ASQ Chestionarul pentru evaluarea anxietatii Acest chestionar surprinde dimensiunea cognitiva, somatica si comportamentala a anxietatii.

. Cei 36 de itemi au fost construiti si validati de Lehrer si Woolfolck in 1982. Administrare si scorare Raspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicand manifestarea minima iar 8 pe cea maxima. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune: cognitiva somatica comportamentala si un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor partiale.

Dimensiunea somatica cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30, 31, 33, 34, 35. Scorul total se poate situa intre 0 128 puncte: 59 102 scor mediu Peste 103 scor ridicat Dimensiunea comportamentala cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28. Scorul total se poate situa intre 0 72 puncte: 34 57 scor mediu Peste 58 scor ridicat Dimensiunea cognitiva cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36. Scorul total se poate situa intre 0 88 puncte: 41 69 scor mediu Peste 70 scor ridicat. Scorul global cuprinde 36 de itemi si se poate situa intre 0 288 puncte: 110 135 scor mediu Peste 136 scor ridicat

Fidelitatea Schelling si Emmelkamp (1992) au examinat consistenta interna a subscalelor intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un indice de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva. Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva. Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de 0,88 pentru subscala somatica, 0,81 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva. Validitate Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral, scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate, nevrozism si introversie. Intr-un esantion de 57 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare SCL 90 R este foarte apropiata de subscala somatica ASQ. Scala de psihotism a SCL 90 R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a ASQ. Scholing si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de pacienti cu fobie sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica coreleaza mai mult cu scala de somatizare SCL -90 R, decat scalele comportamentala sau cognitiva. Au gasit de asemenea o corelatie puternica intre scalele comportamentale si chestionarul Marks Matheus de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si subscalele de depresie si interpersonala din SCL 90 R si o corelatie moderata intre subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale. Lehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala ASQ si un alt chestionar de evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri dezirabile social.

SAH Scala de anxietate Hamilton SAH evalueaza severitatea simptomelor la anxiosi. Este o scala de avaluare completata pe baza unui inteviu semistructurat. Contine 15 itemi dezvoltati de Hamilton in 1959. Autorul a selectionat o serie de simptome asociate cu anxietatea si le-a grupat in 15 clase. O analiza factoriala a aratat ca itemii descriu un factor general de anxietate si 2 subfactori: de cognitie si simptome somatice. Scala a fost utilizata pe scara larga, mai ales in evaluarea rezultatelor tratamentului. Administrare si scorare Evaluatorul apreciaza severitatea simptomelor pe o scala de la 0 4. In cadrul fiecarui item se coteaza descriptorii simptomului pe o scala de la 0 4. Punctajul cel mai crescut la oricare dintre descriptori este considerat punctajul itemului respectiv si se noteaza in dreptul simptomului. Se calculeaza valorile pe 2 subscale: subscala psihica sau cognitiva subscala somatica indice global de anxietate

Subscala psihica este investigata de 7 itemi: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15. Valorile pot varia intre 0 28 puncte. 9 20 valori medii Peste 21 valori ridicate Subscala somatica este investigata de 8 itemi: 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14. Valorile pot varia intre 0 32 puncte. 11 22 valori medii Peste 23 valori ridicate. Indicele global de anxietate Valorile pot varia intre 0 60 puncte. 20 40 valori medii Peste 41 valori ridicate.

Fidelitatea Pe un esantion de subiecti cu tulburari anxioase, persoane cu depresie si persoane fara diagnostic, Kasos si colaboratorii sai (1993) au gasit o consistenta interna a intregii scale de 0,92. Retestand subiectii dupa o saptamana, s-a obtinut un coeficient de 0,96 pe un esantion. Hamilton (1959) a calculat un coeficient de consistenta interna de 0,89. Maier si altii (1988) au calculat un coeficient de fidelitate de 0,84 pentru intregul chestionar, 0,73 pentru subscala de anxietate psihica si 0,70 pentru cealata subscala. Validitatea Masurari ale anxietatii cu alte instrumente au corelat cu intreaga scala dupa Lehrer (1982), Maier (1988) si cu cele doua subscale dupa studiile lui Maier (1988) si Beck (1991). Maier si altii au descoperit ca desi persoanele depresive erau destul de anxioase, scorurile totale ale scalei SAH si scorurile subscalelor diferentiaza intre cei anxiosi si cei depresivi. Kobak (1993) a descoperit ca un grup de indivizi cu diagnostic de tulburare anxioasa obtine scoruri mult mai inalte la scala SAH decat un grup fara diagnostic psihopatologic. IEAD Inventarul pentru evaluarea anxietatii fata de dentist Instrumentul este conceput de Kleinknecht (1973) pentru a urmari teama de stomatolog. Are 20 de itemi si se poate autoadministra. Itemii au fost selectati pentru a obtine informatii privind stimulii anxiogeni, reactiile fiziologice si tendintele de evitare a tratamentului stomatologic. Analiza factoritala efectuata de autor in 1984 a confirmat faptul ca aceste 3 aspecte sunt cele mai importante elemente ale anxietatii fata de dentist.

Administrare si scorare Subiectii apreciaza pe o scala de la 1 la 5 intensitatea cu care resimt fiecare simptom. IEAD are 3 subscale: 1. Tendinta de evitare a tratamentului stomatologic si anxietatea anticipativa a acestuia. Subscala cuprinde 9 itemi: 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 20. Punctajul poate varia intre 9 45 puncte. 21 32 scor mediu Peste 33 scor ridicat 2. Reactia de teama in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala cuprinde 6 itemi: 14, 15, 16, 17, 18, 19. Punctajul poate varia intre 6 30 puncte. 17 23 scor mediu Peste 24 scor ridicat 3. Reactia fiziologica in timpul tratamentului propriu-zis. Subscala cuprinde 5 itemi: 3, 4, 5, 6, 7. punctajul poate varia intre 5 25 puncte. 12 18 scor mediu Peste 19 scor ridicat Indicele global se obtine prin sumarea valorilor celor 20 de itemi sau a celor 3 subscale. Punctajul poate varia intre 20 100. 48 75 scor mediu Peste 76 scor ridicat Fidelitatea Pe un lot de studenti, McGlym si altii au calculat un indice de fidelitate de 0,90 pentru scorul total, 0,91 pentru subscala de evitare, 0,91 pentru cea de teama si 0,81 pentru cea fiziologica. Retestand acelasi lot de subiecti dupa 8 13 saptamani, autorul a calculat un coeficient de fidelitate test-retest de 0,88 pentru scorul global, 0,87 pentru subscala de evitare, 0,83 pentru cea de teama si 0,74 pentru reactia fiziologica.

Validitatea Pe un esantion de studenti la colegiu, McNeill (1989) a obtinut un scor mai ridicat atunci cand subiectii anticipau un tratament stomatologic ce ar presupune un nivel mai mare al durerii sau mutilare. Pe un esantion de studenti, Milgrom si altii (1990) au descoperit corelatii semnificative intre scorul de la IEAD si anxietatea ca trasatura, insa nu au descoperit aceleasi corelatii intre scorurile obtinute la IEAD si anxietatea ca stare de moment. AAT Chestionarul de evaluare a anxietatii asociate activitatilor academice (dificultatilor de invatare) AAT a fost realizat de Alpert si Haber (1960). El urmareste masurarea rolului anxietatii in insusirea cunostintelor academice. Instrumentul are 19 itemi, alesi dupa criteriul performantelor academice. Se face distinctie intre anxietatea care faciliteaza insusirea cunostintelor si cea care o impiedica. Administrare si scorare Subiectul apreciaza pe o scala de la 1 5 intensitatea cu care resimte ficare simptom. Itemii: 1, 2, 5, 6, 7, 9, 11, 14, 15, 16, 18 se puncteaza invers. Chestionarul contine 2 subscale: 1. Anxietatea care impiedica insusirea cunostintelor este abordata de 10 itemi: 1, 3, 4, 5, 7, 11, 13, 14, 17, 19. Scorul poate varia intre 10 50 puncte. 24 36 scor mediu Peste 57 scor ridicat 2. Anxietatea care faciliteaza insusirea cunostintelor este abordata de 9 itemi: 2, 6, 8, 9, 10, 12, 15, 16, 18. Scorul poate varia intre 9 45 puncte. 21 32 scor mediu

Peste 33 scor ridicat. Nu se calculeaza un indice global. Fidelitatea Haber si Alpert (1960) au gasit o fidelitate test-retest de 0,87 pentru subscala care reflecta anxietatea ce impiedica insusirea cunostintelor si de 0,83 pentru cealalta subscala. Validitatea Watson (1988) a descoperit corelatii puternice intre scorurile de la test si diferite grade de performanta si increderea in abilitatile academice. Alte studii au stabilit ca studentii care au parcurs programe de reducere a anxietatii au avut o descrestere a valorilor pe subscala care reflecta anxietatea ce impiedica insusirea cunostintelor si o crestere pe cealalta subscala.