CURSURI TESTARE 1-7

Psihometria = Disciplina stiintifica care studiaza construirea instrumentelor de

masurare si evaluare pentru a cuantifica atribute psihologice neobservabile
(e.g. timp de reactie, inteligenta, factori de
personalitate etc.) care reflecta un comportament observabil (e.g.
performanta academica sau la locul de munca, preferinta pentru un anume
climat de munca, socializare, detresa etc.) Fur & Bacharach, 2018

In psihologie instrumentele de masurare sau de evaluare = teste psihologice,

scale psihologice sau baterie de teste.

TESTELE/PROBELE PSIHOLOGICE
“Procedura sistematica (a) de obtinere a unor esantione de comportament
relevante functionarii afective sau cognitive, (b) de scorare si (c) de evaluare a
acestor esantioane in raport cu standarde” Urbina, 2014
3 caracteristici de baza:

 Esantioane de comportament (observabile)

 Trebuie sa fie colectate intr-o maniera sistematica

 Compara doi sau mai multi indivizi Fur & Bacharach, 2018

Testele psihologice sunt utilizate pentru a masura atribute psihologice

neobservabile legate de comportamente observabile.

Cine poate administra un test psihologic?

*Editorii/producatorii de teste psihologice comercializeaza testele bazat
niveluri de calificare (e.g., Pearson Clinical,
https://www.pearsonclinical.co.uk/information/qualificationcodes.aspx ;
Hogrefe, https://www.hogrefe.co.uk/services/qualifications; TestCentral (Ro)
https://testcentral.ro/ro/licentiere/certificare/ )

International UK

Mai multe niveluri de calificare:

ClasaA = Fara restrictii si calificari speciale

Clasa B = Certificare si experienta intr-o disciplina relevanta (e.g.

medicina, diploma de Master in psihologie sau o disciplina inrudita,

CURSURI TESTARE 17 1

 membru in societati
profesionale)

Clasa C = Un doctorat in psihologie, educatie sau o disciplina inrudita)

Romania

ClasaA = Fara restrictii si calificari speciale

Clasa B = Studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (e.g.

asistența socială, psiho-sociologie, psihopedagogie speciala)

Clasa C = Un doctorat in psihologie, educatie sau membru ai unor

organizații
profesionale sau care lucrează sub supervizarea directă a unui psiholog
calificat pentru utilizarea acelui test (ex. WISC, WCST.

Caracteristicile unui test psihologic bun

Exista o serie de standarde si ghiduri care promoveaza buna practica (e.g.,

adaptarea testelor, folosirea lor, testarea omputerizata, controlul calitatii,
restrictionarea accesului in functie de nivelul de specializare etc.)

Exemple de standard:

The Standards for Educational and Psychological Testing dezvoltate de:

 American Educational Research Association AERA

 American Psychological Association APA

 National Council on Measurement in Education NCME

International Test Commission ITC Guidelines

Caracteristicile testelor - Classical Test Theory (Fur &

Bacharach, 2018; Urbina, 2014)
Fidelitate

Sugereaza acuratete, incredere, precizie, exactitate

Consistenta si precizia unui test

Vizeaza prin excelenta scorurile testului

Este suseceptibila erorii de masurare

Fidelitatea = Scorul obtinut la test Scor observant = Scor real – eroare de

masurare)

CURSURI TESTARE 17 2

 Exemplu: vrem sa detectam un semnal cand avem zgomot de fundal;
fidelitatea este semnalul pe care dorim sa il detectam in prezenta zgomotului;
Cea mai buna fidelitate este atunci cand semnalul este puternic si zgomotul
redus Fur & Bacharach, 2018

Validitate

Cea mai importanta caracteristica a unui test

Sugereaza autenticitate, justete sau calitate a unui argument, teorii etc.

Masura in care un test masoara ceea ce isi propune sa masoare

Colectarea de evidente care vin in sprijinul inferentelor, interpretarilor si

deciziilor care se iau pe baza rezultatelor la test

Se stabilieste in relatie cu scopul testului

Vizeaza teoria testului si sursele/evidentele in favoarea acestuia

Nu este o chestiune de DA/NU, ci este o chesiune graduala; un continuum

Exemplu: testul = instrument. Termometru este un instrument folosit pentru a

masura temperatura. Este folositor numai pentru masurarea temperaturii. Daca
il folosim pt un alt scop devine nefolositor.
Similar: Big Five este folosit pt a masura personaliatea. Devine total nefolositor
pentru masurarea inteligentei.

Ce putem masura?

Personalitate (e.g. extraversiune, agreeabilitate, impulsivitate)

Interese in cariera (e.g. stiluri de lucru, roluri de lucru)

Valori (e.g. putere, familie)

Motivatie (e.g. ambitie, auto-control)

Aspecte psihopatologice (e.g. depresie, anxietate)

Functionare cognitiva (e.g. inteligenta si abilitati cognitive precum

memorie, atentie, functie executiva).

🔴 Functionare cognitiva : Abilitati

cognitive & Inteligenta

Functionare cognitiva: Inteligenta

CURSURI TESTARE 17 3

 La modul general inteligenta:

“Diferente individuale in ceea ce priveste abilitatea de a intelege idei

complexe, de a se adapta la mediu intr-un mod eficeint, de a invata pe
baza experientei, de a se angaja in divere tiputi de rationament sau de a
depasi obstacolele intalnite” Neisser et al., 1996

Abilitatea mentala generala pentru rationament, rezolvare de probleme si

invatare.

Are un caracter general

Integreaza o serie de abilitati cognitive: perceptie, atentie, memorie, limbaj

sau planificare

Se masoara cu teste standardizate

Diferente culturale (e.g. sociatatile vestice tind sa favorizeze viteza de

procesare mentala; alte culturi devin suspicioase atunci cand cineva
realizaeaza o sarcina intr-un mod foarte
rapid; Neisser et al., 1996 ; Sternberg, 2000.

Functionare cognitiva : Inteligenta

Neisser et al., 1996

CURSURI TESTARE 17 4

 Inteligenta : Abordarea psihometrica Neisser et al., 1996

(e.g. WAIS, Stanford Binet),

teste de inteligenta dar si o serie de teste care
masoara un concept inrudit
↙ SI/SAU ↘ cu inteligenta: aptitudini
scolare, performanta
Scale verbale Scale non-verbale scoala

⬇
IQ = scala globala, M = 100 iar SD = 15;
95% din populatie se gaseste intre +/-
2SDs fata de medie cu un IQ intre 70 si
130.

Istoric IQ = varsta mentala/varsta

cronologica * 100; procedura nu se mai
foloseste

CURSURI TESTARE 17 5

 Inteligenta: stabilitatea scorurilor

Stabilitatea scorurilor la testele de inteligenta- depinde in primul rand de

cum masuram inteligenta/la ce ne raportam: spre exemplu: Factor g sau
inteligente/abilitati specifice?!

Ipoteza ce mai larg acceptata este cea stabilitatii IQ

In dezoltarea tipica, IQ ramane relativ stabil (e.g. IQ de la varsta de 6, 12 si

18 ani; corelatii foarte mari intre IQ

Atentie: ceea ce ramane stabil este IQ, dar nu si abilitatile pe care testul de
inteligenta masora; de exemplu abilitatile verbale se modifica de la varsta
de 6 la 12 ani, dar IQ (scorul raportat la indivizii de aceeasi varsta) nu se
modifica Neisser et al., 1996 → Nivel intraindividual

In cazul in care privim inteligenta ca suma de abilitati cognitive/mentale →

deciln asociat cu varsta Berg, 2000; anumite functii cognitive
inregistreaza un regres in procesul de imbatranire tipca, dar si patologica
(e.g. demente) (e.g. memorie de lucru, atentie, viteza de procesare,
inhibitie)

Inteligenta : ereditate si mediu Neisser et al., 1996

Inteligenta se mosteneste: studii pe gemeni si adoptie Brody, 2000.

CURSURI TESTARE 17 6

 Utilitatea folositii testelor de inteligenta:
Scurt istoric: scop de selectie si de clasificare; utilitate clinica

Ex. Scala Binet Simon 1905; Guvernul Francez a solicitat dezvoltarea unui
instrument de a identifica elevii cu dizabilitati intelectuale
Army Alpha si Beta dezvoltate de Yerkes 1921 pentru selectia militara, mai
precis identificarea soldatilor cu dizabilitati intelectuale care nu pot fi inrolati si
a celor dotati intelectual pentru a li se oferi sarcini cu responsabilitate mai
mare
Wechsler a dezvoltat prima versiune a celebrelor teste pentru a detecta deficit
la pacientii internati pe sectia de psihiatrie de la spitalul din New York Strauss
et al., 2006

Utilitatea folositii testelor de inteligenta, in psihologia clinica :

Scorul global IQ este utilizat numai pentru diagnosticarea dizabilitatilor

intelectuale (in DSM 5 si ICD 11.

! DSM 5 sustine ca profilul cognitiv masurat cu teste neuropsihologice este mai

util ca un IQ global pentru identificarea abilitatilor intelectuale. Este nevoie de
judecata clinica pentru interpretarea rezultatelor la test IQ.

CURSURI TESTARE 17 7

 In orice alte patologii conform manualelor de diagnostic si clasificare a
tulburarilor mentale DSM 5 si ICD 11 → IQ nu este criteriu de diagnostic.

Exista abordari care militeaza impotriva utilizarii scorului global IQ in practica

neuropsihologica Lezak, 2012

 Nu detecteaza deficit specific. E.g. un pacient cu post-encefalita care “nu

putea invata nimic nou” obtinea un IQ de 128.

 Lezak 2012 documenteaza faptul ca exista o serie de pacienti cu diverse

patologii (e.g. dementa, trumatisme craniene, AVC a caror abilitati
cognitive (e.g. memorie, atentie, functie executive) sunt deteriorate astfel
incat nu mai pot sa munceasca. Cu toate acestea obtin o
performanta globala IQ in parametrii optimi astfel incat sa le se refuze
beneficii sociale in SUA.

 Pacienti cu leziuni ale cortexului prefrontal au intact scorul global IQ. Cu

toate acestea o serie de procese cognitive complexe: luarea de decizii,
planificare, reglare emotionala si conduita sociala sunt afectate Lezak
2012

Inteligenta ca predictor (Neisser et al., 1996)

Performanta scolara (r = . 50, varianta explica este de 25%

Ani de educatie (r = . 55

Status social si ventit; atentie! Sunt o serie de variabile confundate: status

social al parintilor coreleaza cu IQ copiilor (r = .33.

Performanta la job (r =.30 – r = .55

Outcome-uri sociale: delincventa juvenila (corelatie negativa; marime a

efectului mica; variabile confundate: status social)

Abilitati cognitive (Lezak, 2012)

Pe scurt, evaluarea neuropsihologica este: “metoda de masurare cantitativa si
standardizata a celor mai complexe aspect ale comportamentului uman-
atentie, perceptie, memorie, vorbire si limbaj , constructie si desen,
rationament, rezolvare de probleme, judecata, planificare si procesare a
emotiilor” Lezak, 2012.

Terminologie: functii cognitive, functii mentale, procese cognitive, aptitudini

cognitive → la modul general : Sunt functii implicate in procesarea informatiilor

CURSURI TESTARE 17 8

 Ele nu se observa direct ci se infereaza din comportament. Acest
comportament are mai multe cauze, deci nu este unideterminat. Spre exemplu,
perfomanta proasta a unui pacient la un test de rationament verbal se poate
datora nu datorita unui deficit specific in gandira conceptuala, ci datorita unui
deficit de atentie sau a unui deficit verbal sau a unei incapacitati de a
discrimina stimulii testului.

Lezak 2012 descrie 4 mari functii cognitive :

 Functii receptive: abilitatile de a selecta, achizitiona, clasifica si interga

informatia

 Memoria si invatarea: stocarea si recuperarea informatiei

 Gandirea: organizarea si reorganizarea mentala a informatiei

 Functii expresive: modalitatea in care informatia este comunicata sau

asupra careia se actioneaza

Fiecare clasa contine mai multe activitati discrete: recunoastrea culorilor sau
memorie de scurta durata pentru cuvinte vorbite.

Functiile sunt interdependente si lucreaza intre ele.

Alta clasificare in functie de materialul procesat:

 Functii verbale: mediaza informatia verbala/simbolica

 Functii nonverbale: mediaza informatii care nu pot fi comunicate in cuvinte

sau simboluri. De exemplu: patternuri complexe vizuale sau sunete

Tipuri de abilitati cognitive:

Nivelul de functionare cognitiva generala Teste IQ e.g. WAIS la

adulti, WISC sau NEPSY la copii, MMSE, MoCA pentru screening de declin
cognitiv in caz de suspiciune de dementa, DRS pentru clasificarea
dementei: usoara, medie, severa)

Atentie, viteza de procesare si memorie de lucru WAIS digit span si digit

backward, Testul blocurilor Corsi, Sarcini N-back, Continuous Performance
Test, Testul Stroop)

Perceptie (e.g. inatentie vizuala, scanare vizuala, recunoastere si

organizare vizuala; perceptie auditiva si inatentie auditiva) masurate cu
probe precum: Teste de inatentie comportamentala
Behavioral Inattention Test), Teste de bisectie a liniei Line Bisection
Tests), Sarcini de anulare Cancellation tasks), Recunoastere faciala Face

CURSURI TESTARE 17 9

 Recognition), Testul Wepman de discriminare auditiva Wepman’sAuditory
Discrimination Test)

Memorie (e.g. verbala, vizuala, incidentala and prospectiva) masurata cu

probe precum: Testul California de invatare verbala California Verbal
Learning Test), Testul figurilor complexe Rey- Osterrieth Rey–Osterrieth
Complex Figure Test), Scala Wechsler de memorie Wechsler Memory
Scale), Testul comportamental al memoriei Rivermead Behavioural
Memory Test), Proba Benton Benton Visual Retention Test)

Functii verbale si abilitati de limbaj (e.g. afazie, comprehensiune auditiva,

denumire, intelegere verbala si a vocabularului) masurate cu teste:
Examinarea de diagnositc a afaziei Boston Boston Diagnostic Aphasia
Examination), Testul Putney de screening a intelegerii auditive Putney
Auditory Comprehension Screening Test), Testul Boston de denumire
Boston Naming Test), WAIS subscala de vocabular WAIS-vocabular)

Rationament masurat cu: WAIS subscale similaritati WAISSimilarities), Test

de categorie Category test), DKEFS 20 de intrebari DKEFSTwenty
Questions)

Functie executiva (e.g. volitie, planificare si luare de decizii, actiune

intentionata, fluenta verbala, a literelor sau a categoriilor, perseverare)
masurate cu: Evaluarea comportementala a sindomului disexecutiv
BehavioralAssessment of the Dysexecutive Syndrome), Cambridge
Neuropsychological Test Automated Batteries CANTAB, Scala de
competenta a pacientului Patient Competency Rating Scale), Testele cu
turnuri Tower tests), Testul misiunilor multiple Multiple Errands Test),
Sarcina Iowa de joc de noroc Iowa Gambling Task), Testul Wisconsin de
sortare a cardurilor subscala de perseverare Wisconsin Card Sorting Test-
Perseveration), Trail Making Tests etc

Utilitatea utilizarii abilitatilor cognitive

In practica clinica pentru:

 Stabilirea diagnosticului – declinul in functionarea cognitiva in cel putin

unul din domeniile mentionate anterior, masurat prin teste standardizate- in
caz de dementa (declin major) sau MCI (declin minor); delirium.

 Evaluarea declincului cognitiv in patologii ale copilului (tulburari

neurodevelopmentale-ADHD,

CURSURI TESTARE 17 10

 autism), ale adultului (tulburari neurologice-AVC, TCC sau psihiatrice:
schizofrenie, anxietate, depresie), ale varsticului (demente, MCI.

In psihologia organizationala, muncii si a transporturilor pentru:

 Selectie si recrutare. Spre exemplu scanare, flexibilitate cognitiva, atentie,

constientizarea situatiei (situation awareness), memorie de scurta si de
lunga durata, intelegere, rezolvare de
probleme pentru postul de control trafic aerian

In consilierea carierei si coaching pentru :

 Identificarea punctelor tari si slabe pentru a sustine dezvoltarea personala

si a alege cariera potrivita

 Identifica daca si masura in care un individ poseda anumite abilitati

cognitive si atribute care il fac sau nu potrivit pentru o activitate Zunker,
2016. E.g. perceptia hazardului si atentie

Teorii ale inteligenței

La modul general, inteligenta : abilitate mentala generala, integreaza o serie de
abilitati cognitive (perceptie, atentie,
memorie, limbaj sau planificare), se masoara cu teste standardizate.

Implicatii :
+r corelează la un nivel cel puțin pozitiv
moderat cu:

performanta în munca;

venitul;

statutul socio-economic al parintilor;

statutul socio-economic dobândit;

numarul de ani de viata;

nivelul de inteligenta al partenerului de viata.

-r corelează negativ cu:

comportamentul infractional;

somajul;

comportament contraceptiv deficitar;

CURSURI TESTARE 17 11

 implicarea în mai multe accidente de munca.

Media nivelului de inteligenta a unui popor este asociata pozitiv puternic cu

bunastarea acelei natiuni Lynn și Vanhanen, 2002.
INTELIGENȚA = APTITUDINILE COGNITIVE GENERALE

Legg & Hutter 2007 pe baza analizei a 70 de definiții au extras 3 aspecte

frecvent menționate. Inteligența este:

o proprietate pe care un individ o are pe măsură ce interacționează cu

mediul;

este asociată cu abilitatea individualui de a reuși în raport cu un anumit

obiectiv;

depinde de cât de abil este individul de a se adapta la obiective diferinte și

medii diferite.

“Inteligenta exprima abilitatea unui individ de a atinge obiective într-o varietate

de medii.”

Galton a fost interest de masurarea si clasificarea diferentelor individuale. In

laboratorul din Londra 1882 Galton testa abilitatile de discriminare senzoriala
(vizuale, auditive, viteza de procesare, forta mainii masurata cu un
dinamometru). Considera ca indivizii cu dizabilitati intelectuale au abilitati
senzoriale mai scazute.
Binet s-a opus ideii de a masura inteligenta folosind procese cognitive simple
1896. Considera ca aceasta trebuie masurata pe baza proceselor cognitive
complexe (ex. Memoria formelor, figurilor, a propozitilor, imagerie, imaginatie
masurata prin abilitatea de a discuta cuvinte abstracte si a construi povestiri,
intelegere, sugestibilitate, judecata estetica) Brody, 2000

Doua dintre cele mai importante articole din istoria inteligentei (anul
1904/1905
Spearman 1904
A dezvoltat o teorie plecand de la abilitatile de discriminare senzoriala.

A calculat corelatii intre diverse abilitati de discriminare senzoriala si a

observant ca acestea coreleaza pozitiv; apoi a identificat ca exista o abilitate
de discriminare generala care poate fi masurata printr-un index agregat.
A observant ca scorurile la abilitatile de discriminare senzoriala coreleaza
pozitiv
cu performanta academica.

CURSURI TESTARE 17 12

 A presupus ca exista o abilitate mentala generala responsabila pentru aceste
corelatii pozitive → Factorul G
Binet & Simon 1905
Au dezvoltat un test → primul test de inteligenta
Masura procese cognitive complexe (ex. vocabular si comprehensiune “ Ce
faci atunci cand iti este somn?”).
Masura diverse abilitati mentale.
Se putea administra fara echipament de laborator special.
Itemii erau grupati pe nivele de dificultate Brody, 2000.

Teorii ale inteligentei :

 Inteligenta ca un construct ierarhic

unitar (factorul g) :

Stipuleaza existenta unui factor cognitiv supraordonat ierarhic, denumit

factorul g

Modelul Spearman-Holzinger

a pornit de la observatia ca exista o varianta comuna în notele scolare a unor

elevi la diverse discipline - a explicat acest rezultat ca fiind o consecinta a
unui factor comun / general (introducerea factorului g). La baza stau trei tipuri
de procese: (a) o întelegere complexa a realitatii; (b) sesizarea egaturilor, a
relatiilor dintre obiecte; (c) sesizarea similaritatilor.

Modelul bifactorial al lui Vernon

sustine ca dincolo de factorul general responsabil pentru performanta la

diferite
sarcini cognitive, exista doua categorii de factori care contribuie incremental
la performanta cognitiva (abilitati dobândite prin educatie - abilitatile verbale,
abilitatile numerice, cunostintele generale - si abilitati dobândite prin
experiente extrascolare – abilitati perceptive, practice, mecanice).

Modelul extins CHC Cattell - Horn -

Carroll)

cea mai larg acceptata.

2. Inteligenta ca un construct umbrela (nu exista un factor g)

Trateaza inteligenta ca un construct non-unitar.

Modelul abilitatilor primare al lui Thurstone

CURSURI TESTARE 17 13

 identifica sapte factori (abilitati mintale primare) pe care îi eticheteaza ca S
(spatial); P (viteza perceptiva); N (facilitati numerice); V (relatii verbale); W
(fluenta verbala); M
(memorie) si I (inductie). Taxonomie discutabila.

Modelul bifactorial al lui Cattell si Horn

propune doua tipuri de factori g, care coreleaza puternic între ei: inteligenta
fluida (gf) si inteligenta cristalizata (gc).

Modelul cuboid al lui Guilford

este exhaustiv cuprinzând 180 de factori pe baza combinarii dintre operatii,

continuturi si produse. Imposibil de testat empiric.

Modelul PASS al lui Dass si Naglieri

(planning, attention, simultaneous processing and successive processing) –

porneste de la patru functii cognitive care sunt localizate neurologic în arii
disctincte.
3. Inteligente multiple (factorul g, alaturi de
alte tipuri de inteligenta)
Factorul g este doar unul dintre mai multe tipuri de inteligenta.

Modelul triarhic al lui Sternberg

specifica existenta a trei tipuri de inteligenta: analitica (academica – asociere

cu factorul g), creativa si practica.

Inteligentele multiple ale lui Gardner

distinge opt tipuri de inteligenta: logico-matematica, lingvistica, spatiala,

corporal-kinestezica (dezvoltata la sportivi), muzicala, intrapersonala,
interpersonala si naturalista (dezvoltata la geografi). Raspândita si înca
influenta în mediul educational. Principala critica - aceste diferite tipuri de
inteligenta coreleaza cu factorul g.

Modelul bifactorial (factorul g si factorul e -inteligenta emotionala)

Modelul binom – IQ – EQ. Inteligenta generala este secondata de inteligenta

emotionala (constelatie de trasaturi de personalitate sau abilitate).
Teoria bifactoriala a lui Cattell si Horn

Propune doua tipuri de factori g, care coreleaza puternic între ei: inteligenta
fluida (gf) si inteligenta cristalizata (gc).

CURSURI TESTARE 17 14

 Gf = abilitati de a percepe relatii intre diverse patternuri ale diversilor stimuli,
de a intelege implicatii si de a face inferente pe baza diverselor relatii.
Este dependent de functionarea eficienta a SNC; nu se bazeaza atat de mult
pe experienta anterioara si pe contextul cultural
Testele standardizate masoara gf prin analogii, completare de serii, si alte
sarcini care masoara rationamentul abstract.
Gc = este dependent de experienta si educatie (inclusiv mediul cultural)
Un set de abilitati si cunostinte pe care individdul le achizitioneaza pe
parcursul vietii
Abilitati de comprehensiune verbala, evaluarea si intelegerea relatiilor
semantice
gc se masoara prin teste standardizate precum: de vocabular, cunostinte
generale, intelegere verbala.

Teoria straturilor triple CHC Cattell – Horn – Carroll)

Rezultat din îmbinarea teoriei celor trei straturi a lui Carroll cu modelul Gf – Gc
dezvoltat de Cattell si Horn.
Se bazeaza pe analiza a 460 seturi de date
Constituie modelul standard de raportare în cazul inteligentei generale (”Big
Five”-ul inteligentei).
Stipuleaza faptul ca inteligenta este un construct general organizat ierarhic în
trei straturi, în vârful piramidei regasindu-se factorul g, în stratul intermediar un
numar relativ restrâns de factori cognitivi specifici iar la baza piramidei un
numar impresionant de abilitati specifice.

CURSURI TESTARE 17 15

 Inteligența fluidă (raționamentul - Gf)

DESCRIEREA FACTORULUI MODALITATI DE EVALUARE

COGNITIV
Matrici tip Raven (rationament
SPECIFIC
inductiv),
Gf are în vedere rezolvarea unor Silogisme (rationament deductiv –
probleme evaluarea
noi, de exemplu a unor probleme unor concluzii pornind de la anumite
abstracte premise)
care nu au legatura directa cu Serii de numere (ex. 2, 6, 10, 14, ?
anumite sau
cunostinte anterioare. identificarea unor operatii
Gf este factorul cu cel mai ridicat matematice
nivel de
saturatie în factorul general g.
Dintre elementele subcomponente,
rationamentul inductiv este
componenta cea
mai reprezentativa pentru Gf.

Memoria de scrută durată GSM

DESCRIEREA FACTORULUI MODALITATI DE EVALUARE

CURSURI TESTARE 17 16

 COGNITIV De obicei acest gen de abilitate este
SPECIFIC masurata prin apelul la itemi în
Gsm se refera la capacitatea de a format
audio.
encoda și
Ex: repeta perechile urmatoare A2
manipula informația proaspat
H4 D3
encodata.
E8 B5 G1 F6 I7 (sau, repeta în ordine
Are în vedere atât volumul de
inversa / alfabetica).
informatie
memorata, cât si rezistenta la factori
perturbatori si capacitatea de a
manipula
noul continut.
MODALITATI DE EVALUARE
Reactualizarea libera a unui set de
Memoria de lungă durată (glr)
1020
DESCRIEREA FACTORULUI
de cuvinte prezentat anterior, cu o
COGNITIV
distanta
SPECIFIC
de timp / proba intercalata între
Învatarea (Glr) se refera la abilitatea encodare
de a si reactualizare.
pastra si reactualiza informatii dupa
o
perioada semnificativa de timp.
Vizeaza atât eficienta învatarii de noi
informatii, cât si fluenta în
reactualizarea
MODALITATI DE MASURARE
informatiilor.
Stabiliti daca urmatoarele perechi
sunt
Viteza de procesare GS identice sau diferite: CFHTR vs.
CFTHR;
DESCRIEREA FACTORULUI
LMNPT vs. LMNTP; HLTRN vs. HLTRN
COGNITIV
etc
SPECIFIC
Taiati cu o bara toate consoanele
Gs are în vedere abilitatea de a
precedate
realiza corect
de vocala E din sirul dat: T F O G E B
sarcini simple, repetitive, în regim de
viteza.

CURSURI TESTARE 17 17

 Include pe lânga viteza de procesare DIAV
si U B E C M ...
executie si o buna atentie
concentrata.

O subcomponenta importanta este

viteza de
perceptie, ce se refera la capacitatea
de a
MODALITATI DE MASURARE
sesiza similaritati sau diferente între
În cazul timpilor de reactie în situatii
stimulii
de alegere, exista mai multe butoane
comparati.
alternative (de exemplu sagetile de
la tastatura), fiind necesara apasarea
Viteza de reacție și de decizie (Gt) butonului corespunzator (de exemplu
sageata care indica în sus daca
DESCRIEREA FACTORULUI
stimulul apare în partea de sus a
COGNITIV
ecranului).
SPECIFIC
Gt este o masura mai putin saturata
în factorul g comparativ cu Gs.
Spre deosebire de Gs unde stimulii
apar succesivi, în Gt fiecare stimul
este prezentat separat, așteptându-
se reacția individului înainte ca un alt
stimul sa apara.
Include un ansamblu de factori la
MODALITATI DE MASURARE
nivelul stratului III precum: timpul
simplu de reactie, timpul de reactie Testele de cunostinte Care dintre
în situatii de alegere, timpul de urmatoarele animale nu este un
inspectie etc. nevertebrat?.
Întelegerea limbajului Care dintre
urmatoarele cuvinte este mai
Inteligența cristalizată (gc)
apropiat ca
DESCRIEREA FACTORULUI
sens de termenul justitie: compromis,
COGNITIV
întelegere, dreptate, infractiune?
SPECIFIC
Gc face apel la cunoștintele pe care
le

CURSURI TESTARE 17 18

 detine o persoană în rezolvarea
sarcinilor
(dependenta de nivelul cultural).
MODALITATI DE MASURARE
Alaturi de comprehensiune, ce
Citirea unui pasaj dintr-un text urmat
vizeaza
de o
sensul cuvintelor într-un context dat,
serie de întrebari pentru a evalua
cunostintele lexicale reprezinta o alta
daca
componenta (definitiile formale ale
textul a fost înteles corect.
unor
Alternativ,
concepte).
citirea unui text în care sunt inserate
spatii
Citire și scriere (Grw) (cuvinte lipsa).
DESCRIEREA FACTORULUI Pentru scriere se urmareste
COGNITIV respectarea
SPECIFIC regulilor de ortografie, punctuatie,
dar si a
Grw se refera la capacitatea de a
celor morfologice, sintactice si
utiliza cu
semantice.
usurinta limbajul scris.
Unul dintre dezavantajele asociate
evaluarii
acestui factor tine de imposibilitatea
de a
MODALITATI DE MASURARE
gândi masuri pure (întelegerea unui
text Ce înseamna π, Σ?
scris se bazeaza si pe Gc, la fel cum
Calculati raza unui cerc pornind de
orice
la...; Ce
proba verbala presupune un anumit
suprafata are un covor de X lungime
nivel al
si X
Grw).
latime?

Cunștințe cantitative (gq)

DESCRIEREA FACTORULUI
COGNITIV
SPECIFIC

CURSURI TESTARE 17 19

 Gq se refera la nivelul de cunostinte MODALITATI DE MASURARE
din
Vizualizare – transformarea mentala
domeniul matematic. La fel ca în
(ex. rotirea) a unei imagini.
cazul Gwr,
Memoria vizuala – retinerea si
este saturata partial si în Gc.
reactualizarea unui imagini complexe
Nu sunt incluse simple operatii
expusa pe o perioada scurta de timp
aritmetice
(ex. 30 de secunde).
sau deducerea unor reguli
(inferente), ci
cunostinte matematice si operatii
matematice practice.

Procesare vizuală (gv)

DESCRIEREA FACTORULUI
COGNITIV
SPECIFIC
MODALITATI DE MASURARE
Gv are în vedere capacitatea de a
opera mintal transformari ale Dintre toti factorii inclusi în stratul
imaginilor percepute în vederea intermediar, Ga
rezolvarii unor probleme. este cel mai putin studiat si evaluat,
îndeosebi din
Nu are în vedere aspecte primare ale
cauza dificultatilor de masurare a
procesarii vizuale (detectarea
acestuia.
formelor, a culorilor), ci modalitățile
de integrare a acestor informații
pentru rezolvarea unor
probleme complexe.
O componenta de baza este
vizualizarea (presupune
transformarea mentala a unei
imagini). O alta componenta este
completarea imaginilor lipsa.

Procesare auditivă (ga)

DESCRIEREA FACTORULUI
COGNITIV

CURSURI TESTARE 17 20

 SPECIFIC
Ga se refera la capacitatea de a
prelucra stimuli auditivi de natura
nonverbala (ex. sunete).

Nu vizeaza direct aspectul senzorial

ci prelucrarile bazate pe aceste
sunete.
Codarea fonetica este una dintre
componente
(capacitatea de a identifica corect
fonemele
asociate unui cuvânt); memorarea
unui pattern de sunete sau abilitatea
de a mentine un anumit ritm.

Teoria triarhica a inteligentei (Sternberg)

Stipuleaza ca exita 3 apecte ale inteligentei care interactioneaza: interna,
externa, experientiala

Inteligenta interna: abilitati de procesare a informatiei care ghideaza

comportamentul inteligent
Includ: metacomponente, componente de performanta si de achizitionare a
cunostintelor
Metacomponentele: cuprind procese mentale de ordin superior → ghideaza
efortul de rezolvare de probleme
(ex. Identificare problemei si a nevoii de o rezolva, definirea datelor problemei,
obiectivelor, obstacolelor, selectare proceselor de ordine inferioara care ajuta
la rezolvarea problemei, alegerea strategiei. Crearea unei harti mentale a
datelor problemei, a relatiilor dintre elemente, alocarea atentiei si a altor resure
mentale, monitorizarea procesului de rezolvare de probleme, evaluarea
rezultatelor.)
Inteligenta interna: Componente de performanta
Sunt procese mentale de ordin inferior

Indivizii inteligenti le folosesc pentru pt a implementa instructiunile de la meta-

componente

CURSURI TESTARE 17 21

 Sunt specifice problemei de rezolvat
(ex. encodarea elementelor unei probleme, compararea optiunilor de raspuns
disponibile cu
solutia generata mental, justificarea raspunsului si efectuarea fizica a acestuia)

Inteligenta externa:
Vizeaza aplicatiile practice din viata de zi cu zi ale metacomponentelor,
componentelor de
performanta si de achizitionare a cunostintelor

Indivizii inteligenti stiu cand si cum sa se adapteze la un mediu

Daca mediul nu este optim/optiune viabila, ei stiu sa selecteze un mediu mai
potrivit
Inteligenta experientiala:
Implica valorificarea experientelor anterioare in rezolvarea problemelor noi sau
automatizarea
procedurilor pentru aceasta

Persoanele inteligente reusesc sa treaca foarte repede de la o sarcina unde

depun efort
constient la o automatizare a pasilor facuti pentru indeplinirea sarcinii si a
rezolvarii problemei

Concluzie: Nu este neaparat necesar ca toti indivizii sa exceleaze in toate cele

3 tipuri de
inteligenta. Este important si cum compenseaza. Exista suport empiric pentru
anumite aspecte,
dar teoria nu a fost validata in mod unitar Davidson & Downing, 2000.

Teoria inteligențelor multiple – Gardner (1983, 1998)

Gardner respinge idea unui singur tip de inteligenta
Teoria se focalizeaza pe domenii ale inteligentei si nu pe procese mentale ca si
Sternberg

Inteligenta este definita ca “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea

produse care sunt
valorizate intr-unul sau mai multe medii culturale” Garder, 1993
Indivizii dezolta unul sau mai multe tipuri de inteligenta N8 prin: mostenire
genetica, training

CURSURI TESTARE 17 22

 si socializare; interactiune intre gene si oportunitati oferite de mediu
3 tipuri de inteligenta: lingvistica, logico-matematica si spatiala sunt legate de
abilitati care sunt
masurate prin probele clasice in inteligenta

VERBALA/LINGVISTICA (intelegerea ordinii si semnificatiei cuvintelor, predare

si invatare, convingere si persuadare)

LOGICA/MATEMATICA (realizare de calcule complexe, rationament stiintific,

identificarea conexiunilor)

VIZUALA/SPATIALA (formarea reprezentarilor, plasarea in spatiu, manipularea

imaginilor, recunoasterea relatiilor spatiale dintre obiecte)
KINESTEZICA/CORPORALA (controlul voluntar al miscarilor, conexiune minte-
corp, abilitati de limitare)
MUZICALA/RITMICA (scheme mentale pentru ascultarea muzicii, sensibilitate
fata de sunete, recunoasterea, crearea si reproducerea melodiilor si a
ritmurilor)

INTRAPERSONALA (concentrare mentala, constientizarea si exprimarea

diferitelor sentimente, sentimentul identitatii, gandire si rationamente de nivel
superior)
INTERPERSONALA (comunicare verbala/nonverbala eficienta, cooperativ intr-
un grup, discenarea intentiilor mai putin vizibile ale altora, empatie, crearea si
mentinerea sinergiei)
NATURALISTA (abilitate de a recunoaste disctinciile cele mai fine din lumea
naturii)
Celelalte 5 tipuri: muzicala, kinestezica/corporala, intrapersonala,
interpersonala, naturalista sunt valorizate in toate culturile, insa nu se masoara
prin testele conventionale de inteligenta

Cele 8 tipuri de inteligenta sunt relativ independente, dar conclucreaza

Ex. Un muzician are nevoie de inteligenta kinestezica/corporala, dar si de
interpesonala, intrapersonala, si muzicala pt succes
Nu se bazeaza pe teste clasice crion hartie
Pentru suport Gardner s-a folosit de: date/evaluari neuropsihologice (ex.
afectarea intr-o zona a creierului afecteaza anumite abilitati); performanta
neunitara a copiilor cu dizabilitati intelectuale (inclusiv copii cu autism), savanti
indoti, indivizi supradotati care exceleaza intr-un domeniu, dar nu si in celalalt;

CURSURI TESTARE 17 23

 fiecare tip de inteligenta are propriul curs de dezvoltare, si un set diferit de
operatii mentale (ex. Discriminarea sunetelor); competentele apar in domenii
diverse iar abilitatile se exprima prin diverse simboluri acceptate cultural (ex.
Limbaj matematic, lingvistic cu propriile simboluri si reguli)
!! Critica: Intreaga teorie nu poate fi testata empiric

Testarea abilităților cognitive : aspecte normale

 Matricile Progresive Raven Raven Progressive Matrices) John C Raven
1936

Numărul 1 în România în evaluarea inteligenței

Comercializare: Romanian Psychological Testing Services https://rtscluj.ro/

Trei variante:

Matricile progresive standard / Matricile progresive standard plus (de la

15/16 ani)

Matricile progresive color 5 – 12/16 ani; 65 ani, nivel intelectual scăzut);

Matricile progresive avansate (nivel intelectual mediu-superior)

Masoara prin excelenta rationamentul inductiv

◼ Modalitatea senzoriala vizuala
◼ Testul cere participantilor sa infereze/depisteze o regula comuna mai
multor elemente si apoi sa aplice aceasta regula itemilor care urmeaza

◼ Gradul de dificultate creste

◼ Itemii simpli au scopul de invatare/practica
◼ Testul masoara si eficienta intelectuala
sau abilitatea de a devein din ce in ce mai eficient prin invatarea problemelor
din experienta imediata
◼ Este o masura populara a abilitatii
conceptuale, raspunurile nu necesita
abilitati verbale, nici vizuospatiale

◼ Instructajul verbal este minimal

Fundamentarea teoretică pentru Matricile Raven

Spearman (factor g vs. factor s);

Raven (abilități eductive vs. reproductive);

CURSURI TESTARE 17 24

 Modelul CHC (inteligența fluidă);

Descrierea celor trei variante de Matrici Raven

Standard (cinci serii AE, câte 12 matrici / serie); imagini alb-negru; 6 sau 8
variante de răspuns; toti itemii se administreaza tuturor participantilor, inclusiv
copiilor; durata administrare: 40 minute

Color (trei serii, A și B din versiunea standard + Ab intercalată) imagini color, 6

variante de răspuns; o varianta mai scurta si mai simpla; 36 itemi/12 itemi per
set; a fost dezvoltat pt a fi administrat copiilor, persoanelor varsnice si in
practica clinica; durata administrare: 25 minute

Avansate (două seturi inegale – I – 12 itemi; II – 36 de itemi) Imagini alb-negru

6 sau 8 variante de răspuns); dezvoltat pt a identifica/doscrimina abilitati
cognitive superioare; pt cei care SPM este prea usor; durata administrare: cu
sau fără limită de timp
Scorare si etalon: se gaseste in manualul testului; se calculeaza nr total de
raspunsuri corecte → percentile si IQ, se raporteaza
la etalon

Avantaje și limite

Mai puțin dependent de factori culturali / lingvistici;

Aplicare colectivă posibilă;

Aplicare pentru populații speciale (ex. autism, deficiențe auditive etc.)

Calități psihometrice superioare (îndeosebi fidelitate și validitate

predictivă);

Modelul CHC (inteligența fluidă);

Durata considerabilă de aplicare;

Limitare conceptuală?;

Nu acoperă întreg spectrul de valori IQ;

Securitatea scăzută a itemilor

Un nivel de discriminare mai scăzută în zona superioară a IQ-ului (ex. 2 AS

peste medie)

◼ Soluții la ultimele două limite:

introducerea formei Standard Plus (discriminare în zona superioară);

CURSURI TESTARE 17 25

 forme paralele pentru varianta Standard (îmbunătățirea securității)

2. Scala de inteligență EVIQS - Sava, Constantin, Maricuțoiu & EVIQ Team

2014

Cea mai rapidă probă de evaluare a inteligenței disponibilă în România

Inițial au fost realizate două forme: EVIQS și EVIQE, doar EVIQS este
disponibilă pentru
utilizare
Instrument rapid de evaluare a inteligenței (abilităților cognitive generale) – 15
minute
Itemi cu conținut vizual

Itemi cu conținut verbal

Trei componente din modelul CHC : Inteligența fluidă; Inteligența spațială;

Inteligența cristalizată

Fundamentarea teoretică pentru EVIQS

◼ Modelul CHC
◼ 6 tipuri de sarcini : similarități și silogisme (inteligența cristalizată); analogii,
matrici, serii de numere (int. fluidă); cuburi, desfășurare de cuburi (int. vizuală)

◼ Inspirat după modelul Wonderlic Personnel Test, probă cunoscută în

România sub denumirea de TAG Test de Aptitudini Generale) și construit
având în vedere tradiția modelelor factoriale care recunosc existența unui
suprafactor g, cum este modelul ierarhic CHC Cattell-Horn-Carroll)
◼ 30 de itemi de parcurs în 15 minute 4 itemi în perioada de practică);
◼ Formă creion-hârtie și formă computerizată;
◼ Itemii sunt împărțiți în două mari categorii: verbali și figurali, motiv pentru
care alături de nivelul general de IQ, oferă și
estimări în cinci clase pentru IQ verbal și IQ non-verbal.

◼ Are un set de indicatori de validare (delta dificultate, indice răspunsuri

eronate infrecvente, risc, timp de completare)

Scale de continut EVIQS

Inteligenta generala: capacitatea individului de rationament abstract, de
rezolvare de probleme, de a intelege probleme complexe, de a invata lucruri
noi
Inteligenta verbala: capacitatea de a manipula concept, memora texte scrie, de

CURSURI TESTARE 17 26

 a se baza pe cultura generala; similar cu comprehensiunea verbala 15 itemi ai
probei; itemi cu variante de raspuns de tip
text)
Inteligenta non-verbala: capacitatea de a manipula imagini, de a tranforma
mintal imagini, de a identifica relatii si analogii vizuale; similar cu rationamentul
perceptiv

Avantaje și limite

Durata scurtă de aplicare;

Oferă pe lângă IQ-ul general, valori pentru performanța la itemi verbali și

neverbali (eductivă și reproductivă);

Aplicare colectivă posibilă;

Aplicare în situații cu miză / fără miză;

Securitatea crescută a itemilor.

Un nivel al fidelității mai scăzut (alfa Cronbach în jurul a .85, dar o

validitate concurentă ridicată (ex. corelații de .70 cu MPS;

Relativ dependent de factori culturali / lingvistici;

Nu acoperă întreg spectrul de valori IQ;

3. WISCIV Wechsler Intelligence Scale for Children) - David Wechsler

(originar din România)
Numărul 1 mondial în evaluarea inteligenței la copii: 6.0 (șase ani) – 16.11 16 ani
și 11 luni)

Comercializare: Romanian Psychological Testing Services https://rtscluj.ro/

Bazat pe modelul CHC

◼ Cea de a IV-a ediție, cea mai recentă versiune disponibilă în România,
cuprinde, alături de un scor de inteligență generală
globală, indici specifici pentru:
◼ Indicele de înțelegerea verbală (verbal comprehension index – VCI
◼ Indicele memoriei de lucru (working memory index – WMI
◼ Indicele de raționament perceptiv / spațial (perceptual
reasoning index – PRI
◼ Indicele vitezei de procesare (perceptual speed index – PSI
◼ Completat de WPPSI Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence,

CURSURI TESTARE 17 27

 2.6 – 7.3 ani și de WAISIV 2008 Wechsler Adult Intelligence Scale, 16.0 –
90.0 ani)

Indici calculați:
FISQ - IQ global din cele 10 probe de bază (fără scalele complementare notate
cu italic)
GAI – Indexul abilității generale (din probele de bază VCI și PRI; CPI – Indexul
de eficiență cognitivă (din probele de bază WMI și PSI;
VCI IQ verbal), PRI IQ non-verbal), WMI, PSI – din aplicarea tuturor probelor
din categoria dată

CURSURI TESTARE 17 28