Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Administrare si scorare
Raspunsul la fiecare item este inregistrat pe o scala de la 1 – 3, in afara de 4, 8,
12, 16 care se coteaza pe o scala de la 3 – 0. Scorul total este intre 0 – 60 si este direct
proportional cu intensitatea depresiei.
35 – 44 – scor mediu
Peste 45 – scor ridicat
Validitate
Coreleaza foarte bine cu scala Hamilton, cu Beck, cu scala Zung precum si cu
Scala SCL 90 (Weissman 1977). De asemenea coreleaza cu nevoia de ajutor pentru
rezolvarea unor probleme emotionale precum si cu existenta unor evenimente recente
majore in viata subiectului (despartirea)
SDZ – scala de depresie Zung
Administrare si scorare
Raspunsurile la 1, 3, 4, 7, 8, 9, 10, 13, 15, 19 sunt inregistrate pe o scala de la 1 –
4, unde 1 arata ca fenomenul se petrece foarte rar iar 4 foarte des.
Ceilalti itemi, formulati pozitiv: 2, 5, 6, 11, 12, 14, 16, 17, 18, 20 se coteaza pe o
scala de la 4 – 1.
Scorul total este intre 20 si 80 de puncte si este direct proportional cu intensitatea
depresiei.
Fidelitate:
In 1986 Zung a gasit un coeficient de fidelitate de 0,92, iar Knight, in 1993 a
obtinut un coeficient de 0,79.
Validitate:
Scorurile obtinute au fost corelate cu Scala de depresie din MMPI de Zung
(1967), Richard si Schort (1965), coeficientul obtinut fiind de 0,59, respectiv 0,64.
S-au mai obtinut coeficienti de corelatie de 0,77 cu Beck, intre 62 si 80 cu Scala
de depresie Hamilton, precum si corelatii semnificative cu alte instrumente mai putin
cunoscute sau cu diagnosticul bazat pe DSM III
In 1965, Zung a remarcat o scadere semnificativa a scorului obtinut de catre
pacientii internati in timpul tratamentului antidepresiv.
Aceasta scala a fost dezvoltata in 1960, devenind cea mai proeminenta si cea mai
utilizata scala pentru depresie. Ea este considerata un instrument international de
comunicare intre investigatori, fiind utilizata in studii psihofarmacologice ca o baterie
standard de evaluare a severitatii simptomelor si a sensibilitatii la schimbare. Ea a generat
un volum urias de baze de date pentru studii analitice sau comparative. Scala este foarte
mult folosita si pentru valoarea ei instructiva in procesul de formare a noilor psihiatri sau
psihologi clinicieni.
Scala originala a fost desemnata sa cuantifice severitatea depresiei numai la
pacientii deja diagnosticati cu depresie si nu ca un instrument de identificare a depresiei.
Aceasta scala trateaza depresia ca un concept unitar. Incercarea de a identifica o
componenta a depresiei a dat rezultate contradictorii.
Validitate:
Scala a fost administrata concomitent cu o scala globala de evaluare a severitatii
depresiei si mai multi autori au gasit indici de corelatie cuprinsi intre 0,48 si 0,73.
SM – SCALA DE MELANCOLIE
Administrare si scorare
Intervievatorul poate intreba orice considera necesar, astfel incat sa fie in masura
sa evalueze cei 11 itemi propusi.
Clinicienii utilizeaza o scala de la 1 – 4 pentru fiecare item.
Scorul sclaei, care reprezinta suma celor 11 scoruri ale itemilor poate varia de la 0
– 44 puncte. Scorurile inalte indica un grad mai inalt de depresie.
In 1993, Beck recomanda urmatoarele scoruri prag:
0 – 5 puncte – nu exista depresie
6 – 9 puncte – depresie usoara
10 – 15 puncte – depresie medie
16 – 29 puncte – depresie majora
Peste 30 de puncte – depresie foarte accentuata
Fidelitatea
Beck si Rafaelsen (1980) au gasit coeficienti de fidelitate de la 0,58 – 0.88 pentru
corelatii intre itemii scalei si cu alte scale.
Alte studii au gasit corelatii mai joase, in jurul valorii de 0,50.
Chambon si altii (1990) au gasit un coeficient de fidelitate de 0,70 pentru
versiunea franceza a scalei.
Alte studii au raportat coeficienti de fidelitate intre 0,71 – 0,93.
Validitatea
Scorurile scalei coreleaza cu Scala de depresie Raskin. De asemenea coreleaza
semnificativ dar mai putin cu alte instrumente de masurare a depresiei.
Further si altii, in 1989, au gasit ca marimea ventriculilor coreleaza cu scorurile
de la scala SM dar nu si cu cele de la Scala Hamilton.
Schlegel (1991) a descoperit ca activitatea cerebrala lenta coreleaza cu valorile
scalei SM desi nu si cu cele ale Scalei Hamilton.
Alte studii au aratat ca Scala SM discrimineaza in mod semnificativ intre
episoadele depresive majore cu melancolie si fara melancolie.
Alte cercetari au aratat ca scorurile la scala SM scad sub tratament adecvat
antidepresiv.
Scala MSRS – Scala pentru manie
Administrare si scorare
Scala evalueaza comportamentul maniacal al pacientilor, in ultimele 8 ore, din
punct de vedere al frecventei comportamentelor respective, pe o scala a frecventei de la 0
-5 puncte, precum si din punct de vedere al intensitatii comportamentelor respective pe o
scala de la 1 – 5 puncte. Pentru fiecare tip de comportament se obtine o nota combinata
din frecventa si intensitate, astfel incat fiecare item poate lua valori intre 0 – 25 de
puncte. Scorul total, adica suma scorurilor combinate ale fiecarui item, poate lua valori
intre 0 – 650 puncte, fiind direct proportional cu accentuarea comportamentului maniacal.
300 – 449 – stare maniacala medie
Peste 450 – stare maniacala grava
Fidelitatea
Beigel si altii (1971) au gasit corelatii interpase intre 0,86 si 1, pentru itemii
scalelor individuale cu exceptia itemului “imbracaminte neadecvata “ care nu are varianta
si de aceea nu poate fi corelat cu sens.
Validitatea
Conform studiilor efectuate pe pacientii maniacali internati in clinica, scala
MSRS coreleaza foarte bine cu foile de observatie completate de medicii psihiatrii,
precum si cu listele de simptome alcatuite de asistentele care au completat si scala
MSRS.
Trei studii au gasit corelatii semnificative intre factorii scalei si inventarul
psihiatric global pentru manie.
Beigel (1971) a gasit de asemenea corelatii inalte cu scorurile check-list-ului de
simptome completate de aceleasi asistente care au completat si scala MSRS.