Introducere n psihometrie

Definiia evalurii psihometrice Ce este evaluarea

psihometric?
Msur obiectiv i standardizat
Evaluarea psihometric este definit ca o msur standardizat i obiectiv a unor
eantioane de comportament individual, pe baza crora pot fi fcute predicii.

Msoar constructe psihologice

Exist diferite tipuri de evaluri psihometrice, care msoar diferite aspecte ale
comportamentului / diferite constructe psihologice. Unele se concentreaz pe
evaluarea abilitilor cognitive, altele ofer msuri ale trsturilor de
personalitate, cum ar fi motivaii de realizare sau caracteristici care intervin n
relaionarea interpersonal. Atributele de personalitate i abilitile cognitive sunt
prin natura lor intangibile i nu sunt direct msurabile, aa cum sunt
caracteristicile fizice, precum nlimea sau masa. Domeniul evalurii psihologice a
fost dezvoltat cu scopul de a oferi informaii despre aceste zone mai puin
tangibile.

Ne permit s comparm oamenii (nu s discriminm ci s difereniem)

Evalurile psihometrice sunt structurate ntr-o manier care permite compararea
scorurilor individuale cu scorurile obinute de ali oameni la aceeai evaluare,
respectiv cu scorurile populaiei de referin. Exist numeroase instrumente
psihometrice de evaluare. SAB Miller a derulat i deruleaz n continuare cercetri
extensive pentru a asigura faptul c utilizm instrumente de evaluare eficiente, n
care putem avea ncredere i pe ale cror rezultate ne putem baza.

Caracteristici fundamentale ale evalurilor psihometrice:

1. Se plaseaz ntr-o perspectiv NORMATIV
Identific un set de caracteristici comune, identificabile la nivel general uman i
claseaz persoanele evaluate n funcie de aceste caracteristici.

2. Sunt evaluri CANTITATIVE

Folosesc scale de evaluare, norme i scoruri.

3. Orice evaluare conine o EROARE (standard error of measurement):

Niciodat o decizie nu va fi bazat exclusiv pe evaluri psihometrice; niciodat nu va
fi folosit un singur instrument de evaluare.
Distingem ntre 2 tipuri de scoruri: reale i obinute. Nu este posibil s cunoatem,
deci s operm cu scorurile reale ale candidailor.
SCORUL REAL = SCORUL OBINUT + EROAREA

Evalurile / instrumentele psihometrice trebuie s fie:

Valide
- Msoar ceea ce pretind c msoar
- Msoar corect ceea ce pretind c msoar

Fidele
- Rezultate constante n timp
- Consisten intern a probei

Libere de distorsiuni
- Distorsiuni culturale
- Norme adecvate

Standardizate
- Aceeai msur pentru toi candidaii
- Aceeai interpretare
- Aceleai norme

Standardizare
Curba distribuiei normale

Evaluarea cognitiva
Capacitatea agregat sau global a individului de a
aciona conform unui scop, de a gndi raional i de a face
fa eficient mediului su
Dr. David Wechsler

Concepia lui Wechsler despre inteligen accentueaz ideea c inteligena

este o entitate global de tip compozit, care poate fi estimat prin
nsumarea unor abiliti specifice. Scalele WAIS / MAB msoar o plaj
de abiliti. Exista alte variabile, componente ale inteligenei (cum ar fi
de exemplu creativitatea), care se plaseaz dincolo de raza de aciune a
majoritii evalurilor cognitive.
WAIS, din perspectiv larg, msoar abilitile intelectuale, respectiv
11 categorii intelectuale, care sunt grupate n abiliti Verbale si
abiliti de tip Performan / Figurale.

Evaluarea cognitiva

ABILITATEA INTELECTUALA GENERAL:

Este o msur compozit care reflecta capacitatea
global de a raiona, abilitatea de a se adapta i de a
face fa eficient mediului. Abilitatea intelectual
general nsumeaz urmtoarele abiliti:

ABILITATEA VERBAL:

ABILITATEA DE PERFORMAN:

Este o msur compozit a

Este o msur compozit a abilitii de a
analiza probleme acolo unde limbajul este
cunotinelor achiziionate, a
raionamentului verbal, exprimrii de importan minim: procesarea spaial,
verbale i nelegerii informaiei atenia la detalii, integrarea vizual-motorie.
verbale. Se refer n special la
Se refer n special la inteligena fluid.
inteligena cristalizat

Evaluarea cognitiv
Nivel de dezvoltare

VL

BA

AA

VS

Procent din populaie

2.2%

6.7%

16.1
%

50%

16.1
%

6.7%

2.2%

Informaii adiionale
Semnificaia diferenei dintre Verbal Performan
- Statistic
- Semantic
Identificarea de puncte tari i slabe
- Este bazat pe diferenele ntre scorurile la subteste i scorul mediu general
- Depinde de diferena Verbal - Performan

WAIS scale Verbale

Subtest
Vocabular

Similariti

Aritmetica
Memoria
cifrelor

nelegere

Ce msoar
Achizitia cuvintelor, cunoasterea semnificatiei cuvintelor,
definitii, exprimarea verbala.
Dezvoltarea limbajului, abilitatea de invatare si memoria de
lunga durata.
Influentele care afecteaza scorurile la subtest includ:
interesele, lectura individuala, experienta invatarii unei
limbi straine si invatarea scolara.
Abilitatea de a generaliza si conceptualiza.
Abilitatea de a gasi si sintetiza relatiile, de a vedea similaritati
intre lucruri/idei, de a categoriza grupari logice.
Gandire conceptuala, flexibilitatea in gandire, rationamentul
inductiv, de ex. Abilitatea de a se misca de la fapte
particulare la regula generala.
Cunostinte numerice.
Masoara concentrarea mentala si abilitatea mentala
computationala.
Abilitati matematice de baza si abilitatea de a le aplica.
Reflecta durata atentiei si concentrarea. Masoara memoria
auditiva de scurta durata.
Libertatea fata de distrctori care va permite individului sa
raspunda eficient la sarcini multiple simultan.
Memoria de lucru si amintirea imediata.

Intelegerea Verbala si Judecata Sociala: cunoasterea si

intelegerea conventiilor sociale. Abilitatea de a utiliza
aceasta informatie adecvat in judecarea contextelor
sociale.
Aplicarea bunului simt in situatii sociale practice bazate pe

Legtura
dintre subtest
i job
Job-urile in care este
impoartanta utilizarea
limbajului si/sau abilitatea
de a achizitiona si retine
cunostintele.

Job-urile care necesita

abilitatea de a dezvolta si
intelege strategia si de a
clasifica aspecte comune
sau divergente.
Job- urile in care utilizarea
numerelor este importanta
pentru analizarea
informatiei.
Job-uri care necesita alerta
mentala pentru toate
sarcinile intelectuale,
abilitatea de a se focaliza
pe sarcini aflate la
indemana, si abilitatea de
prelua multe sarcini in
acelasi timp.
Job-uri care necesita
abilitatea de a intelege
relatiile interpersonale si
judecatile asupra situatiilor
sociale, in special la nivel

WAIS scale de Performan

Subtest

Ce msoar

Completarea
de imagini

Atentia perceptuala/analitica la detalii (abilitatea de a

percepe rapid detalii vizuale)
Abilitatea de a distinge detalii esentiale de cele
neesentiale.
Viteza vizual-motorie, coordonarea si acuratetea sub
presiunea timpului. .
Viteza procesarii cognitive.
Abilitatea de a se adapta la sarcini clerice nefamiliare,
capacitatea de a invata si de a raspunde la materiale
vizuale noi.
Atentia, concentrarea si eficienta mentala in timp ce
lucreaza la sarcini clerice.
Abilitati analitice non-verbale; abilitatea de a analiza vizual
si a le contrui/integra intr-un intreg.
Analiza si sinteza relatiilor spatiale.
Formarea conceptelor non-verbale perceptia vizuala a
stimulilor abstracti.

Simboluri
numerice
(codificare)

Block design

Rezolvare de
matrice
(raionament)
Aranjarea de
imagini

Legtura
dintre subtest
i job

Job-uri care necesita atentia

vizuala la detalii, memoria
vizuala.

Job-uri
care
necesita
invatarea unor noi sarcini
prin creearea unui sistem
de invatare. Ofera un
indiciu asupra invatarii care
are loc in timp.

Orice job in care exista o

interactiun
e
intre
conceptualizarea
vizualspatiala
a
materialului
nonverbal si rezolvarea de
probleme
practice
in
realitatea fizica.
Procesarea informatiei vizuale, rezolvarea de probleme Orice job in care exista
abstracte nonverbale.
Rationamentul inductiv. nevoia de abilitati analitice.
Abilitatile analitice. Vizualizarea spatiala.
Analiza
paternurilor.

care
necesita
Intelegerea cauzalitatii secventiale in cadrul unui contex Job-uri
abilitati de planificare si
social.
anticipare in context social.
Abilitatea de rationament nonverbal.
Distinctia dintre detaliile esentiale si cele nonesentiale.
Anticipeaza abilitatea de a interpreta corect situatii

MAB II scale Verbale

Subtest

Ce msoar

Informaii

Reflect gradul n care persoana evaluat a acumulat un fond de

cunotine despre diverse aspecte, "cultura general", influenat
de nivelul de curiozitate, aplecarea spre lectur, nivelul motivaiei
de a nva lucruri noi, receptivitatea la noi idei sau circumstane si
toleranta n faa diversitii.

nelegere

Intelegerea Verbala si Judecata Sociala: cunoasterea si intelegerea

conventiilor sociale. Abilitatea de a utiliza aceasta informatie
adecvat in judecarea contextelor sociale.
Aplicarea bunului simt in situatii sociale practice bazate pe
cunoasterea conventiilor sociale si evaluarea si utilizarea
experientelor trecute.
Abilitatea de a verbaliza idei adecvat si logic.

Aritmetica

Cunostinte numerice.
Masoara concentrarea mentala si abilitatea mentala
computationala.
Abilitati matematice de baza si abilitatea de a le aplica.
Abilitatea de a generaliza si conceptualiza.
Abilitatea de a gasi si sintetiza relatiile, de a vedea similaritati intre
lucruri/idei, de a categoriza grupari logice.
Gandire conceptuala, flexibilitatea in gandire, rationamentul
inductiv, de ex. Abilitatea de a se misca de la fapte particulare
la regula generala.

Similariti

Vocabular

Achizitia cuvintelor, cunoasterea semnificatiei cuvintelor, definitii,

exprimarea verbala.
Dezvoltarea limbajului, abilitatea de invatare si memoria de lunga
durata.

Legtura
dintre
subtest i job
Joburi n care abundenta
de informaii este
necesara. Profesii
precum: jurnalist,
profesor, bibliotecar,
cercettor, om de tiin.
Job-urile care necesita
abilitatea de a dezvolta si
intelege strategia si de a
clasifica aspecte comune
sau divergente.

Job- urile in care utilizarea

numerelor este
importanta pentru
analizarea informatiei.
Job-uri care necesita
abilitatea de a intelege
relatiile interpersonale si
judecatile asupra
situatiilor sociale, in
special la nivel
managerial.
Orice job care necesita
cunostinte generale largi,
memoria de lunga durata
si amintirea invataturilor

MAB II scale de Performan

Subtest

Ce msoar

Completarea
de imagini

Atentia perceptuala/analitica la detalii

(abilitatea de a percepe rapid detalii
vizuale)
Abilitatea de a distinge detalii esentiale de cele
neesentiale.
Presupune nvarea unui nou sistem de
codificare numeric si utilizarea sa ntr-un
context n care este importanta, de asemenea
activitatea vizual-motorie (coordonarea ochi
mn). Implica adaptarea la un set de cerine
noi.
Aptitudinea de a vizualiza obiecte
vizuale abstracte n poziii diferite ntr-un spaiu
bidimensional, sensibilitatea fata de diferene
critice ale unor alternative diverse, la nivel
vizual.

Simboluri
numerice
(codificare)
Spaial

Aranjarea de
imagini

Asamblarea
obiectului

Legtura dintre
subtest i job
Job-uri care necesita atentia vizuala la
detalii, memoria vizuala.

Ocupaii care cer atenie

si un nivel nalt de comportament
motric. Exemple: controlor de trafic,
dentist, chirurg, designer, proiectant,
tehnician electronist

Ocupaii caracterizate de
gndire abstract i de creativitate n
domeniul spaial. Exemple: arhitect,
designer grafic, inginer mecanic,
operator maini i echipamente,
mecanic.
Intelegerea cauzalitatii secventiale in cadrul Job-uri care necesita abilitati de
unui contex social.
planificare si anticipare in context
Abilitatea de rationament nonverbal.
social.
Distinctia dintre detaliile esentiale si cele
nonesentiale.
Anticipeaza abilitatea de a interpreta corect
situatii sociale / consecintele actiunilor si
abilitatea de a planifica.
Aptitudini analitice perceptuale, care fac
Ocupaii caracterizate de
posibil vizualizarea felului n care pri
aptitudini perceptuale analitice.
separate ale obiectului ar putea fi
Exemple:
reasamblate. Implic elemente de procesare
mecanic, inginer civil, arhitect sau
mental a imaginilor.
constructor.