Anxietatea reprezint o tulburare a afectivitii manifestat prin stri de nelinite, team i ngrijorare nemotivat, n absena unor cauze care

s le provoace. Angoasa se definete ca team fr obiect spre deosebire de fobie, care este teama cu obiect. Deseori, anxietatea se manifest sub forma unei stri de fric cauzat de o incertitudine n care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planeaz pretutindeni, l nconjoar, l ptrunde, dar nu o poate defini i nici ndeprta. Strile de anxietate sunt nsoite de fenomene organofuncionale ca: jen precordial, palpitaii, greutate de respiraie, transpiraie etc. Ca simptom psihopatologic, se ntlnete n melancolia anxioas, n nevroza obsesiv, fobic, n debutul psihozelor sau n afeciuni endocrine i cardiace (P.Popescu Neveanu, 1978). Trebuie sa facem o clar distincie ntre dou noiuni astzi bine delimitate, numite anxietate stare i anxietate trstur. Noiunea de stare emoional, aa cum o indic i numele su, corespunde unei stri trectoare, care poate surveni la orice individ. Dimpotriv, anxietate trstur este o caracteristic individual, aparent innscut, care se manifest, la rndul ei, n doua feluri: predispoziia de a resimi stri de fric n prezena unor stimuli care, pentru ali indivizi, sunt mult mai puin anxiogeni sau chiar deloc anxiogeni i predispoziia de a dezvolta temeri condiionale n privina unor stimuli care nu sunt, prin ei nii, anxiogeni. Un nivel ridicat de anxietate trstur are un caracter patologic (Larousse, 2006). Pacienii anxioi care vin la consultaie prezint numeroase i variate simptome. Cteodata simptomele psihopatologice sunt cele predominante, alteori cele psihomotorii i autonome: simptome psihopatologice, senzaie chinuitoare de aprare, sentimentul de a fi neajutorat n faa unei ameninri neprecizate, nelinite i tensiune interioar. Simptome psihomotorii: expresia feei indicnd anxietatea, agitaie psihomotorie pn la raptus sau inhibiie psihomotorie pn la stupoare. Semne si simptome autonome: dilatarea pupilelor, tahipnee, insomnie, paloarea feei, gur uscat, absena libidoului i a potenei, accese de transpiraie, diaree, hipertensiune, tahicardie, anorexie, hiperglicemie. Simptomele psihopatologice sunt greu de descris i pacienii au frecvent dificulti n a le exprima. Dup Schultz (apud. F.Kroger; B.Luban Plozza; W.Poldinger, 2000), senzaia chinuitoare de apsare i sentimentul de neajutorare n faa unei ameninri vagi sunt n mod particular caracteristice. Pe lng expresia feei, exist dou posibiliti de observare a anxietii dup indicii psihomotorii. Una din ele este agitaia psihomotorie pn la punctul de raptus, n timp ce cealalt este inhibiia psihomotorie pn la stupoare. Forma de agitaie pn la raptus poate fi comparat prin analogie cu aprarea agresiv, iar inhibiia pn la punctul de stupoare se aseamn cu mimarea morii. n sfrit, simptomele autonome au o importan deosebit. Ele pot fi uneori foarte caracteristice cnd simptomele psihopatologice fie lipsesc, fie nu pot fi exprimate de pacient. Prin analogie cu depresia mascat, se poate vorbi n aceste cazuri o anxietate mascat (F.Kroger; B.Luban Plozza; W.Poldinger, 2000).

Dac presupunem ca trauma emoional poate produce anxietatea, aceasta este n special situaia care se aplic tipului de personalitate cu predispoziia ereditar de a reaciona n mod depresiv. Depresia are acelai efect, n special la tinerii cu predispoziie pentru nevroz. Astfel, intr-un caz se poate declana depresie, n cellalt un element nevrotic preexistent conduce la nevroza anxioas. Anxietatea ca trstur se refer la tendina indivizilor de a rspunde cu anxietate ridicat la situaii stresante i cu toate acestea msurarea anxietii poate fi considerat un indicator al abilitii de a face fa stresorilor, cum, de altfel, am precizat anterior. S -a demonstrat c scorurle mari obinute la anxietate sunt asociate cu reducerea reuitei sarcinii i asta pentru c femeile cu astfel de scoruri sunt mult mai putin capabile s fac fa stresorilor intervenii n tratament. Totodat, femeile cu un nivel nalt de anxietate sunt mult mai predispuse s foloseasc mecanisme psihologice de regresie i negare, pentru a micora starea de anxietate. Inventarul pentru anxietate State Trait Anxiety Inventory (S.T.A.I.) S.T.A.I. este alctuit din dou scale de autoevaluare pentru msurarea a dou concepte distincte privind anxietatea : starea de anxietate ca stare ( A stare ) i anxietatea ca trstur ( A trstur ). Scala A stare sau S.T.A.I. - X-1 este format din 20 de descrieri pe baza crora subiecii exprim modul n care se simt la un moment dat. Scala A trsatur sau S.T.A.I. Forma X-2 este format, de asemenea, din 20 de descrieri, dar instruciunile cer subiecilor s indice modul n care ei se simt n general. Scorurile posibile pentru S.T.A.I. variaz de la un scor minim de 20 de puncte la un scor maxim de 80, n ambele subscale A stare i A trstur. Subiecii rspund la fiecare item a S.T.A.I. , evalund ei nii pe o scal de la 1 la 4. Cele 4 categorii pentru scala A stare sunt: 1) Aproape niciodat; 2)Cteodat; 3) Adeseori; 4) Aproape ntotdeauna. Aceste categorii de rspuns sunt valabile i pentru scala A trstur. Unii dintre itemii S.T.A.I. , de exemplu, Sunt ncordat(), sunt organizai de aa natur nct o cot de 4 indic un nivel nalt de anxietate, n timp ce ali itemi de exemplu, Sunt binedispus() sunt organizai astfel nct o cot mare indic o anxietate sczut. Ponderile scorurilor pentru itemii ale cror cote ridicate indic o anxietate crescut sunt aceleai ca i numrul ncercuit. Pentru itemii ale cror scoruri ridicate indic o anxietate redus, ponderile scorurilor sunt inverse. Scorurile ponderate ale rspunsurilor marcate 1,2,3,4, pentru itemii inveri sunt 4,3,2,1. Scala A stare este balansat cu 10 itemi cotai direct i cu 10 cotai invers (1,2,5,8,10,11,15,16,19,20). Scala A trstur are 7 itemi inversai (1,6,7,10,13,16,19) i 13 itemi cotai direct.

ntruct scala A stare este sensibil la condiiile n care testul este administrat, scorurile la aceast scal pot fi infuenate de atmosfera emoional care poate fi creat dac scala A trstur este aplicat prima. n contrast, s-a determinat c scala A trstur este relativ neinfuenabil de condiiile n care este aplicat (Jonson, 1968; Jonshon, Spielberger, 1968). Aadar, ordinea de aplicare a acestora, scala A stare, urmat de scala A trstur, a respectat argumentul menionat anterior.

S.T.A.I. FORMA X1INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti acum, in acest moment. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti in prezent. Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Descriere Ma simt calm(a) Ma simt linistit(a) Sunt incordat(a) Imi pare rau de ceva Ma simt in apele mele Sunt trist(a) Ma ingrijoreaza niste neplaceri posibile Ma simt odihnit(a) Ma simt nelinistit(a) Ma simt bine Am incredere in puterile mele Ma simt nervos (nervoasa) Sunt speriat(a) Ma simt iritat(a) Sunt relaxat(a) Ma simt multumit(a) Sunt ingrijorat(a) Ma simt agitat si scos din fire Ma simt vesel(a) Sunt bine dispus(a) Deloc 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Putin 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Destul 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 Foarte mult 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

S.T.A.I. FORMA X2INSTRUCTIUNI: Mai jos sunt date diferite descrieri ale unor stari sufletesti. Cititi fiecare descriere in parte si incercuiti acea cifra din dreapta descrierii care corespunde cu felul cum va simtiti de obicei. Nu exista raspunsuri bune sau rele. Nu pierdeti prea mult timp cu vreo descriere si dati acel raspuns care pare sa infatiseze cel mai bine felul cum va simtiti de obicei. Nr 1 2 3 4 5 Descriere Aproape niciodata 1 1 1 fericit(a) cum par sa 1 Cateodata 2 2 2 2 2 Adeseori 3 3 3 3 3 Aproape todeauna 4 4 4 4 4

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Sunt bine dispus Obosesc repede Imi vine sa plang Asi dori la fel de fie altii De multe ori imi scapa unele lucruri 1 pentru ca nu ma pot decide destul de repede Ma simt odihnit(a) 1 Sunt calm, cu singe rece si 1 concentrat Simt ca se aduna greutatile si nu le 1 mai pot face fata Ma framinta prea mult anumite lucruri 1 care in realitate nu au importanta. Sunt fericit(a) 1 Sunt inclinat(a) sa iau lucrurile prea in 1 serios Imi lipseste increderea in puterile 1 mele Ma simt in siguranta 1 Incerc sa evit un moment critic sau o 1 dificultate Ma simt abatut(a) 1 Ma simt multumit(a) 1 Imi trece prin minte cate un gand lipsit 1 de importanta si ma sacaie Asa de mult pun dezamagirile la suflet 1 incat nu mai pot scapa de ele Sunt un om echilibrat 1 Cand ma gandesc la necazurile mele 1 prezente, devin nervos (nervoasa) si prost dispus(a)

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4