DOCENDO DISCIMUS

Concluzii
Profilul personalităţii absolventului învăţământului gimnazial şi liceal reprezintă o componentă reglatoare
a curriculumului. Acesta descrie aşteptările faţă de elevi la sfârşitul unei trepte de şcolaritate, prin raportare
la: cerinţele exprimate în Codul Educaţiei al Republicii Moldova şi în alte documente de politică educaţio-
nală, finalităţile învăţământului, caracteristicile de dezvoltare ale elevilor și altele. Disciplina şcolară Istoria
românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea
personalităţii elevilor, în dezvoltarea unor competenţe necesare pentru învăţare pe tot parcursul vieţii, dar şi de
integrare într-o societate caracterizată de o permanentă schimbare. Curriculumul dezvoltat la Istoria românilor
şi universală îşi propune o funcţionalitate mai mare a demersurilor de învăţare realizate de către cadrul didactic
în colaborare cu elevii, dar şi cu implicarea membrilor comunităţii educaţionale, având menirea să valorifice
bunele practici de formare/dezvoltare de competenţe, ultimele având un caracter de integrare.
Astfel, educaţia istorică contribuie la formarea/dezvoltarea competenţelor şi atitudinilor necesare absolventului
pentru autodezvoltare şi încadrare activă în viaţa socială şi economică a ţării. Competenţele vizate (valorile, atitudinile,
abilităţile şi cunoştinţele) au un caracter transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării, exprimate în convingeri,
experienţe şi produse. Astfel, finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele-cheie şi în setul de valori
şi atitudini enunţate în documentul curricular, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice,
unităţi de competenţe, unităţi de conţinuturi, sugestii metodologice şi de evaluare).

Referinţe Bibliografice:
1. Bucun N. et al. Evaluarea curriculumului şcolar.
Ghid metodologic. Chişinău, 2017.
2. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional.
Chişinău, 2017.
1. Codul Educaţiei al Republicii Moldova. HG nr.
152 din 17 iulie 2014.
2. Competences for democratic culture. Living to-
gether as equals in culturally diverse democratic
societies. Council of Europe, 2016.
3. Competenţa interculturală. Auxiliar didactic.
Chişinău: C. E. PRO DIDACTICA, 2015.
4. Competenţe-cheie pentru învăţarea pe tot
parcursul vieţii. Consiliul Europei, 2018.
5. Curriculum de bază – sistem de competenţe
pentru învăţământul general. Chişinău, 2018.
6. Curriculumul Educaţie pentru societate. 2018.
7. Evaluarea Curriculumului Naţional în
învăţământul general. Studiu. Chişinău, 2018.
8. Ghid de monitorizare a drepturilor copilului.
CIDDC. Chişinău, 2017.
9. Gruber G. Didactica istoriei şi formarea de com-
petenţe. Târgovişte: Cetatea de Scaun, 2016. Pe:
https://www.scribd.com/document/369352245/
Didactica-Istoriei-BT
10. Lungu C., Cerbuşca P. Standarde de eficienţă a
învăţării istoriei românilor şi universale. Standarde
de eficienţă a învăţării. Chişinău: Lyceum, 2012.
11. Recomandările Consiliului Europei privind
competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot
parcursul vieţii. Bruxelles, 2018.
12. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii
2014-2020 Educaţia 2020. 2014.

Corelarea profilului
absolventului cu sistemul de
competenţe şcolare
Rezumat: Profilul absolventului de la diferite trepte de învă-
ţământ exprimă în ce măsură educabilul s-a apropiat de idealul
educaţional pe parcursul treptei respective. Din idealul educaţio-
nal derivă formarea competenţelor-cheie, iar profilul de formare
Viorel Bocancea al absolventului este axat pe competenţele-cheie. Prezintă interes
relaţia profilului de formare al absolventului cu competenţele
dr., conf. univ., Universitatea de Stat din Tiraspol specifice disciplinelor predate, care derivă din competenţele-
cheie/transversale. Profilul absolventului nu poate fi reprezentat
printr-o sumă de competenţe specifice disciplinelor predate la treapta dată, ci ar trebui să reprezinte o sinteză a acestor competenţe.
Cuvinte-cheie: profilul absolventului, idealul educaţional, competenţe-cheie, competenţe specifice disciplinelor.

Reflecţii despre dezvoltarea curriculară la disciplina

Istoria românilor şi universală, ediţia 2019

50
 DOCENDO DISCIMUS

Abstract: The profile of the graduate at different stages of schooling represents the extent to which the student approaches the
educational ideal as defined for a specific stage. It is from this educational ideal that the key competences are derived, and the graduate
profile, in turn, is based on key competences. The relationship between the graduate profile and the subject-specific competences, which
derive from transversal/key competences, is worth analyzing. The graduate profile cannot be expressed merely through a sum of subject-
specific competences that had been formed at a specific stage of schooling; instead, it represents a synthesis of these competences.
Keywords: graduate profile, educational ideal, key competences, subject-specific competences.

Profilul de formare al absolventului de la diferite f) competenţa de a învăţa să înveţi; g) competenţe so-

niveluri de studii reprezintă o componentă reglatoare
a Curriculumului Naţional. Acesta descrie aşteptările
exprimate faţă de elevi la sfârşitul învăţământului pri-
mar, al ciclului gimnazial, liceal etc., prin raportare la
cerinţele exprimate în Codul Educaţiei al Republicii
Moldova şi în alte documente de politică educaţională,
în studii de specialitate, finalităţile învăţământului,
caracteristicile şi particularităţile de dezvoltare ale
elevilor. De regulă, întâlnim:
• profilul de formare al absolventului de învăţă-
mânt preşcolar;
• profilul de formare al absolventului la finalul
ciclului primar;
• profilul de formare al absolventului învăţămân-
tului gimnazial;
• profilul de formare al absolventului învăţămân-
tului general;
• profilul de formare al absolventului ciclului
secundar superior [5].
În conformitate cu art. 6 din Codul Educaţiei al Re-
publicii Moldova, idealul educaţional constă în ”for-
marea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile
de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de
cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe
piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune,
fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul
valorilor naţionale şi universale asumate” [3].
Profilul absolventului diferitelor trepte de studii ex-
ciale şi civice; h) competenţe antreprenoriale şi spirit
de iniţiativă; i) competenţe de exprimare culturală şi
de conştientizare a valorilor culturale.
Competenţele-cheie/transversale se referă la di-
ferite sfere ale vieţii sociale şi poartă un caracter
pluri-/inter-/transdisciplinar. În sistemul de educaţie
din România, Profilul de formare al absolventului [5]
este axat anume pe competenţele-cheie. De exemplu,
în profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-
a, construit în baza descriptivului nivelului elementar
de deţinere a competenţelor-cheie, la competenţe
matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi
tehnologii (B) se regăsesc următoarele: manifestarea
interesului pentru identificarea unor regularităţi
şi relaţii matematice întâlnite în situaţii şcolare şi
extraşcolare şi corelarea acestora (A); identificarea
caracteristicilor matematice cantitative sau calitative
ale unor situaţii-concrete (A); rezolvarea de probleme
în situaţii concrete, utilizând algoritmi şi instrumente
specifice matematicii (A); proiectarea şi derularea unui
demers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru
(B); proiectarea şi realizarea unor produse utile pentru
activităţile curente (B); manifestarea interesului pentru
o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat
(B); aplicarea unor reguli simple de menţinere a unei
vieţi sănătoase şi a unui mediu curat (B).
Merită să fie examinată relaţia profilului de for-
mare al absolventului cu competenţele specifice disci-

Didactica Pro..., nr.4-5 (116-117) octombrie 2019

primă în ce măsură educabilul s-a apropiat de acest ideal
pe parcursul treptei respective. Din idealul educaţional
derivă formarea competenţelor-cheie. Competenţele-
cheie/transversale sunt o categorie curriculară impor-
tantă cu un grad înalt de abstractizare şi generalizare,
ce marchează aşteptările societăţii privind parcursul
şcolar şi performanţele generale care pot fi atinse de
elevi la încheierea şcolarizării. Acestea reflectă atât
tendinţele din politicile educaţionale naţionale, precizate
în Codul Educaţiei (2014), cât şi tendinţele politicilor
internaţionale, stipulate în recomandările Comisiei
Europene (2018).
Codul Educaţiei al Republicii Moldova, art. 11(2),
stipulează următoarele competenţe-cheie: a) compe-
tenţe de comunicare în limba română; b) competenţe
de comunicare în limba maternă; c) competenţe de
comunicare în limbi străine; d) competenţe în mate-
matică, ştiinţe şi tehnologie; e) competenţe digitale;
plinelor predate la treapta respectivă, care derivă din
competenţele-cheie/transversale. Acestea reprezintă
sisteme integrate de cunoştinţe, abilităţi, valori şi ati-
tudini care se preconizează a fi atinse până la sfârşitul
studiilor la treapta respectivă (învăţământ primar,
gimnaziu, liceu etc.). De exemplu, competenţele spe-
cifice disciplinei Fizica la etapa gimnazială sunt:
1. Identificarea şi descrierea fenomenelor fizice şi
a manifestărilor acestora prin observaţii directe
şi analize ale surselor de informaţii, manifestând
curiozitate şi atenţie;
2. Investigarea fenomenelor fizice simple prin
observare şi experimentare, manifestând perse-
verenţă şi precizie;
3. Analiză şi interpretare a datelor şi informaţiilor
privind fenomene fizice simple, a aplicaţiilor
tehnice ale acestora, manifestând gândire critică;
4. Gestionare a cunoştinţelor şi a capacităţilor din

Corelarea profilului absolventului cu sistemul de competenţe şcolare

51
 DOCENDO DISCIMUS

domeniul fizicii prin rezolvare de probleme şi de elevi: curiozitate şi atenţie; perseverenţă şi precizie;
situaţii-problemă cotidiene, manifestând atenţie atenţie şi creativitate; gândire critică. Un exemplu de
şi creativitate. corelare a competenţelor specifice fizicii cu competen-
În linii generale, se pune accentul pe: ţele-cheie este reprezentat în Figura 1.
• Identificare şi descriere, ceea ce dezvoltă com- Deşi profilul absolventului, cât şi competenţele spe-
petenţa de comunicare în limba maternă; cifice disciplinelor sunt corelate cu competenţele-cheie,
• Investigare prin observare şi experimentare, care acestea pot să nu coincidă. Profilul absolventului nu
este specifică ştiinţelor naturii; poate fi reprezentat printr-o sumă de competenţe spe-
• Analiza şi interpretarea informaţiilor, ceea ce cifice disciplinelor predate la treapta dată din motiv că
asigură o bună pregătire pentru aplicarea acestora unele competenţe se regăsesc la mai multe discipline. De
în diverse contexte; exemplu, competenţa investigaţională le este specifică
• Gestionare a cunoştinţelor şi a capacităţilor prin tuturor disciplinelor din aria curriculară Matematică
rezolvare de probleme şi situaţii-problemă. şi ştiinţe. La Fizică are loc formarea competenţei in-
Figura 1. Corelarea competenţelor specifice fizicii vestigarea fenomenelor fizice simple prin observare şi
cu competenţele-cheie experimentare, manifestând perseverenţă şi precizie [4],
la Chimie – investigarea experimentală a substanţelor
şi proceselor chimice, respectând normele de securitate
d. competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie

personală şi socială [2], iar la Biologie – investigarea

b. competenţe de comunicare în limba maternă
a. competenţe de comunicare în limba română

lumii vii cu ajutorul metodelor şi a mijloacelor specifice

c. competenţe de comunicare în limbi străine

pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului [1].

de conştientizare a valorilor culturale

Profilul absolventului ar trebui să reprezinte o sinteză

i. competenţe de exprimare culturală şi
h. competenţe antreprenoriale şi spirit

a acestor competenţe, aşa cum se observă în exemplul

f. competenţa de a învăţa să înveţi

reprezentat anterior – proiectarea şi derularea unui de-

mers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru [5].
g. competenţe sociale şi civice

La competenţele matematice şi competenţele de bază în

ştiinţe şi tehnologii merită a fi menţionată determinarea
e. competenţe digitale

elevilor de a se implica activ în proiecte cu conţinut

tehnic, ştiinţific şi practic-aplicativ, iar la competenţa
digitală – selecţia unor resurse digitale relevante pentru
de iniţiativă

învăţare.
În concluzie: Constituirea şi formularea portretu-
lui absolventului trebuie să fie una de sinteză şi să se
realizeze pe fundalul a ceea ce înseamnă şi cuprinde
personalitatea, luând în considerare particularităţile de
vârstă ale educabilului la treapta respectivă.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:
1. Biologie. Curriculum şcolar pentru clasele a
VI-a – a IX-a. Chişinău, 2019.
4. Gestionarea cunoştinţelor şi capacită-
ţilor din domeniul fizicii prin rezolvarea
de probleme şi situaţii-problemă cotidie-
informaţiilor privind fenomene fizice
simple şi aplicaţiilor tehnice ale aces-
3. Analiza şi interpretarea datelor şi
prin observaţii directe şi analize ale
surselor de informaţii, manifestând

2. Investigarea fenomenelor fizice sim-

1. Identificarea şi descrierea fenome-
nelor fizice şi a manifestărilor acestora

ple prin observare şi experimentare,

ne, manifestând atenţie şi creativitate.

2. Chimie. Curriculum şcolar pentru clasele a

manifestând perseverenţă şi precizie.

VII-a – a IX-a. Chişinău, 2019.

tora, manifestând gândire critică.

3. Codul Educaţiei al Republicii Moldova. Modi-

ficat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16
art. 401, intrat în vigoare la 23.11.2014.
4. Fizica. Curriculum şcolar pentru clasele a
curiozitate şi atenţie.

VI-a – a IX-a. Chişinău, 2019.

5. Profilul de formare al absolventului. Pe: http://
www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profi-
lul-de-formare-al-absolventului_final.pdf

Elementul de noutate la formularea competenţelor

specifice constă în referinţa la atitudinile manifestate

Corelarea profilului absolventului cu sistemul de competenţe şcolare

52