Subiecte PIPP

Standardele profesiei didactice:

 Standardele profesionale = termen de referință în analiza, recunoașterea și evaluarea profesionalismului
didactic;

 Reprezintă “enunțuri privind nivelul calitativ așteptat al prestațiilor profesionale ale cadrelor didactice,
diferențiate pe niveluri de școlaritate și grade de expertiză”;

Standardele profesiei didactice in Romania

OMENCS nr. 4476/ 06 iulie 2016 privind standardele profesionale de formare continuă pentru funcţia didactică
de predare profesor din învăţământul preuniversitar, pe niveluri de învăţământ - preşcolar, primar, gimnazial
şi liceal - şi pe etape de dezvoltare profesională din cariera didactică - gradul didactic II, gradul didactic I, formare
continuă o dată la 5 ani

Delimitari conceptuale
 Standardul profesional un set de competențe specifice; acestea se particularizează prin natura, numărul
și criteriile de performanță asociate fiecărei competențe/ criterii de cantitate si calitate a prestatiei
cadrelor didactice;
 Competenţa capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte
achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii
de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de
eficacitate şi eficienţă;
 Elementele structurale ale unei competențe rolurile profesionale sau sarcinile de muncă/învățare care
trebuie îndeplinite, standarde de performanță, contextul, cunoștințele, abilitățile și caracteristicile de
personalitate/atitudinile;
 Exista o tipologie diversificată a competențelor; de obicei, se operează cu competențele de specialitate
(asigurate de formarea inițială prin programe universitare de licență), competențe profesionale și
competențe transversale (menite să adapteze permanent formarea personalului didactic la dinamica
proceselor şi sistemelor de educație).

Sistemul competențelor pentru cariera didactică

 1. Competențe de specialitate:
- Se înscriu în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior
- Sunt publicate pe site-ul www.rncis.ro

- Sunt descrise de standardul ocupational

2. Competențe profesionale
Standardul profesional privind evoluția în cariera didactică conține și descrie următoarele competențe
profesionale:
- Proiectarea activităţii educaționale
- Conducerea şi monitorizarea procesului educațional
- Evaluarea activităţilor educaţionale
- Integrarea și utilizarea TIC în educație
- Cunoaşterea, consilierea şi tratarea diferenţiată a elevilor
- Managementul clasei/grupei de elevi/copii

3. Competențe transversale
Standardul profesional privind evoluția în cariera didactică conține și descrie următoarele competențe
transversale:
- Dezvoltarea instituţională a şcolii şi a parteneriatului şcoală-comunitate
- Managementul carierei şi al dezvoltării personale
- Cercetare educațională aplicativă

Descrierea unităţii de competenţă

Elemente de Competenţe profesionale: descriptori

competenţă

Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

Cunoaştere, Aplicare, Reflecţie critică Creativitate Autonomie

înţelegere şi transfer şi constructivă
şi si
utilizare a
şi
limbajului inovare responsabilitate
specific/ rezolvare de
probleme
Explicare şi
interpretare
 Formatul de analiză și definire a competențelor care alcătuiesc standardele profesionale în cariera
didactică

Competentele care definesc profesia didactica (v. E. Paun, 2017)

 Competente in domeniul specialitatii;
 Competente metodologice;
 Competente de comunicare;
 Competente de evaluare a elevilor;

 Competente in domeniul cunoasterii, consilierii si orientarii elevilor;

 Competente in domeniul managementului clasei/ grupei de elevi;
 Competente in domeniul dezvoltarii institutionale;
 Competente de management al carierei;

BENEFICII (v. V. Anghelache)

 Asigură elevilor şanse mai mari de a primi o educaţie de calitate, iar profesiei didactice recunoaşterea
meritată;
 Devin un reper esenţial pentru asigurarea calităţii programelor de formare iniţială şi continuă;
 Reprezintă criterii de evaluare externă asupra „produsului” instituţiilor de pregătire iniţială şi continuă
a cadrelor didactice;
 Oferă fiecărui cadru didactic o viziune coerentă asupra performanţelor profesionale la care ar trebui să
se ridice;
 Determină efecte pozitive în conceperea şi realizarea managementului şcolar;
 Permit identificarea şi recunoaşterea cadrelor didactice performante.

O creştere a calităţii actului educaţional!

SISTEMUL DE INVATAMANT DIN ROMANIA. INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR. CARACTERIZARE

GENERALA SI PROFILUL DE INVATARE AL ABSOLVENTULUI.

Delimitari conceptuale
??? SISTEM = …; Sistemul de educatie este acelasi lucru cu sistemul de invatamant?
R: Sistemul de educatie = totalitatea “elementelor generatoare de educatie” din societate (include sistemul
de invatamant, ca cea mai importanta componenta)!
 În sens restrâns, sistemul de învăţământ = reţeaua institutiilor şcolare;
 În sens larg, sistemul de învăţământ = principalul subsistem al sistemului de educaţie, specializat în
realizarea funcţiilor pedagogice ale acestuia la nivelul procesului de instruire (activităţii de predare-
învăţare-evaluare);

Sistemul de invatamant din romania (structura de organizare)

Cuprinde (cf. LEN nr. 1/2011, art. 23, alin.1):
a) educația timpurie (0-6 ani):

 nivelul antepreșcolar (0-3 ani);

 învățământul preșcolar (3-6 ani), care cuprinde: grupa mică, grupa mijlocie și grupa
mare;
b) învățământul primar (6-10 ani);
 clasa pregătitoare;
 clasele I-IV;
c) invatamantul secundar:

 Inferior sau gimnazial: clasle V-VIII;

 Superior, care poate fi:
* invatamant liceal (ciclul inferior: clasele a IX-a – a X-a si ciclul superior: clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a);
* invatamant profesional (minimum 3 ani);
d) invatamantul special sau special integrat;

e) invatamantul tertiar sau postliceal;

f) invatatamantul superior;

Învăţământul preşcolar
 Subramură a pedagogiei vârstelor şi prima verigă a sistemului de învăţământ;

 Caracteristici:
- asigură intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu, prin formarea capacităţii de a învăţa;
- accentuează unicitatea copilului şi consideră că abordarea lui trebuie să fie holistică (???);
- solicită să avem o abordare pluridisciplinară (îngrijire, nutriţie şi educaţie în acelaşi timp);

- la nivelul relaţiei „didactice”, consideră educatorul = partener de joc, matur;

- solicită ca activităţile desfăşurate adevărate ocazii de învăţare situaţională!
- părintele = partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie-grădiniţă-comunitate devine
hotărâtoare.

Etape şi paliere de vârstă

a) Educaţia antepreşcolară (0-3 ani):

 “prima copilărie”;
 se organizează în creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi;
 reprezintă etapa constituirii primare, coerente, a trăirii experienţei de viaţă curente (învaţă să se
adapteze la mediu şi dobândeşte mijloacele prin care se consolidează autonomia prin perfecţionarea
deplasării, mânuirea de obiecte, învăţarea comunicării verbale).
b) Învăţământul preşcolar (3-6 ani):
 se organizează în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal (grupe de varsta omogene sau
combinate);
 reprezintă etapa în care se depistează şi se remediază deficienţele de învăţare şi psiho-
comportamentale ale copiilor + pregătirea copilului pentru intrarea în învăţământul primar.

EFECTE:
a) progresul semnificativ în plan intelectual pentru copii, indiferent de mediul din care provin;
b) efectele pozitive asupra viitoarei integrări sociale şi reducerea comportamentelor deviante, precum şi a
eşecului şcolar;
c) descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de
sine pozitive;
d) dezvoltarea abilităţilor sociale prin interacţiunile generate de mediul de învăţare;
e) comportamente centrate pe sarcină;

f) dezvoltare socio-emoţională;
g) motivaţie şi atitudini pozitive faţă de învăţare.
 Profilul de formare al absolventului de invatamant prescolar
(cf. ISE, 2015):

Dezvoltare Operarea cu reprezentări matematice elementare (numere,

cognitiva reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme
geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare) în diferite
contexte de învăţare/ Utilizarea de informaţii despre mediul
înconjurător și lume, prin observare, manipulare de obiecte și
investigarea mediului/ Manifestarea curiozităţii pentru
explorarea mediului natural și social/ Manifestarea interesului
pentru utilizarea tehnologiei;

Dezvoltare Implicarea adecvată în interacţiuni cu adulţi şi cu copii, prin

socioemoțională manifestarea de iniţiativă şi aplicarea unor reguli simple de
comunicare și relaţionare/ Conştientizarea schimbărilor care
se produc în sine şi în mediu, prin identificarea unor diferenţe
şi similarităţi/ Acceptarea unor responsabilităţi în cadrul
diferitelor grupuri de apartenenţă/ Identificarea elementelor
de bază privind identitatea personală (nume, vârstă, gen,
aspect fizic, data şi locul naşterii, adresa de domiciliu)/
Exersarea capacităţii de control al trăirilor emoţionale, pozitive
şi negative/ Recunoaşterea şi împărtăşirea trăirilor/emoţiilor
proprii în relaţia cu ceilalţi;

Dezvoltare fizică, a Participarea în mod regulat la activităţi fizice variate (jocuri de

sănătății și igienei mişcare, alergare, dans, jocuri sportive)/ Utilizarea motricităţii
personale fine a mâinilor şi degetelor în contexte variate de activitate/
Utilizarea conştientă a simţurilor în interacţiunea cu mediul/
Manifestarea autonomă a unor deprinderi de păstrare a
sănătăţii și a igienei personale/ Respectarea regulilor de
comportament şi de securitate personală;

Dezvoltarea Exersarea capacităţii de pronunţie corectă a sunetelor,

limbajului și a cuvintelor/ Identificarea/recunoașterea unor sunete, litere,
comunicării cuvinte; punerea în corespondenţă sunet-literă/ Formularea
de mesaje simple în comunicarea cu ceilalţi, cu respectarea
unor reguli de bază de exprimare corectă/ Manifestarea
interesului pentru a asculta poveşti sau a povesti, respectând
succesiunea evenimentelor/ Manifestarea interesului pentru
cărţi şi pentru citit;

Dezvoltarea Manifestarea curiozităţii şi interesului privind

capacităților și schimbările/fenomenele/evenimentele din jur, pentru a
experimenta şi învăţa lucruri noi/ Manifestarea iniţiativei în
interacţiuni şi activităţi/ Demonstrarea capacităţii de
 atitudinilor în concentrare şi persistenţă în realizarea unor activităţi de
învățare învăţare/ Manifestarea creativităţii în jocuri şi activităţi zilnice;

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
 Reprezintă cea de-a doua verigă a sistemului de învăţământ; caracteristici:

 Asigură instruirea de bază componenta instrumentală a culturii generale (scris, citit, calcul
matematic);

 Vizează dezvoltarea unor componente ale personalităţii umane: inteligenţă, curiozitate, deprinderi şi
obişnuinţe morale etc.
 Funcţiile de bază ale învăţământului primar:
a) funcţia de realizare a educaţiei de bază, atât prin coborârea vârstei de şcolarizare, cât şi prin includerea
într-un sistem de educaţie organizat şi coordonat într-o manieră ştiinţifică;
b) funcţia de dezvoltare a personalităţii copilului, ceea ce presupune individualizarea educaţiei şi
promovarea învăţământului de tip formativ.

Profilul de formare al absolventului la finalul ciclului primar (cf.

ISE, 2015):

Comunicare în Identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale sau scrise,

limba maternă în contexte familiare de comunicare - Exprimarea unor gânduri,
păreri, emoţii în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare
de comunicare - Participarea la interacţiuni verbale în contexte
familiare, pentru rezolvarea unor probleme de şcoală sau de
viaţă;

Comunicare în Identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau

limbi străine scrise simple, în contexte familiare de comunicare - Exprimarea
unor păreri şi emoţii în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise
și orale, în contexte familiare - Participarea la interacţiuni
verbale simple în contexte familiare de comunicare;
Competențe Manifestarea curiozităţii pentru aflarea adevărului şi pentru
matematice (A) şi explorarea unor regularităţi și relaţii matematice întâlnite în
competențe de situaţii familiare (A) - Formularea unor explicaţii simple,
bază în ştiințe şi utilizând terminologia specifică matematicii (A) - Rezolvarea de
tehnologii (B) probleme în situaţii familiare, utilizând instrumente şi/sau
procedee specifice matematicii (A) - Realizarea unui demers
investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în vederea
atingerii unui scop (B) - Realizarea unor produse simple pentru
nevoi curente în activităţile proprii de învăţare, cu sprijin din
partea adulţilor (B) - Manifestarea interesului pentru sănătatea
propriei persoane și pentru un mediu curat (B) - Aplicarea unor
reguli elementare de igienă personală și de comportament
responsabil în raport cu mediul (B);

Competență Utilizarea în învăţare a unor funcţii şi aplicaţii simple ale

digitală dispozitivelor digitale din mediul apropiat, cu sprijin din partea
adulţilor - Dezvoltarea unor conţinuturi digitale simple în
contextul unor activităţi de învăţare - Respectarea unor norme
de bază privind siguranţa în utilizarea a dispozitivelor,
aplicaţiilor, conţinuturilor digitale și pe internet.

A învăța să înveți Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune

sarcina de lucru înainte de începerea unei activităţi de învăţare -
Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru -
Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăţa, activa
cunoştinţe anterioare şi înregistra informaţii - Concentrarea
atenţiei, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea
corespunzătoare şi verificarea propriei activităţi;

Competențe sociale Manifestarea interesului pentru autocunoaştere - Punerea în

şi civice practică a unor norme elementare de conduită în contexte
cotidiene - Asumarea unor roluri şi responsabilităţi prin
participarea la acţiuni în contexte de viaţă din mediul cunoscut -
Recunoaşterea şi respectarea diversităţii (etno-culturale,
lingvistice, religioase etc.)

Spirit de inițiativă şi Manifestarea curiozităţii în abordarea de sarcini noi şi

antreprenoriat neobişnuite de învăţare , fără teama de a greşi - Asumarea unor
sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în
realizarea unor obiective, iniţiativă, creativitate, cooperare cu
ceilalţi - Identificarea utilităţii unor meserii/profesii pentru
membrii comunităţii;
 Sensibilizare şi Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale
exprimare culturală patrimoniului naţional şi universal - Exprimarea bucuriei de a crea
prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor
medii și forme de expresivitate - Participarea la proiecte culturale
(artistice, sportive, de popularizare) organizate în şcoală şi în
comunitatea locală;

Precizari necesare…
Clasa pregatitoare (NU “clasa 0”!):

- Sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar; la solicitarea
scrisa a parintilor… pot fi inscrisi in clasa pregatitoare si copii care implinesc varsta de 6 ani pana la
sfarsitul anului calendaristic;

- Are doua roluri (v. LEN nr. 1/ 2011):

 sa asigure consolidarea, dezvoltarea, eventual compensarea experientelor si resurselor fizice,
cognitive, emotionale, sociale dobandite de copii in circumstante formale si informale, marcand inca
un pas in evolutia globala a personalitatii copilului;
 sa conduca la pregatirea debutului scolar de calitate prin asigurarea “starii de pregatire” pentru a face
fata sarcinilor scolare din clasa I.
 NU se acorda note sau calificative;
 Se asigura puntile catre dezvoltarea celor opt competente-cheie (vezi profilul de formare al
absolventului la finalul ciclului primar);
 Cadrul didactic intocmeste la sfarsitul anului scolar un raport de evaluare;
 Clasa pregatitoare + clasa I = nu exista repetentia = evaluarea formativa;
 Se deruleaza in institutii de invatamant primar, gimnazial sau liceal, in programul de dimineata;

ADAPTAREA LA GRADINITA SI IN COLECTIVITATE. ACTIVITATEA DE INVATARE SI DEZVOLTARE A

CAPACITATILOR PT SUCCESUL ACTIVITATILOR. INSTRUMENTE DE ORGANIZARE A INFORMATIILOR DESPRE
COPII SI GRUPUL DE COPII.

Adaptarea la gradinita si in colectivitate

 Copilul traieste si asimileaza noi experiente => adaptare la:

 nivelul familiei;
 grupului de joaca si al gradinitei;
 tipurile de activitati pe care le desfasoara;
 Dezvoltarea comportamentelor implicate in constituirea autonomiei (vezi comportamentele alimentare,
de imbracare, igienice si ludice);
 Copilul e nevoit sa raspunda noilor reguli si interdictii;

 Presupune o schimbare a regimului de viata (din familie si gradinita): o libertate mai mare de actiune,
atentia celor din jur, comunicarea permanenta cu copilul, antrenarea in jocul acestuia, lauda pentru
reusitele sale, indemnurile pentru noi actiuni);

 Este dificila pentru unii copii (vezi despartirea grea de mama). U. Schiopu (apud Verza & Verza, 2017)
aprecia ca adaptarea dificila poate dura de la 4 la 8-10 saptamani pentru copiii de varsta prescolara
mica, in timp ce la copiii de varsta prescolara mijlocie, aceasta poate scade in intensitate dupa 4-5
saptamani, iar la cei de varsta prescolara mare tinde sa dispara dupa o luna de la frecventarea
gradinitei);
 Activitatea de invatare organizata si spontana din gradinta = rol in dezvoltarea comportamentelor
sociale si in dezvoltarea psihica generala (la sfarsitul perioadei, copilul poate colabora bine cu un alt copil
in desfasurarea unei activitati ludice sau de invatare, stabileste usor relatii de parteneriat, isi largeste
interesul pentru cunoastere, isi formeaza abilitati ce-l pregatesc pentru scoala).

Prescolarul si jocul (v. Verza & Verza, 2017)

 Jocurile au o evolutie graduala, devenind tot mai complexe: de la pozitia de observator al actiunilor
altora in joc si jocul in paralel, la jocul de imitatie, jocul cu subiect si cu rol/ joc de “alternanta”, jocuri de
creatie, jocuri de constructie, pana la jocurile cu reguli si jocurile didactice;

 Activitatile din gradinita se desfasoara sub forma de joc imbogatire a calitatii si varietatii activitatilor
ludice instrument si mijloc al educatiei cognitive, sociale si morale;

 Jocul functii: formative, de relaxare, de facilitare a adaptarii copiilor la aspectele mai complexe ale
mediului inconjurator, de umanizare, constituind o prepare a copilului pentru viata, de dezvoltare psiho-
fizica si de satisfacere a trebuintei de activitate, de socializare si de respectare a conduitelor morale;

 Jocurile efectuate cu pasiune si finalitate pozitiva pentru copil = izvor de bucurie si de afirmare a
trasaturilor personalitatii; se dezvolta trebuinta de expresie creativa (pictura, desen, modelaj, colaj)
pun in evidenta nivelul dezvoltarii imaginatiei, limbajului si starilor afective;

 Jocul = activitatea de baza prin intermediul careia copilul isi pune in valoare caracteristicile legate de
gen;
 Activitatea de invatare si dezvoltarea capacitatilor pentru succesul activitatilor
(v. Verza si Verza, 2017)
 Inceputul scolarizarii = varsta cronologica a copilului + maturizarea mentala si cea social-morala,
rezistenta la efort psihic, capacitatea de adaptare la efortul scolar, capacitatea de intelegere si
comunicare pentru a putea asimila informatii si pentru a relationa eficient cu cei din jur, pentru a-si
forma abilitati si deprinderi de integrare in activitatea scolara si colectivitatea din care face parte;
 Invatarea = tipul fundamental de activitate:
 Organizeaza si dezvolta strategii de invatare;
 Rolul atentiei si repetitiei si caracterul voluntar al actiunilor copilului;
 Alfabetizarea (vezi formarea deprinderilor de scris-citit-calcul);

 Integrarea culturala a copilului in orbita cerintelor si intereselor sociale si profesionale;

 Se dezvolta noi tipuri de relatii se contureaza rolul de elev si statutul social legat de randamentul
scolar;
 “Teren fertil” pentru dezvoltarea sentimentelor morale, intelectuale, estetice;
 Se centreaza pe atentia fata de un nou adult, invatatoarea/ul;
Retineti!

“Acest adult incepe sa joace un rol de prim ordin in viata copilului. Pentru copil, el este reprezentantul
marii societatii, al tarii cu idealurile si aspiratiile sale. El este, in acelasi timp, cel ce vegheaza la
exercitarea regulilor societatii si scolii, dar si cel care antreneaza energia psihica, modeleaza activitatea
intelectuala a copilului si organizeaza viata scolara, impune modele de a gandi si a actiona.”
(Verza & Verza, 2000)
 Apar diferente vizibile intre copii in ceea ce priveste adaptarea scolara si succesele sau esecurile la
invatatura;
 Terenul de exersare a capacitatilor psihice si de proiectare a disponibilitatilor, abilitatilor pentru un
domeniu sau altul de activitate (vezi tipul preferat de activitate);
 Interesul parintilor fata de performantele scolare ale copiilor efecte poztive (confort psihic,
inlaturarea unor dificultati de adaptare scolara, reducerea tensiunilor etc.);
 Programul de somn, de masa, de efectuare a temelor si programul activitatilor extrascolare (atent
selectionate) = sa nu suprasolicite copilul!

De ce clasa pregătitoare?
În cadrul clasei pregătitoare, copilul își exersează noile abilități ale vârstei sale și va deprinde altele noi:
• să comunice, să colaboreze, să stabilească relaţii cu copii de aceeaşi vârstă şi cu adulţi din afara familiei;
• să învețe sistematic;
• să-și gestioneze singur timpul și efortul;
• să se adapteze la situaţii noi;

• să aibă rezistenţă la frustrare;

• să se implice conştient şi creativ;
• să-și asume sarcini.
(v. S. Farca, 2013)

Cunoasterea copilului mic

“a cunoaste in mod precis fiintele asupra carora trebuie sa se exercite actiunea educatorului este prima
conditie a succesului”
(E. Planchard)
Cunoasterea copilului = principiu fundamental!

Reper in proiectarea, organizarea, desfasurarea,

evaluarea si reglarea inteventiei educationale

Metode specifice de cunoastere, utilizarea unor instrumente/ fise de consemnare structurata a

informatiilor obtinute, sesizarea si valorificarea aspectelor importante pentru beneficari, prin
raportare la scopul pedagogic

Efecte/ beneficii: invatare – formare optimizata, evaluarea corecta, individualizata si stimulativ-

formativa, consiliere adecvata, autocunoastere asistata a copilului

(cf. L. Stan, 2014)

Metode de cunoastere a copilului (Holban, apud Stan, 2014)

 Metode bazate pe analiza conduitei si activitatii copilului/ elevului:
- Observatia;

- Analiza psihopedagogica a activitatii si produselor activitatii pre/scolarului;

 Metode ce solicita colaborarea copilului/ elevului:
- Anamneza;
- Convorbirea;

- Chestionarul;
- Interviul;
- Testul;
- Experimentul;
 Metode bazate pe studierea grupului de copii: tehnicile sociometrice

Instrumente de organizare a informatiilor despre copii si grupul de copii

(v. Badea, apud Stan, 2014)
= “ansamblul informatiilor procurate de cadrul didactic ca raspuns pentru un ansamblu de intrebari ce
priveste pe fiecare copil”;
 In functie de varsta celor educati fise pentru nivelul prescolar, primar, gimnazial, liceal;
 In functie de natura particulara sau colectiva a datelor pe care le integreaza fise individuale si fise
colective;
 Dupa gradul de complexitate a structurii acestor instrumente fise simple si fise complexe;
 Prin raportare la sistemul de prelucrare si codificare al datelor pe care le cuprind : fise standardizate/
informatizate si fise nonstandardizate/ noninformatizate;
 Dupa scopul utilizarii lor fise de inscriere, fise de instruire, fise de evaluare a randamentului scolar,
fise de observatie, fise de caracterizare complexa, fise de orientare scolara si profesionala;

INVATAREA IN SCOALA SI GRADINITA: INSTRUIREA INTEGRATA; PUNCTELE DE ACCES PT

O INTELEGERE PROFUNDA- TIM H. GARDNER

Invatarea…
(v. Cristea & Ghita, 2019
 Proces perspectiva pedagogica (actiune proiectata si realizata in cadrul actiitvatii de instruire) si
psihologica (v. activitatile de joc, munca si creatie)!
 Functie de adaptare
 Dobandirea de cunostinte, priceperi si deprinderi
 (v. schimbare in plan cognitiv, afectiv, comportamental)
 Caracter bidirectional, interactiv
 Influentata de tipologia personalitatii elevului

 Context formal & nonformal (extrascolar)

DEZVOLTAREA ARMONIOASA A PERSONALITATII!

Invatarea scolara

 PROCES = proces psihic complex => activitate constructiva, sustinuta structural-genetic (cf. Piaget) si
socio-cultural (v. Vigotski si Bruner);
 PRODUS = rezultate => competente generale si competente specifice (fiecarei trepte si discipline de
invatamant) => cantitativ & calitativ!
=> Invatarea sistematica (voluntara)
=> actiune directionata, constienta si orientata!

Invatarea scolara si…

 Stilurile de invatare = fixeaza tiparul prin care un elev recepteaza si prelucreaza informatiile noi;
 Nu exista stil de invatare perfect => avantaje si dezavantaje => cum stiu sa-l valorific!
 Reuchlin (1999):

 Stil de invatare senzorial;

 Stil de invatare afectiv;
Stil de invatare cognitiv => Vizual = imagini, scheme!
Auditiv = ascultare, citire cu voce tare!
Kinestezic = implicare activa, a experimenta!

Tactil = realizarea unor produse noi, conditii de testare si munca!

 Motivatia proinvatare = conditiile interne care sustin si orienteaza totalitatea eforturilor de invatare ale
unui individ!
Relatia motivatie & performanta scolara!
Optimum motivational!
Motive care tin de sfera cognitiva (curiozitate, dorinta de cunoastere)

Motive care tin de sfera afectiva (dragoste si respect fata de familie, sentimentul datoriei, simpatia fata
de profesor, teama de pedeapsa, rusinea)
Motive sociale (recunoasterea, aprobarea si acceptarea din partea celorlalti)
Motive profesionale (dorinta de realizare intr-un domeniu, succesul, atingerea performantei in profesie)

 Autoeficienta = perceptia, autoevaluarea, convingerile unui elev cu privire la propriile capacitati si

abilitati in vederea atingerii unor rezultate inalte!
Determina modul de actiune si orienteaza comportamentul elevului in vederea atingerii succesului!

INSTRUIREA INTEGRATA ( v. Ciolan & Ciolan, 2008; Popovici Borzea, 2017)

Problemele concrete de viată

 au un caracter integrat si nu pot fi soluționate decât apelându-se la cunoştinţe, deprinderi,
competenţe ce nu sunt încadrate în contextul strict al unui obiect de studiu!
Schimbare de optică

în ceea ce priveşte raportul dintre conţinutul învăţării şi elev:

Modalitate de predare, de organizare si planificare a instruirii care produce o interrelaționare a
disciplinelor sau a obiectelor de studiu, ajută la crearea de conexiuni între ceea ce învaţă elevii si
experienţele lor/ stabilirea de relaţii clare de convergentă între cunoştintele, deprinderile, competenţele
si valorile care îşi au bazele în interiorul unor discipline şcolare distincte

E favorizata de…
 Invatarea bazata pe proiect;
 Predarea in echipa formata de mai multe cadre didactice;
 Invatarea prin cooperare;
 Invatarea activa;

 Implicarea comunitatii;
 Aplicatii ale inteligentelor multiple;
Teorii ale invatarii:
Teoria psihologica a inteligentelor multiple

(H. Gardner: 1983, 1993, 1999, 2006)

 Definitia inteligentei: „abilitatea sau setul de abilitati care permite unei persoane sa rezolve probleme
sau sa creeze produse care sunt pretuite in unul sau mai multe contexte culturale”;
 Fiecare om are un profil intelectual care poate fi stabilit pentru a-i arata posibilitatile pe care le detine
si pentru a stabili optiunile educative care-i sunt adaptate;
 O optiune pentru aplicarea abordarii unei teme din perspective diverse!

Inteligentele multiple ( v. Gardner 2015)

 INTELIGENTA VERBALA/ LINGVISTICA
 INTELIGENTA MUZICALA
 INTELIGENTA LOGICO-MATEMATICA
 INTELIGENTA VIZUALA/ SPATIALA

 INTELIGENTA KINESTEZICA
 INTELIGENTA SOCIALA (INTERPERSONALA)
 INTELIGENTA (INTRA)PERSONA
 INTELIGENTA NATURALISTA
TIM in clasa de elevi

 Realizarea unei simbioze fericite a numerelor, imaginilor, cuvintelor, logicii, muzicii, introspectiei,
experientei fizice, sociale si naturaliste, dar si a reflectiei, implicarii metacognitive a elevului;

 Pregatirea profesorului asa incat acestia sa fie capabili sa prezinte lectiile intr-o varietate de moduri,
utilizand muzica, teatrul, activitatile artisitice, multimedia, munca in echipa, introspectia, excursia...si
renuntarea la predarea bazata pe expunere, teme pentru acasa, memorarea informatiilor!!!

 Un rol important, in acest sens, il au:

- Diferentierea obiectivelor de invatare (accentul trebuind sa cada pe intelegere);
- Diferentierea strategiilor didactice (activitati de invatare care sa exploateze punctele de acces multiple
pentru intelegere);
- Diferentierea evaluarii;
 Avantaje: incurajarea dezvoltarii unor reprezentari multiple, transmiterea continuturilor relevante in
mod antrenant si eficient, se ajunge la mai multi elevi, o zona de capacitate este un punct de jonctiune
cu o zona de dificultate etc.

PUNCTELE DE ACCES PENTRU O INTELEGERE PROFUNDA

Orice concept care merita predat, poate fi abordat in cel putin 7 moduri diferite, ce se suprapun peste
IM!

NARATIV EXISTENTIAL
= povestire, naratiune despre = intrebari de tip de ce?
concept;

LOGIC COOPERATIV
= argumentatie structurata; = vezi avantajele lucrului in grup,
bine conceput;

CANTITATIV EXPERIENTIAL

= cantitate, relatii numerice; = contactul direct cu materialele

care intruchipeaza sau transmit
conceptul;

ESTETIC
= atitudinea artistica in
experientele vietii;

METODE DE INSTRUIRE REPREZENTATIVE IN INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR:

Invatarea interactive – creativa

(v. Oprea 2009)
 Pune accentul pe realizarea conexiunilor intre sensuri, solicita o profunda implicare intelectuala,
psihomotorie, afectiva si volitionala;
 Se bazeaza pe invatarea prin cercetare-descoperire, pe invatarea prin efort propriu;
  Sarcinile propuse elevilor ar trebui sa aiba o coloratura ludica, sa fie atractive si sa stimuleze
creativitatea;
 Sustine necesitatea si valoarea constientizarii de catre elevi a utilitatii insusirii unei teme;
 Facilitata de o predare desfasurata in sprijinul crearii autonomiei in invatare;
 Este necesara pentru formarea unui om creativ, a unui constructor de idei, care elaboreaza decizii si
rezolva problemele vietii prin actiune;

Scoala postmoderna = strategii de lucru interactive!

 Metoda de predare-invatare = o modalitate de lucru, cu caracter polifuncţional (v. Vaideanu, apud

Anghelache, 2011):
1. este selecţionată de profesor şi aplicată împreună cu elevii, în lecţii şi în activitatea extracurriculară, în
beneficiul elevilor;
2. presupune în toate cazurile conlucrarea dintre profesor şi elevi;
3. se utilizează diferenţiat, în funcţie de interesele, trebuinţele, nivelul elevilor şi în scopul prioritar la
formării acestora;

4. îl atestă pe profesor ca purtător al conţinuturilor de învăţământ, ca animator şi evaluator al procesului

respectiv.

 Metodologia instruirii = ansamblul metodelor şi procedeelor (v. operatiile concrete prin care
pot fi aplicate metodele)utilizate în procesul de predare – invatare;

 Exista diverse si numeroase clasificari ale diferitelor metode de predare-invatare;

Exemple representative (cf. Panisoara, Oprea, Chirca, 2019) DOAR ( eu am ales cateva la intamplare)

Metode de Scurta descriere Sugestii/ exemple de utilizare in

predare-invatare invatamantul primar si prescolar

Brainstormingul Isi propune sa incurajeze La Limba si literatura romana, de

emiterea unor solutii inovatoare
pentru problemele vizate si sa
stimuleze creativitatea
membrilor grupului. Regula de
baza cere ca ideile generate sa
exemplu, profesorul lectureaza o
povestire, fara a include si finalul
acesteia. Prin brainstorming, elevii
sunt rugati sa ofere idei pentru
crearea unui final. Toate ideile sunt
 nu fie supuse niciunei critici in
etapa initiala si sa fie incurajata
producerea ideilor originale.
Cubul Faciliteaza intelegerea unei
problematici, notiuni, idei, prin
apelul la operatiile gandirii
implicate in procesul de
asimilare a unui continut .
Presupune construirea unui cub,
pe ale carui fete se vor inscrie:
“Descrie!”, “Compara!”,
“Asociaza!”, “Analizeaza!”,
“Aplica!”, “Argumenteaza pro
sau contra!”. Elevii arunca cubul
(ca pe un zar) si realizeaza
actiunea corespunzatoare.
Lotus Pornind de la o tema centrala,
sunt generate noi teme de
(Floarea de nufar)
studiu pentru care trebuie
dezvoltate conexiuni si concepte
noi. Numarul propus de petale
(de obicei 8) are rol orientativ,
putand fi adaptat la nevoie.
Palariile ganditoare Tip de joc de rol interactiv,
pornind de la interpretarea de
roluri in functie de palaria
aleasa (vezi schimbarea
perspectivei de gandire).
Rolurile se pot inversa. Sunt 6
palarii, fiecare de o alta culoare:
alb – ofera o privire obiectiva
asupra informatiilor, rosu –
ofera o perspectiva emotionala
asupra evenimentelor, negru –
ofera o perspectiva pesimista,
negativa asupra situatiei in
notate pe tabla, iar apoi, elevii sunt
rugati sa revizuiasca ideile si sa le
imbine pentru cel mai original final;
acesta poate fi comparat cu cel al
autorului povestirii.
La disciplina Arte vizuale si abilitati
practice, elevilor li se prezinta o
fotografie si un tablou pe aceeasi
tema si, prin utilizarea cubului, elevii
sunt incurajati sa le descrie, compare,
analizeze etc.
Se poate pleca de la tema “Plantele
medicinale”: elevii dau exemple de 8
plante medicinale pe care le cunosc,
formandu-se 8 grupe
corespunzatoare acestora, pentru a le
analiza, dezvoltand alte 8 idei despre
fiecare: cand infloreste, cand se
recolteaza, cum arata, pentru ce
afectiuni este folosita, cum se
foloseste etc.
Metoda poate porni, de exemplu, de
la lecturarea unei poezii. Se imparte
clasa pe grupuri de lucru
corespunzatoare celor 6 palarii.
Grupul care poarta palaria alba va
prezenta elementele fundamentale
ale poeziei (titlu, autor, tema, nr. de
strofe), palaria rosie poate identifica
sentimentele transmise de versurile
poeziei, palaria neagra – de ce nu ne
place poezia, palaria albastra ar
atrage atentia asupra figurilor de stil,
exprimarii poetice s.a.m.d.
 discutie, galben – ofera o
perspectiva pozitiva si
constructiva asupra situatiei,
verde – exprima ideile noi,
albastru – exprima controlul
procesului de gandire,
preocuparea de a organiza.

PRODUSE CURRICULARE IN INVATAMANTUL PRIMAR SI PRESCOLAR: PLANUL DE

INVATAMANT SI PROGRAMA SCOLARA:
Planul de invatamant
 Document reglator esential de politica educationala = parcursul de invatare pe care scoala il ofera
elevilor in cadrul unui nivel de invatamant, pentru a putea asigura tuturor copiilor din toate unităţile de
stat şi particulare din ţară, acces la acelaşi tip de educaţie și şanse egale în dezvoltare şi învăţare.
 Precizeaza:
Disciplinele obligatorii studiate de elevi pe parcursul fiecarui an scolar

Nr. ore alocate pe saptamana/ discipline obligatorii (TC)

Nr. ore care pot fi alocate disciplinelor optionale (CDS)

Planul de invatamant pentru nivelul prescolar (cf. MEN, 2019)

Intervalul de vârstă Categorii/Tipuri de Nr.ore de activități Numărul total de

activități de învățare de învățare ore de activități de
desfășurate cu învățare/săptămână
copiii zilnic/tură

0 – 18 luni Jocuri și activități liber- 2h 10 h

alese

Rutine și tranziţii 2 ½ h (2 zile/săpt.) 14 h

3 h (3 zile/săpt.)

Activităţi tematice 10/15 min. 1h

TOTAL 25h
19 – 36 luni Jocuri și activități liber- 2½h 12 ½ h
alese

Rutine și tranziţii 2 h (4 zile/săpt.) 10 ½ h

2 ½ h (1 zi/săpt.)

Activităţi tematice 20/25 min. 2h

TOTAL 25 h

37 – 60 luni Jocuri și activități liber- 2h 10 h

alese

Activități pentru 2h 10 h
dezvoltare personală

Activităţi pe domenii 1h 5h
experiențiale

TOTAL 25 h

61 – 72/84 luni Jocuri și activități liber- 2h 10 h

alese

Activități pentru 1½h 7½h

dezvoltare personală

Activităţi pe domenii 1½h 7½h

experiențiale

TOTAL 25 h

 Prezintă o abordare sistemică a demersurilor educaționale, asigurând continuitatea acestora în cadrul

celei mai accelerate perioade de dezvoltare din viaţa copilului şi între ciclurile de educaţie
antepreşcolară, preşcolară şi primară;
 Copilul este un subiect activ în procesul învăţării, iar jocul este activitatea fundamentală a copilului, pe
care se sprijină toate tipurile de activităţi de învăţare;
 Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic,
intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic si necesită coordonarea eforturilor comune ale celor
trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare (cadre didactice, părinţi, copii, comunitate); se
desfăşoară individual, în grupuri mici sau cu întreaga grupă;
 Permite abordarea interdisciplinara, integrata a continuturilor invatarii si ofera libertate cadrului
didactic in planificarea activitatii zilnice;
 O activitate cu copiii dureaza intre 15-30/45 minute, educatoarea fiind cea care decide timpul efectiv
necesar desfasurarii fiecarei activitati (in functie de particulariltatile individuale ale copiilor din grupa, de
continuturile si obiectivele propuse pentru activitate);
 Nr. zilnic de activitati desfasurate cu copiii difera in functie de tipul de program ales de parinti (program
normal = 5 ore sau program prelungit = 10 ore).

Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare la nivel preșcolar

Activităţi pe Jocuri şi activităţi Activităţi pentru

domenii experiențiale liber-alese dezvoltare personală
(ADE) (ALA) (ADP)

Activităţi integrate sau Copiii şi le aleg, îi ajută Includ rutinele, tranziţiile, o

pe discipline,
desfăşurate cu copiii în
cadrul unor proiecte
tematice sau în cadrul
săptămânilor
independente,
planificate în funcţie de
temele mari propuse
de curriculum, precum
şi de nivelul de vârstă şi
de nevoile şi interesele
copiilor din grupă;
să socializeze în mod parte a activităților liber-
progresiv şi să se alese din perioada dimineții,
iniţieze în cunoaşterea activităţile de dezvoltare a
lumii fizice, a mediului înclinaţiilor
social şi cultural căruia personale/predispozițiilor/
îi aparţin, a
aptitudinilor din perioada
matematicii,
după-amiezii (pentru grupele
comunicării, a
de program prelungit sau
limbajului citit şi scris
săptămânal – nivel
etc.; se desfăşoară pe
preșcolar), inclusiv
grupuri mici, în perechi
activităţile opționale și
şi chiar individual și pot
extrașcolare.
fi abordate, în manieră
integrata;

Pana la un maximum Doua sau trei etape Diverse momente ale zilei
de cinci activitati sau ca elemente
integrate/ saptamana componente in cadrul
activitatii integrate
Alte precizari:
Jocurile şi activităţile liber-alese – ALA:
a) ALA desfăşurate în sala de grup organizarea spaţiului în centre, cum ar fi: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc
de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele; copiii trebuie să se bucure de mobilitate şi de
libertatea de opţiune; tema poate fi dată sub o formă generică şi comună tuturor centrelor deschise sau
se pot stabili teme diferite pentru fiecare centru de activitate, corelându-se cu celelalte activităţi din
programul zilei şi cu tema proiectului aflat în derulare, având în atenţie atingerea obiectivelor planificate;
b) ALA desfăşurate outdoor atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc,
cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente, respectiv adecvării jocului
și explorării la condițiile oferite de acesta (v. parc, crâng, pădure, pajiște, fermă, gospodăria bunicilor etc.
Activităţi pentru dezvoltare personală – ADP:(ADP)
 Rutinele = activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază
ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de
tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea acasă şi se disting prin faptul că se
repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi;
 Tranziţiile = activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la activităţi de
învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei;
 Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii = activităţi recuperatorii şi ameliorative pe domenii
experiențiale (din categoria/de tipul ADE), activități recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor
personale/predispozițiilor/aptitudinilor (din categoria/de tipul ADP) și activități liber-alese. Acestea
respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale şi sunt corelate cu tema
săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei;

 Activităţile extraşcolare se vor planifica şi desfăşura lunar, cu participarea părinţilor şi a altor parteneri
educaţionali din comunitate (autorităţi locale, biserică, poliție, agenţi economici, ONG-uri etc.);

 Activitatea opțională = 0-1 activitate/săptămână, intră în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a

celor pentru dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Programa unei
activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de
specialitate sau poate fi aleasă din oferta de programe opționale avizate de MEN sau de ISJ.

Planul de invatamant pentru nivelul primar (cf. MEN, 2013)

 ARIA Clasa Clasa a Clasa a Clasa a
Disciplina Clasa I
CURRICULARĂ Pregătitoare II-a III-a IV-a

Limba şi
literatura 5 7 6 5 5
I. LIMBĂ ŞI română
COMUNICARE
Limba
1 1 1 2 2
modernă 1

II. MATEMATICĂ ŞI Matematică 3 3 4 4 4

ŞTIINŢE ALE Științe ale

1 1 1 1 1
NATURII naturii

Istorie - - - - 1

Geografie - - - - 1
III. OM ŞI SOCIETATE Educație
- - - 1 1
civică

Religie 1 1 1 1 1

Educaţie
2 2 2 2 2
fizică
IV. EDUCAŢIE
FIZICĂ, SPORT ȘI Joc și
- - - 1 1
SĂNĂTATE mișcare

Muzică și
2 2 2 1 1
mișcare
V. ARTE
Arte vizuale
și abilități 2 2 2 2 1
VI. TEHNOLOGII practice

VII. CONSILIERE ŞI Dezvoltare

2 1 1 - -
ORIENTARE personală

Număr total de ore Trunchi Comun (T.C.) 19 20 20 20 21

Număr de ore Curriculum la Decizia Şcolii 0-1

0-1 0-1 0-1 0-1
(C.D.Ş.)

Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21

Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

 Din punct de vedere structural, cuprinde:

 disciplinele de studiu obligatorii şi opţionale, grupate pe arii curriculare (Limbă şi comunicare,
Matematică şi ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii, Consiliere şi
orientare) = 80% discipline obligatorii + 20% discipline optionale;
 numărul de ore minim/maxim pe arii curriculare, discipline şi anii de studiu;
Fiecare şcoală/clasă îşi elaborează schema orară unde se precizează numărul de ore alocate efectiv
pentru studierea unui obiect de învăţământ şi disciplinele opţionale prevăzute a se studia în limita
timpului rezultat din diferenţa dintre numărul maxim şi minim prevăzut de planul cadru.
 Presupune o abordare integrata a curriculumului = organizarea disciplinelor pe teme cross-curriculare
prornind de la premisa ca exista o serie de competente comune unui grup de discipline;

Tipuri de optionale in invatamantul primar (CDS)

 CDS = oferta educationala propusa de scoala in concordanta cu nevoile si interesele de invatare ale
elevilor, specificul scolii, nevoile si traditiile comunitatii locale; include:
a) optionale propuse de unitatea de invatamant = cadrele didactice elaboreaza programa scolara,
respectand modelul de proiectare curriculara pentru invatamantul primar;
&
b) optionale la nivel national = oferta centrala (exemple de programe scolare aprobate de MEN:
Creeaza-ti mediul, cls. III-IV; Cultura si traditii aromane, cls. I-IV; De-a arhitectura. Educatie pentru
arhitectura si mediu construit, cls. I-IV; Educatie europeana, nivel primar; Educatie financiara, cls. III-IV;
Educatie pentru sanatate, cls. I-IV etc.);
 Pot reprezenta:
- Noua disciplina – introduce un obiect de studiu, in afara celor prevazute in TC;
Optional integrat – noua disciplna/ obiect de studiu, structurata in jurul unei teme integratoare pentru
o anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii curriculare

Programa scolara
 conţinutul învăţământului, fiind elaborată pe cicluri de învăţământ şi clase, separat pentru fiecare
disciplină;
  Existenţa unui plan cadru de învăţământ nu are valoare fără programe şcolare adecvate, actualizate,
modernizate, ele însele „programe-cadru“, flexibile, tolerante, dar suficient de orientative şi suportive
= unitatea dintre plan si programa!
 Instrument de transpunere în practică a curriculum-ului = detaliaza elementele obligatorii de parcurs
la o anumita disciplina, devenind ghidul fundamental al activitatii didactice (de la definirea obiectivelor
si formularea strategiilor de invatare si instruire pana la stabilirea strategiilor si instrumentelor de
evaluare);
 Urmareste sa amelioreze intelegerea si aplicarea curriculumului national, clarificand sau detaliind
acele elemente semnalate de cercetari si de practicile curente ca fiind problematice;

Programa scolara pentru educatie timpurie (structura curriculara)

 Finalitatile educatiei timpurii (v. Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului,
în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia;
Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi
cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi; Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si
experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare; Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei
identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; sprijinirea copilului în
achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare la intrarea în şcoală şi pe tot
parcursul vieţii);

 Axa Programei pentru educaţia timpurie o constituie: domeniile de dezvoltare – dimensiuni ale
dezvoltării – comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare;
 Domenii de dezvoltare = diviziuni convenţionale, necesare din raţiuni pedagogice, pentru asigurarea
dezvoltării depline, complexe şi pentru observarea evoluţiei copilului: A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A
SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE; B. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ; C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI
FAȚĂ DE ÎNVĂŢARE; D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI A PREMISELOR CITIRII ŞI
SCRIERII; E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII;
 Conţinuturile = 6 mari teme anuale integratoare: Cine sunt/ suntem? Cand, cum si de ce se intampla?
Cum este, a fost si va fi aici pe pamant? Cum planificam/ organizam o activitate? Cu ce si cum
exprimam ceea ce simtim? Ce si cum vreau sa fiu?
 Timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi de evaluare pe cele două niveluri de
vârstă (0-3 ani si 3-5/6 ani).

Programele scolare pentru invatamantul primar (structura)

 Nota de prezentare: v. statutul disciplinei de studiu, alocarile orare aferente potrivit planului-cadru de
invatamant, documente relevante care sustin studiul disciplinei respective, trasaturi definitorii ale
ofertei, noutatea abordarii, prezentarea structurii programei si a semnificatiei termenilor – cheie
utilizati (cf. Popovici Borzea & Duta, 2019);
  Competente generale: definite pe obiect de studiu si formate pe parcursul mai multor ani scolari/ nivel
de scolaritate;
 Competente specifice si activitati de invatare: daca competentele specifice se formeaza pe parcursul
unui an scolar, sunt derivate din competentele generale si reprezinta etape in dobandirea acestora,
activitatile de invatare au caracter de recomandare si au rolul de a orienta profesorul asupra
modalitatilor de dezvoltare a competentelor specifice prin intermediul continuturilor recomandate;
 Continuturi ale invatarii: selectate din structura domeniilor de cunoastere, prin raportare la
competentele specifce;
 Sugestii metodologice: include recomandari de strategii didactice care contribuie predominant la
realizarea competentelor, cu accenturarea corelatiilor interdisciplinare + repere privind evaluarea
invatarii, prin raportare la competentele specifice urmarite.

INVATAMANTUL PRIMAR SIMULTAN SI AL GRUPELOR COMBINATE

Invatamantul primar simultan si al grupelor combinate

 Ce este invatamantul simultan?
- In mediul rural, datorita depopularii satelor, efectivele de elevi se situeaza pentru o serie de clase sub
prevederile legale necesitatea incredintarii sarcinilor didactice pentru doua sau mai multe clase
unui singur profesor pentru invatamantul primar, care trebuie sa realizeze, in fiecare ora de curs,
activitatea instructiv-educativa, simultan, la clasele respective!

Avantaje Dezavantaje

-Cresterea ponderii activitatii de invatare sau de
munca independenta a elevilor;
-Restrangerea timpului afectat transmiterii de noi
cunostinte si alternarera optima a activitatii directe a
cadrului didactic cu activitatea independenta a
elevilor;
-Inlocuirea verificarii orale a 3-5 elevi in fiecare lectie
cu o sarcina de lucru in scris pentru intreaga clasa;
-Imposibilitatea cuplarii eficiente a claselor de elevi
poate duce la aparitia riscului “nivelarii” programelor
scolare;
-Necesitatea obiectiva de prelungire a orarului claselor
de la 4 la 6 ore;
-Reducerea timpului destinat activitatii de predare-
invatare-evaluare si a celui destinat lucrului individual
acasa al fiecarui elev;

-Ritmul alert de munca, care educa atentia voluntara
si capacitatile de concentrare ale elevilor;
-Numarul mic de elevi dintr-o clasa permite
individualizarea instrurii;
-Distragerea involuntara a atentiei;
-Lipsa spatiilor amenajate pentru efectuarea diferitelor
activitati;
Organizarea activitatii didactice la clasele simultane presupune:
 Gruparea claselor si repartizarea lor pe cadre didactice
- Repartizarea claselor cu predare simultana cadrelor didactice cu experienta;

- Gruparea unei clase mai mici cu una mai mare pentru o suficienta diferentiere intre continuturile
diferitelor obiecte de invatamant si pentru asigurarea muncii independente in conditii optime;

 Alcatuirea orarului
- Programarea optima a orelor de limba romana si matematica si preocuparea deosebita pentru reusita
activitatilor didactice cu clasa I si a IV-a;
- Asigurarea gruparii unor obiecte de invatamant ce ofera posibilitati optime de alternare a muncii directe
cadru didactic – elevi cu activitatea independenta a elevilor;
- Trecerea in orar, la sfarsit de saptamana, a unor discipline de studiu care genereaza un coeficient mai
scazut de oboseala si plasarea disciplinelor de studiu care solicita elevii catre mijlocul saptamanii;
 Planificarea activitatii didactice
- Se elaboreaza in paralel, pentru ambele clase, planificarile calendaristice anuale si semestriale si
proiectele unitatilor de invatare, avandu-se in vedere finalitatile educationale precizate in programele
scolare;
- Planificarea saptamanala se intocmeste la sfarsitul fiecarei saptamani pentru saptamana urmatoare,
urmarindu-se combinarea activitatii independente la o clasa cu activitatea directa de la cealalta, in cadrul
aceleiasi lectii;
 Organizarea salii de curs
- Doua randuri de banci departate intre ele, elevii fiecarei clase ocupa loc in randuri separate si folosesc
tabla care se afla in fata bancii lor; existenta unui ceas de perete este necesara, iar materialul didactic va
fi depozitat separat, pentru fiecare clasa;

Organizarea activitatii didactice la grupele combinate presupune:

 Prezenta in sala de grupa, in permanenta, a tuturor prescolarilor (de diferite varste), atat in cadrul
activitatilor pe centre de interese, cat si in cadrul activitatilor integrate; noul curriculum pentru educatie
timpurie incurajeaza acest lucru;
 Planificarea si proiectarea activitatilor la grupa combinata respecta aceleasi etape ca la orice grupa
omogena si se realizeaza dupa perioada de evaluare initiala a copiilor;
In paralel, educatoarea va planifica continuturile specifice fiecarei categorii de activitate, pe niveluri de varsta,
astfel ca, atunci cand va intocmi planificarea saptamanala sa le coreleze eficient si sa identifice mijloacele si
tipurile de activitate optime