Sunteți pe pagina 1din 6

LP.

CROMATINA SEXUALĂ

GENERALITĂȚI

Cromozomii sexuali
Acești cromozomi sunt foarte diferiți ca mărime. Cromozomul X este mijlociu ca
dimensiuni și submetacentric, similar autozomilor din grupa C, iar cromozomul Y este foarte
scurt și acrocentric, similar cu cei din grupa C.

Cromatina sexuală reprezintă un cromocentru (corpuscul de heterocromatină) prezent în


nucleii celulelor în interfază, cu particularități morfologice bine definite care permite stabilirea
sexului genetic şi anomaliilor numerice ale cromosomilor sexuali. Cromatina sexuală este
heterocomatină facultativă deoarece are morfologie distinctă în diferite celule (la femei- crt.X,
la bărbați- crt.Y).
Sexul genetic este sexul primordial, care se stabilește odată cu fecundarea gameților și
reprezintă configurația cromozomilor sexuali ai zigotului și deci ai fiecărei celule somatice a
unui individ. El este în mod normal XX pentru femei și XY pentru bărbați. Este de menționat
faptul că numai această configurație a gonozomilor determină o sexualizare normală.
Cromatina sexuală se prezintă diferit la femeie şi la bărbat, deoarece rezultă prin
mecanisme diferite.
La femeie (XX), cromatina sexuală se formează prin inactivarea unuia dintre cei doi
cromosomi X (condensat și inactiv genetic în interfaza ciclului celular), care formează un
corpuscul de heterocromatină numit corpuscul Barr sau cromatină X.
La bărbat (XY) cromatina sexuală reprezintă heterocromatina braţului lung al
cromosomului Y, care se vizualizează la microscopul în fluorescenţă prin afinitatea particulară
pentru diferite substanţe fluorescente (în special quinacrină); de aceea se mai numeşte
corpusculul F sau cromatina Y.

CROMATINA X

Definiție: Cromocentru vizibil, în mod normal, în nucleii interfazici ai celulelor


apaținând sexului feminin, reprezentând heterocromatinizarea unuia dintre cei doi cromosomi X.

Cromatina X rezultă la femeile XX prin inactivarea unuia dintre cei doi cromosomi X,
care prin condensare (heterocromatinizare) va forma corpusculul Barr. În felul acesta, atât la
femeie cât şi la bărbat, va rămâne numai un singur X funcţional; la ambele sexe, toţi cromozomii
X în plus vor fi heterocromatinizaţi.
Explicarea originii și semnificației cromatinei X s-a datorat lui Mary Lyon (1961)
Ipoteza Mary Lyon privind originea cromatinei X ─ 3 postulate:
1. rezultă prin inactivarea totală și heterocromatinizarea unuia din cei doi cromosomi X
la femeie;
2. inactivarea cromosomului X matern sau cromosomului X patern se face la întâmplare
și independent în fiecare celulă;
3. inactivarea este precoce (până în ziua 16 de viață intrauterină) și definitivă (toată
viața)
Dupa M. Lyon semnificația apariției cromatinei X se datorează faptului că la om și la
mamifere este necesar un singur X activ, restul se inactivează, altfel diferența dintre materialul
genetic la femeie și bărbat ar fi prea mare.

Metode de studiu:
- studiul celulelor interfazice din orice țesut provenit de la organismul feminin normal.
- tehnicile uzuale folosesc frotiuri realizate din celulele diferitelor mucoase - de obicei
mucoasa bucală (testul Barr), frotiuri din sânge periferic (în polimorfonuclearele
neutrofile), în bulbul pilos, în celule amniotice şi în celule obţinute prin biopsia
diferitelor organe;
- stabilirea numărului cromosomilor X în corelație cu numărul de corpusculi de
heterocromatină X.

a. Studiul cromatinei X pe frotiul de mucoasă bucală

În celulele epiteliale ale mucoasei bucale, cromatina X se prezintă sub forma unui
corpuscul (cromocentru) intens colorat bazofil, situat de obicei pe faţa internă a membranei
nucleare, ovalar sau plan convex, cu mărime medie de un micron (0.3), numit corpusculul
Barr.
Prin caracteristicile sale el poate fi deosebit de nucleol sau alţi cromocentri nespecifici.
Teoretic, toţi nucleii celulelor provenite de la persoane normale de sex feminin ar trebui să aibă
un corpuscul Barr. În practică, procentul celulelor "cromatin X pozitive" este cuprins între 15-35
% datorită: calităţii improprii pentru analiză a unor nuclei, şi probabil, acţiunii unor factori
celulari care produc decondensarea cromosomului X fără a afecta însă inactivarea lui.
Numărul de corpusculi Barr este egal cu suma cromosomilor X - 1. În felul acesta, pe
baza numărului de corpusculi Barr se poate preciza numărul cromosomilor X şi diagnostica,
simplu şi repede, sexul genetic şi diferite anomalii numerice: X0, XXX, XXY, etc.

Tehnica efectuării frotiului de mucoasă bucală


- recoltarea: se raclează fața internă a obrazului (la copii a buzei inferioare) cu o lamă de sticlă
rodată; recoltarea superficială (celule descuamate) se înlatură, a doua recoltare se folosește
întinzându-se un frotiu celular gros pe o lamă de microscop;
- fixarea: cu amestec fixator, durata 30 minute → 12 ore;
- rehidratarea: 4 băi succesive a 5' fiecare cu alcool 70º, alcool 50º, apa distilată I, apă distilată II;
- hidroliza: neobligatoriu (cu HCI);
- colorarea: colorant CARR (fuxina bazică);
- examinarea frotiului la microscopul cu imersie
Morfologia corpusculului Barr
- condensat și intens colorat bazofil
- situat cel mai adesea periferic, lipit de fața internă a membranei nucleare (intranuclear);
- forma: ovalară, plan convexă, discoidală sau triunghiulară;
- mărime medie: 1 micron (+ 0,3);
- când este central trebuie diferențiat de nucleol (rotund și mai mare, cărămiziu în colorații VMP)
și de cromocentri nespecifici (mai mici sau mai mari cu formă neregulată).
Frecvența: teoretică este de 100%, dar practic ea este mai mică de aproximativ 30-40% în
mucoasa bucală dorită.
Această frecvență reală se datorează:
- excluderii corpusculilor situați central;
- calităților improprii ale unor nuclei din celulele prea superficiale sau prea profunde, defecte de
colorare;
- existenței reale a celulelor cromatin- negative: cromosomul X inactiv nu se condensează din
cauza unor condiții metabolice generale sau celulare;
- alte cauze: vârsta, ciclu ovarian, boli, tratamente.

Interpretare:

nr. corpusculi BARR = nr. cromozomi X ─ 1

În mod normal corpusculul BARR lipsește la bărbat și este prezent într-un singur
exemplar la femeie, deoarece bărbatul are un singur cromozom X, iar acesta nu se inactivează, în
timp ce femeia are 2 cromozomi X, dintre care unul se inactivează;
În cazuri patologice ─ anomalii de număr ale cromosomilor X (disgenezii gonadice) ─
poate fi prezent la bărbat (47, XXY), absent la femei (45, X) sau prezent în mai multe exemplare
la ambele sexe;
Mărimea corpusculului BARR depinde de mărimea cromosomului X inactivat (mai mare
de 1 micron: isoXq, mai mic de 1 micron : isoXp, deleție a cromosomului X);
Când pe aceeași lamă se întâlnesc celule cu un număr diferit de corpusculi BARR, se ia
în considerație numărul maxim găsit deoarece unii ar putea să nu apară (vezi frecvența).
Complement cromozomial nr.corpusculi Barr
45,X
46,XY 0
47,XYY
46,XX
47,XXY 1
48,XXYY
47,XXX
48,XXXY 2
49,XXXYY

b. Studiul cromatinei X pe frotiul de sânge periferic

În polimorfonuclearele neutrofile (PMN) cromatina X se poate prezintă sub forma unor


apendici nucleari, fie "în băţ de tobă" = drum stick (apendice tip A), fie ca un "nodul sesil"
(apendice de tip B) (figura 2.12.b). Pentru un diagnostic corect ei trebuie deosebiţi de alţi
apendici nesexuali. Numărul apendicilor sexuali este, ca şi în cazul corpusculului Barr, egal cu
suma cromosomilor X minus 1.

Tehnica efectuării frotiului de sânge periferic


- se evidențiază în nucleul polimorfonuclearelor neutrofile pe frotiuri colorate May Grunwald
Giemsa.
Morfologie:
aspectul cromatinei: apendici nucleari de tip A au formă de ”băț de tobă” (drum stick) și
prezintă un cap ovalar sau rotund legat printr-un filament de unul din lobii nucleului PMN;
aspectul cromatinei: apendici nucleri de tip B sau noduli sesili prezintă aceeași mărime și
formă ca și apendicii nucleari de tip A, dar sunt legați direct la nucleu printr-o bază largă de
implantare.
culoare: intens bazofilă
mărime: 1,5 microni
Frecvența: normal la femei 1/38 PMN ( 1/6→1/98 PMN)
În practică, pe o lamă cu frotiu din sânge periferic trebuie să fie cel puțin 6 apendici tipici pentru
a declara cromatina X pozitivă și să nu existe nici un apendice tipic în cel puțin 500 neutrofile
studiate pentru a declara cromatina X negativă.

Interpretare:

nr. apendici nucleari = nr. cromozomi X ─ 1

Interpretarea se face după aceleași reguli ca și în cazul frotiului de mucoasă bucală

CROMATINA Y

În celule prelevate de la o persoană de sex masculin (XY) se poate evidenţia prin


coloraţia cu diferiţi fluorocromi (quinacrină) şi examinare microscopică în lumină ultravioletă,
un corpuscul intens fluorescent, numit corpuscul F. El reprezintă aspectul interfazic al celor 2/3
distale a braţului lung (q) al cromozomului Y, alcătuite din heterocromatină intens fluorescentă.
Mărimea medie a corpuscului F este 0.25 microni, iar numărul de corpusculi F este, firesc, egal
cu numărul cromosomilor Y.

Morfologie
corpuscul intens fluorescent, vizibil în nucleul interfazic;
mărime 0,25 microni;
situat liber sau lipit de membrana nucleară.

Frecvența diferă în diferite țesuturi ale sexului masculin: 70-80% în fibroblaști; 45% în
spermatozoizi;

Interpretare

nr. corpusculi F = nr. cromozomi Y


Corpusculul F este prezent exclusiv la bărbat într-un singur exemplar; poate fi prezent în două
exemplare în sindromul 47, XYY.

S-ar putea să vă placă și