee şi prevenirea apariţiei de leziuni
active,
R 3revenirea dezvoltării cicatricilor de acnee,
R 1reşterea calităţii vieţii pacientului cu acnee,
R 0căderea impactului psi-ologic negativ indus de acnee.

Fa9e 7#iințifi(e ale inflenței re)imli alimen#ar

:die#a= a"pra pro(e"li de a(nee
'n acnee sunt implicate mai multe mecanisme (-iperEeratinizarea
intrafoliculară cu proliferare crescută asociată cu adezivitatea mărită,
ecesul de sebum, infec!ia cu 3ropioniobacterium acnes și inflama!ia),
iar anumite alimente pot eercita efecte negative asupra procesului de
 

acnee ( și creșterea leziunilor cutanate de acnee) prin efectele pe care

le eercită asupra unuia sau mai multor mecanisme implicate n
dezvoltarea procesului de acnee.
3ractic, dieta (regimul alimentar) eercită efecte n acnee prin mai
multe mecanisme*
S =odificări ale balan!ei -ormonilor steroizi (indirect cu efect pe
produc!ia de sebum),
S /fecte asupra proliferării N diferen!ierii Veratinocitelor
intrafoliculare, și favorizarea dezvoltării leziunilor primordiale din acne
respectiv comedon desc-is (puncte negre) N comedon nc-is (puncte
albe)
S Cavorizarea procesului de inflama!ie, cu agravarea consecutivă a
leziunilor inflamatorii din acnee.
Alimentele cu inde glicemic ridicat (cele care conduc la varia!ii rapide
ale nivelului glucozei) determină creșterea insulinei și a ?MC%, care
determină accelerarea procesului de -iperEeratinizare și creșterea
adeziunii celulare, care vor conduce la apari!ia de noi comedoane. 3e
de altă parte, insulina și ?MC% stimulează creșterea nivelului de
androgeni, care vor amplifica produc!ia de sebum și vor agrava erup!ia
de acnee.
'n concluzie, varia!iile maore N rapide ale nivelului glicemiei
determină *
S 1rește produc!ia de sebum,
S 1rește regenerarea celulară,
S 1rește adezivitatea celulară, mecanisme care vor determina n
final apari!ia leziunilor clasice de acneeU
aptele și produsele lactate intervin negativ n acnee prin ?MC%,
-ormoni și precursori -ormonali, con!inutul de iod, precum și prin
favorizarea reac!iilor inflamatorii și alergice. aptele N produsele lactate
con!in precursori ai DL> (un tip particular de testosteron)  4 alfa
pregnadione și 4 alfa androstenodione, substan!e care accelerează
dezvoltarea leziunilor de acnee. De asemenea, laptele poate con!ine
iod, substan!ă cu efect negativ n dezvoltarea procesului de acnee.

Alimen#e in#er9i"e 8n a(nee

 

Dieta sau regimul alimentar n acnee se bazează pe o individualizare

strictă pentru fiecare bolnav cu acnee n parte.
Hu se poate stabili o listă de alimente interzise pentru to!i pacien!ii cu
acnee, pentru că eistă un grad foarte mare de variabilitate
individuală.
Astfel, un aliment care la o persoană cu acnee nu are nici un efect, la
alt pacient poate să determine o eplozie a leziunilor de acnee. Astfel,
pentru stabilirea ?HD?K?D7A?BA> a alimentelor interzise pacientul
trebuie să facă un urnal alimentar n care să noteze >@A>/ alimentele
pe care le consumă precum și evolu!ia leziunilor de acnee.
1a principiu, sunt interzise la un pacient cu acnee
S Alimentele cu inde glicemic ridicat ( ciocolată, ng-e!ată, sucuri
carbogazoase, cu con!inut ridicat de za-ăr rafinat),
S Alimente prăite,
S actate N carne roșie,
S Alimente bogate n iod.
 
<egimul alimentar (dieta) n acnee se stabilește după o perioadă de
observare atentă dea lungul mai multor săptămâni sau c-iar luni de
zile.

Alimen#e permi"e 8n a(nee

Alimentele care pot fi consumate de către pacientul cu acnee trebuie
să nu fie preparate prin prăire, doar prin fierbere sau la grătar, să nu
con!ină substan!e de tip coloran!i, aromatizan!i, conservan!i etc. și
aportul caloric și de principii nutritive (glucide, lipide, proteine,
vitamine, minerale ) să fie corespunzător vârstei și efortului fizic depus
de către bolnavul cu acnee.
ista de alimente permise n acnee (la fel ca și lista de alimente
interzise la un bolnav cu acnee) se realizează pe baza observa!iilor
atente de către pacient și medicul specialist dermatolog.

S'AUR% PRAC%CE pen#r a reali9a n re)im

alimen#ar :die#,= la n pa(ien# ( a(nee
 

S 0e ncepe cu un regim drastic asociat cu tratamentul local și

general,
S >reptat se introduce câte un nou aliment și se observă reac!ia
organismului,
S Acneea H7 poate fi tratată prin dietă, dar modificările din dietă
conduc la ameliorări importante.
3acientul cu acnee trebuie să fie atent la *
S Alimentele de tip fast food,
S Alimentele condimentate, piperate (spic)  care produc
creșterea temperaturii corpului și inflama!ie, cu eacerbarea leziunilor
de acnee,
S Alimente cu poten!ial alergogen, cu dezvoltarea de reac!ii
alergice
S actate,
S Anumite tipuri de uleiuri vegetale,
S =edicamente care pot induce N agrava acneea,

U#ili9area de #e/nolo)ie la"er pen#r #ra#amen# a(nee

7i (i(a#ri(e a(nee
Având n vedere dezvoltarea spectaculoasă n ultimii ani a te-nologiilor
laser N ?3 N ?< (infrared) n tratamentul variatelor afec!iuni
dermatologice, și n domeniul terapiei pentru acnee cu dispozitive laser
N ?3 N radiofrecven!ă au fost făcu!i pași importan!i.
Dezvoltarea aplica!iilor laser pentru acnee pleacă de la principalele
mecanisme implicate n dezvoltarea bolii*produc!ia ecesivă de sebum,
cu un rol important eercitat de efectul androgenilor asupra glandei
sebacee, Eeratinizarea intrafoliculară anormală, infec!ia cu
3ropionibacterium acnes și inflama!ia.
3rincipalele ,,!inte,, ale te-nologiei laser n acnee sunt
 Distrugerea 3ropionobacterium acnes, cu efecte directe asupră
scăderii inflama!iei n acnee și reducerea numărului de leziuni n acnee
(coșuri)
 0căderea produc!iei de sebum (prin distrugerea glandei sebacee) și
reducerea apari!iei comedoanelor albe și negre (puncte negre)
 =odularea Eeratinizarii, cu diminuarea apari!iei de leziuni ini!iale n
acnee (puncte negre),
 

 =odularea răspunsului imun

?nterven!ia laser n acnee urmărește ncălzirea glandei sebacee, cu
distrugerea ei ulterioară sau reducerea dimensiunilor și func!iilor
acesteia, și inactivarea 3ropionibacterium acnes. De asemenea,
reac!iile fotoimunologice pot avea un efect favorabil asupra leziunilor
de acnee. /ficacitatea se evaluează prin reducerea leziunile
inflamatorii şi noninflamatorii de acnee, satisfacţia pacientului
precum și prin absen!a unor reacţii adverse semnificative.
3ropionibacterium acnes produce porfirine (substan!e cu efect
fotosensibilizant) iar prin epunerea la 8%4nm (albastru N blue) sau
F&#nm (roșu N red) are loc activarea acestora cu distrugerea
consecutivă a bacteriei și efecte favorabile asupra leziunilor de acnee
inflamatorie.
3entru distrugerea glandei sebacee și a foliculului pilos se folosesc
următoarele lungimi de undă * %&+# nm, %84# nm și %48# nm. Aceste
lungimi de undă ac!ionează asupra apei din derm, determină ncălzirea
acesteia și ac!ionează asupra glandei sebacee.
De asemenea, leziunile reziduale din acnee respectiv cicatricele din
acnee și petele roșii post coșuri pot beneficia de tratament laser
specific, respectiv aser genesis. aser genesis este un procedeu unic
la nivel mondial care ac!ionează la nivelul modificărilor de tetură* pori
dilataţi, riduri fine, cicatrice de acnee, alternanţe de pete maronii cu
pete gălbui, un ten mai ncărcat, mai poluat, mai tern, mai cenuşiu, cu
zone de roşeaţă etc. 0e intervine sub nivelul pielii, stimulânduse
mecanisme care conduc pe deo parte la activarea celulelor pielii, iar
pe de alta la remodelarea fibrelor de colagen.
<ezultatele spectaculoase sunt ob!inute de un laser Hd;AM %#F8 nm,
cu durată foarte mică a pulsului (#,& ms) și frecven!a de repeti!ie de
până la %# Lz(%# pulsuri N secundă). ungimea de undă %#F8 nm este
singura cu efect pe >@J? principalii cromofori ai pielii, respectiv apa,
-emoglobina (Lb) și melanina de la nivelul firelor de păr și a
epidermului.
3rocedura aser genesis face parte din grupa interven!iilor non
ablative, respectiv induc remodelarea colagenului prin crearea unor
leziuni la nivelul dermului fără a distruge epidermul. Astfel, n urma
procedurii apar efecte benefice asupra modificărilor de tip mărime
pori, modificări de tetură şi culoare.
De asemenea, nu eistă efecte negative asupra activităţilor zilnice ale
pacientului ( no doWn time), nu necesită ngriiri speciale
postintervenţie (pansamente, stat n casă etc.). 3rocedura aser
genesis este nedureroasă, sigură şi eficientă pentru toate fototipurile
cutanate(toate tipurile de piele) și poate fi realizată n orice moment al
anului U
3rocedura aser genesis nu necesită răcire, anestezie, nu implică un
contact direct cu pielea pacientului, iar după interven!ie pacientul și
reia activitatea obișnuită.
 

aser genesis beneficiază de aprobarea CDA (Cood and Drug

Administration) pentru tratamentul leziunilor vasculare, a rozaceei, n
poiEilodermia 1ivatte și n tratamentul ridurilor. <ezultatul final al
ședin!elor de tratament este o piele mai fină, cu reducerea consecutivă
a eritemului, mărimii porilor, leziunilor de tip poiEilodermic şi a liniilor
fine.
 >e-nologia de tip laser genesis este utilizată și n tratamentul
vergeturilor (mpreună cu >itan) precum și pentru a lupta cu efectele
 mbătrânirii asupra tegumentelor noastre.
3entru a putea beneficia de un tratament cu aser genesis trebuie
realizată o consulta!ie la medicul specialist dermatolog. ?n cadrul
acestei consultatii se vor stabili tipul de tratament corespunzator, se
va evalua starea generala de sanatate si se va decide realizarea sau
nu a interventiei laser. 1ontraindicatiile pentru tratament sunt sarcina
si prezenta unui cancer, iar anumite afectiuni impun realizarea unor
precautii.
3regatirea propriuzisa a interventiei consta in curatarea normala a
fetei de fard, impuritati si absenta de leziuni active la nivelul fetei sau
zonei care va fi supusa interventiei.
3entru evaluarea starii de sanatate se stabileste prezenta tuturor
afectiunilor pe care le are pacientul respectiv, inclusiv boli -epatice,
renale, cardiovasculare, etc. De asemenea, se face o lista completa a
medicamentelor utilizate in prezent si in trecutul apropiat de catre
bolnav, precum si prezenta sau absenta a tatuaelor, implanturilor
facute in zona care va fi supusa interventiei aserN >itan.
?nterventia dureaza intre +# si F# de minute in functie de tipul
interventiei si de suprafata care necesita tratamentul respectiv. 0unt
necesare intre 8 si " interventii pentru obtinerea rezultatelor dorite, iar
intervalul intre interventii este de +8 saptamini.
Ci(a#ri(e po"#a(nee – #ra#amen# efi(ien# 7i "i)r (
La"er )ene"i"
1icatricele post acnee vulgară (cicatrice după coșuri) sunt rezultatul
unei forme severe de acnee vulgară (coșuri multe, mari, etinse și cu
evolu!ie de lungă durată) sau al unor manevre de stoarcere a coșurilor
care au favorizat creșterea numărului de leziuni de acnee vulgară
(coșuri) și al favorizării unor infec!ii cutanate profunde.
/istă mai multe tipuri de cicatrice post acnee vulgară (cicatrice după
coșuri) n func!ie de profunzime sau etensia numărului de leziuni
precum și asocierea cu pete maronii sau roșii.
<eferitoare la posibilită!ile de tratament ale cicatricelor post acnee
vulgară (tratament cicatrice lăsate de coșuri) op!iunile de tratament !in
cont de vârsta și seul pacientului, de tipul de cicatrice (atrofice 
,,găuri,,  sau -ipertrofice  ,, care proemină la suprafa!a pielii,,), de
 

alte tratamente efectuate anterior și de răspunsul la acestea, de

stadiul de evolu!ie al acneei vulgare precum și de numărul și
localizarea cicatricelor de acnee (cicatrice după coșuri).
 >ratamentele care se utilizează pentru cicatricele post acnee sunt de
tip invaziv și non invaziv. ?nterven!iile ablative se realizează cu
aparate laser de tip 1@+ sau /r;AM și produc distrugerea epidermului,
iar reepitelizarea este urmată de o 2remodelare2 a colagenului cu o
 mbunătăţire a aspectului ridurilor şi a altor semne clinice asociate cu
procesul de mbătrânire al pielii (sEin aging). Dar aceste interven!ii au
o serie de dezavantae dintre care cele mai importante sunt timpul
mare de reepitelizare, de %+ săptămâni (timpul de vindecare al rănilor
desc-ise produse de laser 1@+ sau /r;AM), eritem postoperatoriu care
poate dura până la luni de zile (pacientul are pielea roșie foarte mult
timp după interven!ia laser ablativă). De asemenea, eistă riscul unor
reac!ii adverse de tip infecţii post intervenţie, cicatrice sau
-ipopigmentare permanentă.
3e de altă parte, interven!iile non ablative induc remodelarea
colagenului prin crearea unor leziuni la nivelul dermului fără a distruge
epidermul și au o serie de avantae practice şi eficiente pe tulburările
de pigmentare (pete maronii sau pete roșii) şi telangiectazii (vasele
sparte de la nivelul fe!ei)U
Avantaele sistemelor non ablative sunt reprezentate de o te-nică
relativ simplă comparativ cu aparatele de tip 1@+ şi /r;AM, o
morbiditate postoperatorie minimă și fără riscuri. /fectele acestor
interven!ii sunt complee și ameliorează aspectul c icatricelor (post
acnee, post varicelă sau după traumatisme) și reduc ecesul de păr.
3acientul şi poate relua activitatea imediat, nu după %#%8 zile ca la
interven!ia cu 1@+ sau /r;AM.
aser genesis este o te-nologie eficientă pentru realizarea procedurilor
de tip nonablativ și conferă efecte benefice asupra modificărilor de tip
mărime pori, modificări de tetură şi culoare și cicatrice post acnee.
/fectele distincte ale aser genesis sunt realizate prin mecanisme
complee, respectiv acţiune asupra -emoglobinei dermice, ncălzirea
generală a dermului prin ac!iunea asupra apei și absorb!ia de către
melanina din firul de păr și din petele maronii de la nivelul pielii. aser
genesis este fără efecte negative asupra activităţilor zilnice ale
pacientului ( no doWn time N nu necesită timp de recuperare ) și nu
implică ngriiri speciale postintervenţie. Din punct de vedere al
confortului pentru pacient procedura aser genesis este nedureroasă,
sigură şi eficientă pentru toate fototipurile cutanate (toate tipurile de
piele).
 

%#F8 nm, care este lungimea de undă de lucru pentru procedura de tip
aser genesis, este o lungime de undă 03/1?A n sensul că
ac!ionează asupra mai multor cromofori * apă, melanină, -emoglobină
aspect care eplică multiplele efecte favorabile ale proceduriiU
?nterven!ia de tip aser genesis determină o interesare selectivă a
dermului și evitarea afectării epidermului, iar absen!a afectării
epidermului conduce la scăderea severită!ii și duratei reac!iilor
adverse legate de tratament.
?nterven!ia de tip aser genesis nu necesită răcire, anestezie, contact
direct cu pielea pacientului sau tratament comple post interven!ie.
aser genesis determină o piele mai fină, cu reducerea consecutivă a
eritemului, mărimii porilor, leziunilor de tip poiEilodermic şi a liniilor
fine. De asemenea, reduce adâncimea cicatricelor atrofice post acnee
(cicatrice după coșuri) și suprafa!a de tegument afectată de cicatrice.
'n general pentru cicatricele post acnee vulgară (cicatrice după coșuri)
se fac " interven!ii de tip aser genesis la un interval de +& săptămâni
 ntre interven!ii iar durata este de aproimativ 84 minute.
?nforma!iile prezentate sunt informa!ii medicale generale și nu
constituie, n nici un caz, o recomandare medicală pentru a urma un
tratament sau de a efectua o anumită investiga!ie sau interven!ie
laser. =edicul curant este singurul abilitat să recomande un tratament
sau o interven!ie de tip laser.

%"ola9 – #ra#amen# la"er efi(ien# 7i "i)r pen#r a(nee

6l)ar,
/istă o serie de pacien!i cu forme severe de acnee vulgară (coșuri)
sau rezistente la tratamentele uzuale (tratament local sau pe cale
generală pentru acnee vulgară) care necesită o altă modalitate de
abordare. Deoarece până n acest moment nu eistă un tratament care
să garanteze vindecarea definitivă n acnee vulgară ci doar tratamente
eficiente care ameliorează aspectul clinic și cresc calitatea vie!ii
pacien!ilor, eforturi importante au fost depuse pentru a dezvolta
variate te-nologii laser care să permită un tratament eficient și sigur
pentru acnee vulgară(coșuri).
Astfel, sa dezvoltat ?0@AB, bazat pe o te-nologie revolu!ionară și
unică (este singurul aparat din lume de acest tip), care permite atât un
tratament curativ pentru acnee vulgară cât și previne dezvoltarea de
noi leziuni de acnee vulgară (coșuri).
?solaz se bazează pe te-nologia fotopneumatică  33:  care combină
eercitarea de presiune negativă (vacuum) asociată cu emisia de
 

lumină intens pulsată (?3) și permite variate forme de acnee vulgară

(coșuri). CDA a aprobat utilizarea acestui tratament pentru acneea
vulgară de variate grade de severitate, inclusiv formele de acnee
vulgară rezistente la alte moduri de tratament.
?solaz are efecte complee asupra inflama!iei, infec!iei cu 3 acnes și
asupra glandelor sebacee, practic asupra principalelor fenomene
implicate n apari!ia leziunilor de acnee vulgară.
3resiunea negativă eercită de aparat determină ,,golirea,, glandei
sebacee ( care este plină cu bacterii, sebum, impurită!i, celule moarte
etc.). Kacuumul ridică glanda sebacee, desc-ide porii, determină
evacuarea de sebum și detritusuri și astfel scade,, mediul de cultură,,
favorabil pentru dezvoltarea de 3 acnes. Kacuumul determină
evaporarea apei din straturile superficiale ceea ce are un efect de
tip ,,cooling,, cu protec!ia epidermului și reducerea senza!iei de durere.
Kacuumul determină prin ntinderea pielii și o modificare a
proprietă!ilor optice ale pielii prin reducerea grosimii pielii, scăderea
cantită!ii de melanină N unitate și modificarea vasculariza!iei ( ini!ial
scăderea dramatică a perfuziei și creșterea ulterioară a acestei
perfuzii). 'n final, se reduce fluen!a de lucru, diminuează reac!iile
adverse, durerea este minimă sau absentă și scade competi!ia pentru
Lb și melanină. Astfel, tratamentele sunt sigure și eficiente prin
utilizarea unor nivele de energie reduse iar efectel favorabile se
instalează rapid, n câteva săptămâni.
3e lângă vacuum, ?solaz emite și lumină intens pulsată care are efecte
multiple. 3e de o parte, se ac!ionează prin lumina albastră asupra
3ropionibacterium acnes (și astfel se scad reac!iile declanșate de acest
microb) iar pe de altă parte prin spectrul infraroșu se reduc efectele
inflama!iei din acneea vulgară.
3rintre grupele de pacien!i care pot beneficia de tratament laser cu
?solaz fac parte femeile adulte cu acnee, acneea vulgară asociată cu
variate afec!iuni endocrine, acnee vulgară care nu a răspuns la
tratament cu retinoizi aromatici sau a apărut o recădere după stoparea
tratamentului cu retinoizi aromatici, leziunile de acnee vulgară la
nivelul spatelui sau recidivele de acnee vulgară apărute la stoparea
tratamentului cu variate preparate -ormonale inclusiv
anticoncep!ionale orale.
3entru a putea beneficia de un tratament laser cu ?solaz pentru acnee
vulgară (coșuri) primul pas este de a efectua o consulta!ie medicală n
care se va stabili forma de acnee vulgară precum și dacă eistă unele
contraindica!ii pentru tratamentul laser cu ?solaz pentru coșuri.
 

7rmătorul pas este de a realiza o evaluare computerizată cu autorul

te-nologiei K?0?A care va conduce la ncadrarea formei de acnee
vulgară din punct de vedere al severită!ii, ncărcăturii cu
3ropionibacterium acnes și nivelul de inflama!ie.

Desi pare greu de crezut, problemele specifice adolescentei ne pot marca

intr-un mod considerabil si pentru toata viata! La fel se intampla si cu
acneea, aceasta afectiune atat de comuna la varste fragede. Invazia
cosurilor poate fi punctul de plecare pentru depresie si nu trebuie tratata
cu indiferenta de cei din preajma adolescentilor.

Fenomenul produce ecouri deloc de neglijat in personalitatea individului, din

cauza vulnerabilitatii care caracterizeaza orice adolescent. In cazurile mai grave,
spun specialistii, acneea provoaca depresie si chiar dezechilibre de perceptie a
sinelui care persista si la varsta maturitatii.

Psihologul Razvan Balan de la Clinica CARE!"E e#plica ce se petrece in

mintea unui tanar a$ectat de acnee si ii s$atuieste pe adulti cum sa reactioneze in
situatii limita %

”Ca orice alta boala sau afectiune cu impact vizual, daca este netratata, si
acneea poate conduce la depresie. Adolescentul bolnav are framantari interioare
si o dorinta acerba de a scapa rapid de problema, motiv pentru care cauta tot
felul de remedii pe Internet, la prieteni, dar rareori la medicul specialist - atitudine
care are doua explicatii: una de ordin educational, alta de ordin material. Pana la
depresie, care este deja o tulburare psihica rava, adolescentii trec prin stari de
anxietate, frustrari, stima de sine scazuta, autoizolare!.  

Ce e de $acut& Atat parintii, cat si rudele apropiate sau prietenii adolescentilor cu

acnee ar trebui sa urmeasca cu atentie daca acestia au schimbari de dispozitie,
sa'i indrume catre specialistii care le pot o$eri s$aturi competente si tratamente
adecvate si personalizate atat de natura chimica, dar si de ordin psihologic.
(u$erinta celei)celui in cauza nu trebuie bagatelizata deoarece este una cat se
poate de serioasa si intensa.

Pielea este un organ cu caracteristici aparte atat din punct de vedere medical,
cat si psihologic. *izibila pe toata supra$ata, la limita dintre e#terior si interior, ea
este incarcata cu pro$unde semni$icatii psihice, adesea negate sau ignorate de
adolescent sau de anturajul sau. +ultimea tatuajelor, a piercingurilor, a
desenelor pe corp, a activitatilor legate de colorarea pielii la solar sau la plaja, de
$arduri sau alte tipuri de in$rumusetare ne atrag atentia in privinta investirii
a$ective a pielii. In conditiile in care mare parte din ea este e#pusa privirii
celorlalti, sanatatea si $rumusetea ei devin o moneda de schimb, arma unei
 

seductii sau o carte de vizita pentru adolescentul incapabil sa'si e#prime

interiorul atat de bine prin cuvinte sau prin propriile activitati.

Ce inseamna pentru fiecare o boala de piele?

Chiar si speci$ica varstei sau trecatoare precum acneea& In primul rand o

a$ectare a imaginii corpului si a increderii in sine. a o varsta la care toti
adolescentii incearca sa se $aca placuti, sa seduca, sa atraga atentia asupra
$rumusetii lor, asupra corpului, ceva atat de vizibil precum acneea este o mare
lovitura. -reu de tratat, complicata adesea cu tratamente $ara recomandare
medicala, cu produse cosmetice dintre cele mai variate si aplicate $ara masura,
acneea poate dura de la cateva luni pana la cativa ani. Reactiile adolescentilor
sunt di$erite in $unctie de cum simte $iecare aceasta boala. nii nu mai ies din
casa, altii incearca sa o mascheze cu pudra sau $ond de ten, altii incearca
s$aturile cosmeticienelor, altii cumpara din proprie initiative produse
$armaceutice, $oarte putini se adreseaza medicului dermatolog si e#trem de putini
respecta indicatiile medicului. Adolescenta este o perioada in care e greu sa
urmezi indicatiile adultilor, in care /s$aturile0 prietenilor sunt mult mai valoroase
decat ale parintilor sau medicului, in care oricum nu stii pe unde s'o iei si ce sa
alegi, cu atat mai di$icil cand $rumusetea si imaginea sunt atat de a$ectate.

Pielea este prima care sufera

In aceste conditii ne intrebam cum ar putea $i ajutati acesti adolescenti in lupta lor
contra acneei chiar si in conditiile in care nu cer ajutor, ci incearca sa $aca dupa
capul lor. +ai intai, sa ne amintim ca pielea este un organ $oarte legat de psihic
si de $unctionarea psihica. 1e aceea, e$ectele tensiunii a$ective, con$lictelor
interioare, di$eritelor $ramantari, nemultumiri, $rustrari ajung la supra$ata prin
intermediul pielii mai repede decat ajung sa'si gaseasca e#primarea in cuvinte.
Pielea este prima care /su$era0 si comunica anturajului prin modi$icarea ei
su$erinta dinauntru, de care adolescentul nu este constient sau in orice caz nu o
poate e#prima.

Cand acneea se transforma intr-o problema psiologica...

Pentru unii dintre ei reprezinta o adevarata catastro$a pe care adultii nu o inteleg.

Cum niste amarate de cosuri pot produce atat su$erinta& se intreaba parintii.
Raspunsul nu este di$icil daca tinem seama de $aptul ca nu cosurile in sine
reprezinta motivul su$erintei, ci $aptul ca adolescentul nu se mai simte iubit,
apreciat, privit, dorit de ceilalti. El insusi se vede si se simte /urat0 si proiecteaza
aceste trairi asupra celorlalti. Ast$el, uneori ei sustin ca nu sunt placuti sau sunt
respinsi de prieteni, potentiali parteneri sau colegi /pentru ca au cosuri0. 1intr'o
problema medicala se trans$orma intr'una psihologica sau sociala. 2ot universal
 

lor pare a gravita in jurul acestei probleme, ceea ce devine nociv cand toata
energia este risipita si nu poate $i $olosita la nimic altceva.

1in pacate nu este singura boala care a$ecteaza atat de mult imaginea de sine a
adolescentului incat, $ara a $i o boala grava, reuseste sa disturbe e#trem de mult
adolescentul. Pentru a reusi sa'l ajutam este nevoie de multa rabdare si tact, de
capacitatea de a ne pune /in pielea lui0, de a simti su$erinta lui si de a'l incuraja
sa e#prime ce si sa isi gaseasca totusi activitati care sa'i aduca multumire si
satis$actie. Fara relatii bune cu parintii, colegii, $ara prieteni si investitii in di$erite
activitati, el nu va reusi sa treaca cu bine prin aceasta etapa atat de bulversanta
a adolescentei.

(tim ca este in$luentata de starea psihica, la $el ca toate bolile de piele si adesea
medicul dermatolog le considera ca /$iind pe $ond nervos0, ceea ce inseamna
e#act in$luenta psihicului asupra corpului, a pielii in situatia de $ata.

"olul ormonilor in aparitia si tratamentul acneei

 Acneea este cea mai $recventa a$ectiune cutanata intalnita in populatia de toate
varstele si mai ales in perioada peripubertara. Este o a$ectiune cronica,
caracterizata prin aparitia de 3puncte negre3 4numite medical comedoane5, eruptii
cutanate eritematoase cu papule si pustule, cu dezvoltare de $ormatiuni chistice
purulente de dimensiuni variabile. Acneea reprezinta o problema estetica si
psihologica majora prin aspectul ei, cat si prin $aptul ca leziunile tipice acneei se
soldeaza $recvent cu cicatrici, unele dintre ele cu caracter permanent. Este bine
cunoscut rolul esential jucat de pro$ilul si $lucutatiile hormonale in aparitia si
persistenta acneei.

#ormonii...

Printre hormonii implicati eminamente in acnee, sunt hormonii androgeni 4si

anume dihidrotestosteronul si testosteronul5 care, de alt$el, joaca un rol crucial in
dezvoltarea acneei, hormonii precursori ai androgenilor produsi de suprarenale si
anume dehidroepiandrosteronsul$atul 416EA'(5, estrogenii'precum estradiolul,
precum si alti hormoni, precum hormonul de crestere 4-6' gro7th hormone5.
 

+ecanismul cel mai $recvent de aparitie a acneei idiopatice este legat de

hipersensibilitatea pentru androgeni a glandei sebacee de la radacina $irului de
par la stimularea androgenica. Androgenii sunt produsi atat de gonade si de
glandele suprarenale, cat si local, la nivelul glandelor sebacee din precursorul
hormonal, dehidroepiandrosteron sul$at 416EA(5. 1ihidrotestosteronul este
produs din testosteron prin intermediul unei enzime numite 89 Z :;'reductaza, a
carei activitate este crescuta la nivelul glandelor sebacee de la nivel cutanat<
activitatea acestei enzime este mult mai intensa la persoanele predispuse la
acnee.

In mod natural, estrogenii inhiba eliberarea de androgeni activi la nivelul unitatii

pilo'sebacee.
Etiologia hormonala a acneei este cel mai evidenta in cazul acneei juvenile,
peripubertare, a acneei premenstruale, a acneei peri'menopauza sau acneea
nou'nascutului. 1e alt$el, acneea apare cel mai $recvent la adolescenta, perioada
caracterizata de crestere rapida in inaltime prin producerea ma#imala de hormon
de crestere si de I-F= 4I-F= este hormonul responsabil de actiunile pe
metabolismul glucidic'hiperglicemie, diabet, lipidic'hipercolesterolemie5. +ai
mult, I-F= este produs la nivel cutant unde determina hipertro$ierea si
hiperactivarea glandelor sebacee.

Cand trebuie sa avem in vedere ca acneea ar putea avea o cauza

endocrina?

1esi hormonii joaca un rol important in aparitia acneei, nu toti pacientii care au
acnee su$era de o dis$unctie sau de o boala endocrina.
6iperandrogenismul este de luat in considerare atunci cand acneea apare brusc,
intr'o $orma severa, si este asociata cu hirsutism si cu neregularitati ale ciclului
menstrual. In boala sau in sindromul Cushing, pe langa acnee, care in mod
particular este distribuita preponderent pe trunchi si nu pe $ata, leziunile $iind
monomor$e ' leziuni in$lamatorii, papulo'pustuloase care nu au $ost precedate de
comedoane 49>?@?@puncte negre9>?@?@5, apar modi$icari speci$ice,
respectiv obezitate cu distribuite particulara a tesutului adipos pe trunchi, pe
cea$a, pe abdomen, voce ingrosata, alopecie, libidou e#agerat, hiperpigmentare
cutanata a#ilara de tip acanthosis nigricans. Aceste persoane au si o rezistenta
crescuta la insulina cu risc de hiperglicemie, de dezvoltare de diabet zaharat si
de boli cardio'vasculare.

Prezenta acneei la $emeile tinere cu tulburari de ciclu menstrual indruma spre

 

investigari in cautarea sindromul ovarelor polichistice. Investigatiile necesare

sunt dozarile hormonale 4testosteron, androstendiona, ='hidro#i progesteron5 si
ecogra$ia utero'ovariana.
a pacientii cu hipoparatiroidie sau cu alte cauze de hipocalcemie pot aparea
eruptii pustuloase generalizate, amicrobiene 4a$ectiune cunoscuta si sub numele
de impetigo herpeti$orm sau psoriazis pustulos gravidic5.

In acromegalie, patologie cauzata de producerea in e#ces a hormonului de

crestere, printre simptomele marcante ale bolii sunt acneea si hiperseboreea.

$ratamentele ormonale pentru acnee

(copul tratamentului hormonal al acneei este acela de a contracara e$ectele

androgenilor asupra glandelor sebacee. 6ormonii cu e$ecte anti'androgenice
4precum ciproteronul acetat, spironolactona, $lutamida5 sunt utilizati in
tratamentul acneei severe, in timp ce contraceptivele estroprogestative continand
progestative cu e$ecte antiandrogenice precum ciproteron acetatul 41iane 85
sau drospirenona 4Dasmine, DA5 sunt de pre$erat in tratamentul $ormelor usoare
sau moderate de acnee. Produsele pe baza de glucocorticoizi pot $i utilizate in
$ormele severe de acnee cauzate de unele $orme mai speciale de hiperplazie
suprarenaliana. "oile $orme de contraceptive orale, sub $orma de patch'uri, inel
vaginal, combinatii injectabile au acelasi rol precum contraceptivele sub $orma de
comprimate, acela de a supresa ovulatia si in consecinta de a scadea
producerea ovariana de androgeni. Cu toate acestea, produsele anterior
mentionate nu au $ost inca studiate si nu sunt recomandate in tratamentul
acneei.

Concluzie

2ratamentul hormonal este o optiune adecvata pentru persoanele care nu

raspund la tratamentele conventionale. In cazul in care sunt prezente semne si
simptome de hiperandrogenism, sunt indicate o evaluare endocrinologica de
specialitate, realizarea de dozari hormonale precum dozari de 16EA(, de
testosteron total si)sau liber, dozari de hormoni gonadotropi'6, F(6. +ai mult,
chiar si $emeile cu nivele serice normale de hormoni androgeni pot raspunde
$oarte bine la tratamentele hormonale. Principalele tratamente cu e$ecte
hormonale sunt contraceptivele 4estroprogestativele5 orale si spironolactona. Alte
medicamente utilizate sunt ciproteronul acetat, $lutamida, glucocorticoizii. Pe
masura ce stiinta va avansa si se vor intelge mai bine mecanismele care
in$luenteaza buna $unctionare a $olicului pilos si a glandelor sebacee atasate,
 

precum si mecanismele $ormarii de sebum, se vor dezvolta noi terapii hormonale

antiacneice.