Unitatea de învățare U. I.10.

Scale de evaluare comportamentală

Cuprins
10.1. Introducere .............................................................................................................
10.2. Competențe ..............................................................................................................
10.3. Exemple de scale. Descriere și interpretare ...........................................................
10.4. Aplicabilitate și limite ale scalelor
.............................................................................

10.1. Introducere
Scalele de evaluare comportamentală sunt o categorie aparte de instrumente de
evaluare psihologică, pentru că în conținutul lor nu sunt descrise trăsături, stări
emoționale, aspecte motivaționale sau interese ci comportamente. Chestionarele de
personalitate evaluează ceea ce multi practicieni numesc componentele intangibile
ale personalității, sau cauzele interne ale comportamentului. Scalele de evaluare
comportamentală identifică simptome, comportamente și eșantioane de
comportament relevante pentru anumite tulburări, oferind practicienilor unelte
concrete de măsurare și evaluare a severității unei afecțiuni, dar și a eficienței unei
intervenții. Se adresează în special copiilor și adolescenților, fiind metode flexibile
și accesibile. Unitatea de învățare prezintă pe scurt câteva din cele mai utilizate
baterii de evaluare comportamentală, cum ar fi BASC-2, ASEBA, Scalele Conners
3.

10.2. Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei unități, studenții vor fi capabili:

• Să exemplifice scale de evaluare comportamentală.
• Să diferențieze între problemele de internalizare și cele de externalizare
• Să explice aplicabilitatea și limitele scalelor.

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 2 ore.

10.3. Exemple de scale, descriere și interpretare

Scalele de evaluare comportamentală au apărut din necesitatea de a oferi practicienilor,

mai ales celor cu formare cognitiv -comportamentală, niște instrumente care să reflecte mai
îndeaproape simptomatologia sau altfel spus acuzele pentru care o persoană solicită evaluare
și intervenție. Aceste instrumente identifică comportamente formulate în termeni expliciţi şi
observabili, care acoperă o plajă foarte largă de descrieri, pornind de la manifestări fiziologice,
la descrieri de comportamente nonverbale, sau acțiuni, centrându-se mai degrabă pe frecvența,
durata sau intensitatea cu care se manifestă acestea. În literatură de specialitate se menționează
o diferență majoră între chestionarele de personalitate și scalele de evaluare comportamentală.
Astfel, în timp ce chestionarele măsoară ce ”are” o persoană (atribute, trăsături, interese,
preferințe), scalele de evaluare comportamentală măsoară ce ”face” o persoană (reacții
fiziologice, comportamente). Chestionarele caută explicații de profunzime, interne, scalele
comportamentale se centrează pe interacțiunea persoana-mediu pentru a identifica problema și
a acționa asupra ei.
O altă caracteristică importantă a acestor instrumente este că ele sunt considerate tehnici
multidimensionale, multimetodă. Multidimensionale pentru că permit colectarea de informații
despre diferite dimensiuni ale interacțiunii persoană-mediu: persoana în relație cu alții (co-
vârstnici sau alte categorii, raportarea la sarcini școlare sau de zi cu zi, raportarea la succes/
eșec/ prezența unor simptome fizice, etc. Multimetodă, pentru că datele sunt culese din surse
diferite prin metode diferite: persoana în cauză (prin auto-evaluare), părinți, profesori (evaluare
prin terți), specialistul (prin fișă de observația sau interviu).
În practică varietatea scalelor (și în general a metodelor de evaluare comportamntală) este
foarte largă, de la liste de comportamente/ jurnale specifice unor probleme comportamentale
îngust circumscrise (frică, agresivitate, izolare socială) până la baterii de evaluare cu spectru
larg, care permit identificarea și diferențiera severității dezordinilor psihice pentru o plaja largă
de situații.
Dintre cele mai cunoscute astfel de baterii se numără:
- BASC – 2 Behavioral assessment scale for children
- ASEBA – Achenbach System of empirically based assessment
- Scalele Conners 3.
Utilizarea acestor baterii comprehensive, are unele avantaje importante (Ramsay, Reynolds,
Kamphaus, 2002):
- oferă o descriere generală a comportamentului
 - identifică probleme care ar putea fi ignorate sau omise prin observație directă
sau prin interviu
- oferă rezultate care sunt cuantificabile
- identifică grupe de probleme care co-există la persoana evaluată
- permit stabilirea de diagnostic și diagnostic diferențial
- permit comparații pre-și post intervenție pentru a verifica eficiența terapiei
- permit urmărirea longitudinală
- identifică atît gruprui mari de simptome cât și probleme inguste
- sunt accesibile, ușor de înțeles, neintruzive, flexibile
- îndeplinesc cerințele psihometrice privind fidelitatea, validitatea, sensibilitatea
- sunt standardizate.
BASC-2, este o baterie de evaluare multi-dimensională, multi-metodă, care cuprinde:
- 2 scale evaluare (părinţi - PRS şi profesori- TRS), de la 2,6 ani la 21 ani
- 1 scală autoevaluare (SRP) de la 8 la 21 ani.
- 1 interviu structurat
- 1 foaie de observaţie
Răspunsurile sunt de tip adevărat / fals pentru copii, sau în 4 trepte Likert (niciodată, uneori,
deseori și întotdeauna) pentru PRS si TRS.
Itemii descriu comportamente, dar și gânduri, emoții și percepții care măsoară domenii de
adaptare sau dezadaptare, grupate după cum urmează:
Categorie SRP PRS TRS
Probleme de depresie, anxietate, depresie, anxietate, depresie, anxietate,
internalizare somatizare, stres social somatizare somatizare
Probleme de hiperactivitate, agresivitate, prb de agresivitate, prb de
externalizare căutarea stimulării conduită, conduită,
hiperactivitate hiperactivitate
Probleme scolare atitudinea fata de - probleme de atentie,
scoala probleme de invatare
atitudinea fata de
profesori
Indicele atipicalitate atipicalitate atipicalitate
simptomelor sentimentul inadaptării retragere retragere
comportamentale probleme de atentie
Scale de adaptare relații cu părinții adaptabilitate adaptabilitate
relații interpersonale abilitati sociale abilitati sociale
stima de sine leadership leadership
încrederea în sine comunicare abilități de invatare
functionala comunicare
functionala
Pe lângă gruparea itemilor în scale, un număr de aproximativ 20 de itemi sunt numiți itemi
critici, cărora li se acordă atenție la scoruri de 1, 2 și 3. Ei vizează descrieri ale unor
comportamente de auto-agresivitate sau hetero-agresivitate, lipsa auto-controlului sau
simptome somatice severe.
Scorurile brute la scalele din tabel se transformă în scoruri T, etaloanele fiind atât mixte cât și
diferențiate pe gen, și vârstă. Scorurile la o abatere standard peste medie (intre 60 si 70, pentru
scalele clinice) și sub medie (intre 40 si 30 pentru adaptare) încadrează copilul în categoria de
risc, iar scorurile la 2 abateri standard peste sau submedie au semnificație clinică pentru scalele
clinice, respectiv indică mecanisme coping dezadaptative și absența unui sistem de suport
eficient pentru copil.

Exemplu de itemi BASC -2

Hiperactivitate – ”Nu poate aștepta să îi vină rândul”
Agresivitate – ”Îi tachinează pe alți copii”
Depresie – ”Se plânge că alții îl necăjesc”
Retragere – ”Refuză să intre în activitățile de grup”
Comunicare funcțională – ”Găsește informațiile de care are nevoie”
Atipicalitate – ”Manifestă emoții care nu sunt potrivite situațiilor”
Activități cotidiene – ”Are grijă de propria siguranță în ceea ce face”.

Scalele din BASC au fost construite prin strategii deductive, teoretice și raționale,
precum și prin strategii empirice, asigurând astfel o validitate de conținut și de construct
ridicate. Incluzând și scalele de adaptabilitate, BASC nu țintește doar patologia psihică ci si
punctele forte ale copilului și resursele acestuia. În oferirea rezultatelor, testul vine însoțit de
raport de feed-back în care sunt prezentate pe scurt semnificațiile scalelor și se face și o
reprezentare grafică pentru zona de risc și zona clinică.
ASEBA este un sistem integrat de evaluare bazată pe resurse multiple care permite o
evaluare rapidă a funcționării adaptative și dezadaptative a copiilor/ adolescenților, având la
rândul lui scale destinate completării de către părinți, de către profesori sau pentru auto-
evaluare:
- CBCL (destinate completării de către părinți) 2 variante:1 ½ - 5 ani si 6-18 ani
- TRS (scala completată de către profesori) – 5-18 ani
- C-TRF (scală completată de către persoana de ingrijire, alta decât părintele)
- YSR (scala de auto-evaluare) 11-18 ani
- YASR (scala de auto-evaluare) 18-30 ani
 - ABCL (scala de auto-evaluare) pentru adulti
- OABCL (scala de auto-evaluare) pentru vârstnici 60 – 90+ ani
- Fisă de observație destinată specialistului.
Scalele destinate copiilor solicită informații despre date demografice, informații despre
cum își petrece copilul timpul liber (cu răspuns la alegere si deschis), apoi sunt un număr
variabil de itemi (în funcție de scală, dar aproximativ 100) cu descriptori comportamentali cu
scala de răspuns in 3 trepte (fals, întrucâtva adevărat sau uneori adevărat, foarte adevărat sau
adesea adevărat). Scorurile obținute se grupează în:
- Competențe pt activități, domeniu social și școală, pe 3 niveluri de vârstă
- Funcționare adaptativă (TRF): perfomanță școlară, muncă, comportament
adecvat, învățare, fericire
- Profilul sindroamelor:
▪ Tulburări de internalizare: anxietate/ depresie, însingurare, acuze
somatice,
▪ Tulburări de externalizare: comportament de tip încălcare reguli,
comportament agresiv
▪ Probleme sociale, probleme de gândire, probleme de atenție, alte
probleme.
Repartizarea scalelor componente în funcțiune de variantă
CBCL/1½-5 C-TRF CBCL/6-18 TRF YSR ABCL OABCL
Reactivitate emoțională x x
Anxietate/ depresie x x x x x x x
Probleme de somatizare x x x x x x x
Retragere x x x x x x
Probleme de atenție x x x x x x
Agresivitate x x x x x x
Probleme de somn x
Probleme de socializare x x x
Probleme de gândire x x x x x
Încălcare de reguli x x x x
Intruziune x
Îngrijorări x
Funcționare deficitară x
Probleme de memorie x
Iritabilitate/ dezinhibiție x
Specialistul transferă răspunsurile pe foaia de profil, diferențiată pe gen și pe vârstă și
interpretează scorurile standard T. Pe lângă gruparea pe sindroame, foile de profil sunt
organizate pe tulburări din DSM: tulburări afective, tulburări anxioase, tulburări somatice,
ADHD, tulburări de tip opoziţionist, tulburări de conduită.

Exemple materiale CBCL si Conners 3

Scalele Conners 3 evaluează problemele comportamentale la copii: 3-12 ani, 12-18 ani, având,
de asemenea forme diferite pentru copil, părinte, educator, cu două versiuni diferite pentru
fiecare formă: versiunea prescurtată şi versiunea dezvoltată. Spre deosebire de celelalte două
baterii prezentate anterior, scalele Conners se centrează pe diagnosticul ADHD, evaluând
funcționarea copilului acasă, la școală sau în alte situații sociale. Pe lângă ADHD ca tulburare
pricipală vizată, scalele cuprind itemi care pun în evidența tulburarea de conduită sau tulburare
opozițională, precum și depresia și anxietatea, toate acestea fiind tulburări ce se asociază
frecvent cu ADHD. Foarte util pentru praticieni sunt si cele doua scale indici: indice ADHD
(cu mai puțini itemi) și Indice global menite să fie utilizate atunci când se face o urmărire
longitudinală a copilului.
Scalele componente pentru Conners 3 sunt:
- Neatenție
- Hiperactivitate/ impulsivitate
- Agresivitate
- Dificultăți de învățare/ funcționare executivă
- Relații cu familia/ co-vârstnicii
- Itemi de deteriorare.
Scorurile standard sunt și de această dată scoruri T, în care atingerea și depăsirea valorii 70
permite formularea unui diagnostic clinic, cu recomandarea ca toare scorurile care depășesc
valoarea 60 să fie considerate ridicate, iar copiii urmăriți pentru a se recomanda o eventală nouă
evaluare.

Aplicația 1
Comparați între cele cele 3 baterii de evaluare comportamentală. Prin ce se
asemeamănă și prin ce se diferențiază?

Toate scalele comportamentale descrise se bucură de indicatori psihometrici buni, avand

consistență interna ridicată și fidelitate test-retest bună și validitate dovedită.

10.4. Aplicabilitate și limitele scalelor

Scalele de evaluare comportamentală sunt folosite în special în domeniul educațional
și clinic, pentru a identifica, explica și planifica intervenții atunci când sunt semnalate de către
părinți, profesori sau educatori probleme de adaptare, scăderi în performanță sau diferite
perturbări comportamentale.
Fiind ușor de utilizat (BASC2 și Conners 3 au chestionare la care răspunsurile se autoimprimă,
facilitând scorarea), permit culegerea de informații din mai multe surse, permițând astfel să
verificăm consistența comportamentului si să reducem bias-ul introdus de nemulțumirea sau
neînțelegerea unuia dintre respondenți. Deși, din majoritatea bateriilor se pot extrage și scale
individuale pentru testarea țintită pe anumită problematică, autorii și cercetărorii care au lucrat
cu aceste instrumente nu recomandă extragerea de itemi.
Cele 2 mari categorii de probleme identificate prin BASC si ASEBA (de internalizare și de
externalizare), precum și diagnosticul de ADHD au fost în mod repetat confirmate de către
specialiștii în domeniu clinic ca având corespondență și validitate practică (Ramsay, Reynolds,
Kamphaus, 2002).
 În domeniul educațional și în cel clinic, aceste baterii se aplică pentru stabilirea unui
diagnostic clinic, pentru a proiecta intervenţii educaţionale sau comportamentale. Utilizate în
mod repetat, asigură monitorizarea progresului și verificarea eficienței terapiei. În afara acestor
domenii, sunt considerate utile în evaluările necesare pentru domeniul judiciar, în servicii de
probațiune, pentru intervenții adresate asistării familiilor. Nu în utltimul rând, oricare din
formele lor pot fi folosite în cercetare. Timpul de completare e scurt (de obicei sub 30 min) iar
cantitatea de informație oferită este acoperitoare pentru multe interese de cercetare.
La limitele instrumentelelor, trebuie să precizăm că nu toate sunt la fel de simplu de
utilizat. In stabilirea unui diagnostic sau proiectarea unui program terapeutic se recomandă
completarea datelor despre respondent și prin alte metode de diagnostic (interviu, chestionare
de personalitate, teste de aptitudini). De asemenea, în cazul în care condiția clinică a espondelui
este severă, e posibil ca autoevaluarea să nu fie posibilă. O altă atenționare de care trebuie să
ținem cont este că uneori respondenții se consultă între ei atunci când oferă răspunsurile: copiii
își întreabă părinții, părinții se consultă reciproc, profesorul pe părinți, etc.

Rezumat
Scalele de evaluare comportamentală sunt destinate evaluării problemelor de
internalizare și externalizare, precum și a identificării adaptabilității unei
persoane, dar si a riscurilor de apariție a unor dezordini comportamentale. Sunt
utilizate în special de specialiști în psihologia cognitiv-comportamentală, pentru
că permit monitorizarea persoanelor din punct de vedere al simptomelor și
verificarea eficienței intervențiilor. Datele sunt culese din mai multe surse:
persoana in cauză, specialistul, părinții și profesorii, fiind sub formă de
chestionare, fise de observație sau interviuri structurate.