DEPRESIA SI SINUCIDEREA

LA ADOLESCENTA

Suicidul - definitii
tulburare a instinctului de conservare prin care
persoana se distruge singura, alegand o
metoda fizico-chimica (Dictionarul sanatatii);
forma specifica de conduita devianta
autodistructiva prin care nu se urmareste atat
moartea, desfiintarea propriei persoane, cat
mai ales fuga de viata, de modul in care se
prezinta aceasta in conditiile date (Dictionar
de psihologie);

Suicidul - generalitati
A fost abordat din mai multe perspective
(juridica, umanista, sociologica, filosofica,
psihologica, religioasa) insa niciuna nu a
explicat complet fenomenul;
Suicidul sta sub semnul paradoxului, al
inexplicabilului, a judecarii pripite si a
etichetarii;
De-a lungul adolescentei incidenta sinuciderii
creste odata cu varsta;

Gandirea suicidara a adolescentului

Ca va fi impreuna cu iubitul/iubita;
Ca va scapa de disperare si va atinge o stare
de liniste;
Pedepsirea celorlalti sau dorinta de razbunare;
Strigat de ajutor asupra unei situatii
intolerabile;
Lipsa abilitatilor de a rezolva situatii dificile;

Cauze ale suicidului

Somajul;
Pierderea unui parinte;
Abuzul parental emotional, fizic sau sexual;
Divortul parental sau separarea;
Probleme cu scoala, profesorii;
Depresia;
Alcoolul si abuzul de substante;
Despartirea de persoana iubita;
Imitarea unor comportamente ale persoanelor apropiate;
Certuri frecvente cu parintii;
Munca stresanta;
Pierderea unor examene;

Frecventa suicidului
Mai mare printre:
Femeile asiatice comparativ cu femeile
europene;
Adolescenti fata de adulti;
Adolescentii albi fata de negri sau de
hispanici;
Barbatii tineri care nu lucreaza;
Ucigasi;
Persoane cu suferinte fizice precum:
epilepsie, cancer, SIDA;

Metode de sinucidere printre

adolescentii americani
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Arme de foc; baieti

Spanzurare; fete
Otravire; fete
Asfixiere; baieti si fete in mod egal
Sarituri de la inaltime; fete
Inec; baieti
Taiere si perforare;baieti

Depresia -delimitari conceptuale

Stare depresiva
Un sentiment general de afect negativ ce include tristete si iritabilitate.
Sindrom depresiv / episod depresiv
Simptome simultate de:iritabilitate, tulburari ale apetitului asociate cu
luarea sau scaderea in greutate, insomnie, agitatie psihomotrica
sau oboseala, sentimente de vina sau de inutilitate, probleme de
concentrare, ganduri sau comportamente suicidare, ce dureaza cel
putin 2 saptamani.
Tulburare depresiva
In functie de numarul de simptome, durata si severitatea lor,
tulburarea depresiva este inclusa in trei mari boli: tulburarea
bipolara (alternarea episoadelor de depresie cu cele maniacale),
tulburarea distimica (episoade cronice ale starilor depresive) si
tulburarea depresiva majora (simptome depresive ce dureaza intre
7 si 9 luni, insotite de izolarea sociala, probleme scolare, plans,
evitarea contactului vizual, nemultumiri legate de aspectul fizic si
apetitul scazut).

Simptomele unei depresii ce

necesita ajutor specializat
Prezenta a 5 sau mai multe simptome pe o perioada de cel
putin 2 saptamani:

Iritabilitate sau deprimare in cea mai mare parte a zilei;

Piederea interesului sau a placerii;
Esec in a avea greutatea dorita;
Somnul excesiv sau insomnia;
Agitatia sau lipsa de energie;
Sentimente de autodepreciere si vinovatie;
Sentimentul de neajutorare;
Dificultati de concentrare;
Ganduri persistente de sinucidere;

Factori care predispun la depresie

Factori biologici:
Schimbarile hormonale;
Nemultumirea fata de propriul corp;
Factori cognitivi:
Toleranta scazuta la frustrare;
Asteptari nerealiste fata de sine si fata de ceilalti;
Gandirea alb/negru;
Meditarea excesiva asupra problemelor (la fete);
Factori sociali:
Depresia parintilor;
Relatii interpersonale sarace;
Moartea prematura a unui parinte;
Divortul sau conflictul intre parinti;
Abuzul fizic sau sexual;

Terapia depresiei si a tentativei de

suicid
Cresterea stimei de sine;
Analiza obiectiva a situatiei problematice;
Terapia cognitiv-comportamentala;
Hipnoterapia;
Psihanaliza;
Psihoterapia experientiala;

Terapia cognitiva a depresiei

Identificarea distorsiunilor cognitive:

Gandirea dihotomica: ori/ori; daca el ma paraseste mai bine as

muri; daca nu fac acest lucru perfect, mai bine nu-l fac deloc

Abstractiile selective (concentrarea pe anumite aspecte si

excluderea altora): lucrurile bune pe care mi le-a spus nu au
importanta; criticile pe care mi le adreseaza reprezinta gandurile sale
adevarate, nu am avut nicio clipa placuta astazi

Inferenta arbitrara: (tragerea unei concluzii in mod arbitrar,

nefondata pe evidente): daca nu imi aduce flori inseamna ca nu ma
mai iubeste; prietenul meu nu raspunde la telefon; probabil ca se
intalneste cu o alta femeie

Suprageneralizarea: nu am reusit ieri niciodata nu voi reusi;

intotdeauna mi se intampla lucruri rele

Gandirea catastrofica (a gandi ca aceasta este cea mai rea situatie

posibila): mai rau nu se putea intampla

Personalizarea (atribuirea esecurilor): a fost numai vina mea, eu

aduc ghinion,