CERCETĂRI EMPIRICE PRIVIND

RELAȚIA ÎNTRE INTELIGENȚA

EMOȚIONALĂ ȘI GÂNDIREA
MORALĂ
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ
 Denumită inteligența interpersonală de către Howard
Gardner, deține un loc important în structura
personalității deoarece asigură succesul în viața
personală și în mediul profesional.
 Primul care a formulat termenul de inteligență emoțională
a fost Wayne Leon Payne- inteligența emoțională este un
mod creativ de a interacționa cu diferite stări
emoționale precum teama, dorința și durerea.
ALȚI AUTORI CONSIDERĂ INTELIGENȚA
EMOȚIONALĂ :

 O abilitate care permite omului să-și perceapă cât mai

corect emoțiile și să le exprime, să acceadă la sentimente
care facilitează gândirea, precum și autoreglarea
propriilor emoții;
 Capacitate al cărei scop este de a motiva persoana atunci
când apar fustrări dar și de a opri impulsuri emoționale și
stări emoționale de moment;
 Daniel Goleman a inclus două categorii de competențe
personale:
 Competențe personale;
 Competențe sociale.
JUDECATA MORALĂ

Moralitatea este studiată de mai multe discipline: filosofia,

psihologia etc.
În psihologie, teoriile de bază a moralității este abordarea
cognitivistă a gândirii morale, elaborată de Jean Piaget.
Piaget a stabilit doua stadii ale moralității: moralitatea
heteronomă și moralitatea autonomă.
Teoria lui Lawrence Kohlberg a stabilit cinci stadii ale
dezvoltării gândirii morale reunite în trei niveluri:
 Nivelul preconvențional;

 Nivelul convențional;
 Nivelul postconvențional.
ASOCIEREA INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ-JUDECATA MORALĂ

 Pentru a se clarifica asocierea dintre inteligența emoțională și

judecata morală, s-a realizat o cercetare în România, a Mihaelei
Roco.
 Cercetarea a fost realizată pe un lot de studenți cărora li s-a
administrat un chestionar ce măsoară asertivitatea.
 Au fost selectați primii 50 de studenți cuscorurile cele mai mari la
asertivitate și ultimii 50 de studenți cu scorurile cele mai mici.
 Nivelul de judecată al studenților cu asertivitate ridicată se
structurează la nivelul de judecată morală naturală iar la studenții
cu scor scăzut la asertivitate se află la un nivel de judecată
imatură.
SCOPUL ȘI IPOTEZELE CERCETĂRII
 Inteligența emoțională ajută psihologul să se cunoască pe sine
și să identifice corect emoțiile clientului sau pacientului.
 Studiul de față își propune să investigheze aceste variabile și
corelția dintre ele la studenții de la Facultatea de Psihologie și
Științele Educaționale, Universitatea București.
 Ipotezele cercetării:
 Inteligența emoțională ridicată se asociază cu gândirea morală
ridicată.
 Nivelul inteligenței emoționale variază în funcție de anul de
studiu.
 Nivelul gândirii morale variază în funcție de anul de studiu.
OBIECTIVELE CERCETĂRII

 Investigarea relației dintre inteligența emoțională și

gândirea morală.
 Determinarea nivelului inteligenței emoționale la
studenții de anul I, II și III.
 Determinarea nivelului de gândirii morale la studenții din
anii de studiu I, II și III.
 Studiul existenței unor diferențe ale nivelului inteligenței
emoționale în funcție de anul de studiu.
 Studiul existenței unor diferențe ale nivelului gândirii
morale în funcție de anul de studiu.
VARIABILE ȘI DESIGN
 Variabile independente: anul de studiu, scorul la testul de
inteligență emoțională.
 Variabila anul de studiu este măsurată pe scală nominală și
are 3 valori: anul 1, anul 2 și anul 3. Variabila scorul la
testul de inteligență emoțională este ordinală și are 4
valori de la 1 la 4.
 Variabila dependentă: Variabila scorul la testul de gândire
morală este măsurată pe scala ordinală și are 4 valori de la
1 la 4.
 Metoda de cercetare a fost descriptivă, pe bază de
chestionar, iar designul cercetării a fost non-experimental.
PARTICIPANȚI ȘI PROCEDURĂ
 Participanții la cercetare au fost studenți de la Facultatea
de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din
București.
 Au fost aproximativ 130 de participanți dar în final au rămas
98 de persoane.
 Locația unde s-a realizat eșantionarea a dost Facultatea de
Psihologie și Științele Educației.
 Studenții au fost selectați doar de la această facultate, să
fie studenți la specializarea psihologie, să fie la nivelul de
studiu licență.
 Au participat minim 90 de persoane, câte 30 din fiecare an
de studiu.
 Eșantionul a inclus 98 de participanți: 23 gen masculin
și 75 gen femini.
 A fost împărțit în 3 grupuri: gr. 1, studenții din anul 1,
37 de studenți( 11 gen masculin, 26 gen feminin), cu
vârsta cuprinsă între 18 și 35 ani, gr.2, studenții din
anul 2, 30 participanți( 6 gen masculin, 24 gen
feminin), cu vârsta cuprinsă între 29 și 35 de ani, gr.
3, studenții din anul 3, 31 participanți ( 6 gen
masculin, 25 gen feminin), cu vârsta între 21 și 37 de
ani.
 În prima variantă recoltarea s-a realizat online prin
chestionar.
 Chestionarul a fost publicat pe grupurile de an, unde
participanții au accesat și au completat chestionarele.
CHESTIONARE ADMINISTRATE
 Inteligența emoțională: Test de inteligență emoțională
varianta pentru adulți- adaptată de Mihaela Roco după
Bar-On( Bar-On, 1996).
 Instrumentul are 10 itemi cu scala Likert cu 4 variante de
răspuns, care prezintă modalități de comportament pentru
fiecare din situațiile prezentate în dreptul fiecărui item.
 Gândirea morală: Chestionar de reflecție socială formă
prescurtată, elaborată de Gibbs, adaptat de Mihaela Roco
( Naedts&Day, 1994).
 A fost validat în cadrul Centrului de Psihologia Religiei din
Louvain-La-Neuve, Belgia.
REZULTATE
Frequency Precent Valid Precent Cumulative
Percent
Sub medie 55 56.1 56.1 56.1
Mediu 39 39.8 39.8 95.9
Peste medie 4 4.1 4.1 100.0
Total 98 100.0 100.0

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent
Nivelul 1 7 7.1 7.1 7.1
Nivelul 2 32 32.7 32.7 39.8
Nivelul 3 40 40.8 40.8 80.6
Nivelul 4 19 19.4 19.4 100.0
Total 98 100.0 100.0
ANALIZA CANTITATIVĂ

 Ip.1: IE ridicată se asociază cu gândirea morală

ridicată.

Variabile 1.
1.Scorul scalei inteligenței -
emoționale
2.Scorul scalei gândire morală -0.04
 Ip.2: Nivelul IE variază în funcție de anul de
studiu.

Testul Kruskal Wallis scorul scalei Anul de studiu

Inteligenței emoționale
Chi-Square 8.362
Df 2
Asymp. Sig. .015
 Ip.3: susține că nivelul gândirii morale variază în
funcție de anul de studiu.

Testul Kruskal Wallis- scorul Anul de studiu

scalei gândire morală
Chi-Square 3.298
Df 2
Asymp.Sig. .192
DISCUȚII ȘI CONCLUZII
 Studiul și-a propus să investigheze aceste două variabile la studenții
psihologi, nivelul de studiu licență.
 Studenții la psihologie din ultimul an de licență au un nivel sub medie la IE și
scoruri sub medie și medii la judecată morali.Ip.1 privind corelația
semnificativă între IE ridicată și gândirea morală ridicată a fost infirmată.
 Comparând IE pe anii de studiu, am descoperit că există o diferență
statistică în ceea ce privește IE între studenții de anul 1 și anul 2, cei din
anul 2 au obținut un scor mai mare la IE.
 Studenții din anul 3 de studiu obțin scoruri inferioare studenților din anul 2
de studiu la ambele variabile.
 Nu există un progres în privința nivelului de IE și a judecății morale de-a
lungul celor trei ani de studiu.
BIBLIOGRAFIE

 Mihaela, Roco, Simona-Marilena Radu, Cercetări empirice

privind relația între inteligența emoțională și gândirea
morală