TEORIA SI METODOLOGIA

EVALUARII

Metodologia evaluarii (III)

Tehnici de evaluare. Itemul pedagogic.
Tipologia itemilor
Sa ne reamintim!
 Metoda de evaluare = Metoda de evaluare reprezintă calea pe care o
urmează profesorul împreună cu elevul/ elevii săi în demersul
evaluativ.
 Tehnica de evaluare = modalitatea prin care cadrul didactic
declanşează şi orientează obţinerea din partea elevilor a
răspunsurilor la cerinţele exprimate.
 Instrumentul de evaluare = o probă, o grilă, un chestionar, un test de
evaluare care „colectează” informaţii; se compune, de regulă, din
mai mulţi itemi.

Legătura indisolubilă dintre metodele de evaluare,

tehnicile de evaluare şi instrumentele de evaluare!
Tehnica de evaluare
 Itemul pedagogic = sarcina de lucru + răspunsul
aşteptat!
 Itemii = elementele probei unui examen sau ale unei
evaluări normale, la clasă;
 Diverse tipuri de itemi tehnici diverse de
redactare, formulare sau prezentare a răspunsurilor.

Exemplu:
 Un item tip „completare de frază” va face apel la „tehnica
textului lacunar”. Elevul va completa spaţiile libere din textul
respectiv. Puteti da si alte exemple?
Clasificarea itemilor
(v. S. Cristea, C. Cucos, M. Manolescu s.a.)

După criteriul obiectivităţii corectării şi notării, se disting trei tipuri:

1. Itemi obiectivi:
- itemi cu alegere duală/ dihotomici;
- itemi cu alegere multiplă/ cu răspunsuri la alegere;
- itemi de tip pereche/ de asociere;

2. Itemi semiobiectivi:
- itemi cu răspuns scurt;
- itemi de completare/ text lacunar;
- Itemi tip întrebări structurate;

3. Itemi subiectivi (cu răspuns deschis):

- itemi de tip rezolvare de probleme sau de situaţii-problemă;
- itemi de tip eseu.
Reflectati!
 Ce categorie de itemi ati observat ca se
folosesc cel mai des in evaluarea la
clasa? Cum explicati?

 Ce dificultăți credeti ca prezinta

elaborarea itemilor (de un tip sau altul)?
1. Itemii obiectivi
1.1. ITEMII TIP ALEGERE DUALĂ = solicită elevului selectarea
răspunsului corect din două variante propuse: "adevărat/ fals", "corect/
incorect", "da/ nu", "acord/ dezacord", "varianta 1/ varianta 2" etc.
Testează însuşirea cunoştinţelor, a definiţiilor, capacitatea de apreciere a
corectitudinii unui material masoara rezultate ale invatarii situate la
nivelurile cognitive inferioare!

Exemplu:
"Stabiliţi valoarea de adevăr a următorului enunţ:
………………….., incercuind A (daca enuntul este
adevarat) sau F (daca enuntul este fals)” A/ F
Reguli/ cerinte de formulare
 Se vor evita enunţurile generale, ambigue, lungi sau
dificil de înţeles, dar şi cele cu o slabă relevanţă
educaţională sau a celor care conţin o negaţie sau
dubla negaţie;

 Se va evita introducerea a două sau mai multor idei

într-un enunţ (cu excepţia relaţiilor de tip cauză –
efect);

 Se vor furniza indicaţii clare privind modalitatea de

răspuns (încercuieşte, bifează, subliniaza, coloreaza,
inscrie etc.);
1. Itemii obiectivi
1.2. ITEMII TIP ALEGERE MULTIPLĂ = solicita identificarea unui raspuns
dintr-o lista de alternative/ variante, din care unul este corect, iar restul par a fi
corecte;
Elemente componente:
-premisa (enunţul);
-opţiunile (o listă de 3, 4 sau 5 alternative) dintre care una este cheia (răspunsul
corect), iar ceilalţi distractorii (variantele de răspuns incorecte, dar plauzibile).

Exemplu:
"Alegeţi varianta corectă, incercuind litera corespunzatoare raspunsului vostru:
Autorul Amintirilor din copilarie este:
a)Mihai Eminescu
b)Ion Creanga
c)Ioan Slavici“ (Răspuns corect: b)
Reguli/ cerinte de formulare
 Premisa să furnizeze indicații clare despre cum se va
completa, dar fără indicii pentru răspunsul corect;
 Se va evita utilizarea negaţiei în premisă (sau, dacă este
absolut necesar să fie folosită, negaţia se va sublinia);
 Opţiunile vor fi plauzibile şi paralele;
 Se va evita utilizarea expresiilor: toate cele de mai sus sau nici
unul de mai sus;
 Intre opţiuni va fi un singur răspuns “corect” sau “cel mai
bun”;
 Răspunsurile corecte vor fi amplasate aleator (ca număr al
variantei de răspuns) şi nu se va forţa formularea mai multor
opţiuni (4 sau 5), dacă natural sunt doar 3.
1. Itemii obiectivi
 1.3. ITEMI DE TIP PERECHE (SAU ASOCIERE) = realizarea
corespondenţei ideatice, între premise (informaţiile din prima coloană)
şi consecinte (informaţiile din a doua coloană).

Exemplu:
 "Indicaţi, prin săgeţi, corespondenţa dintre elementele enumerate mai jos în
coloana din partea stângă (coloana A) şi categoriile din care fac parte,
enumerate în coloana din partea dreaptă (vezi coloana B):
A B
Adjectivul Parti de vorbire
Atributul Parti de propozitie”
Pronumele
Predicatul
Subiectul
Substantivul
Verbul
Reguli/ cerinte de formulare
 Numărul premiselor şi cel al răspunsurilor trebuie
să fie inegal; de obicei, sunt mai multe răspunsuri
(de la 4 la 7), iar coloana din dreapta conţine cele
mai multe elemente;
 Se va preciza dacă elementele din coloana
răspunsurilor se vor folosi o singură dată, de mai
multe ori sau niciodată, iar listele de elemente să fie
omogene;
 Cel puţin într-una dintre coloane elementele vor fi
aşezate după o anumită regulă (alfabetică, numerică
etc.).
Avantaje
 Abordarea, intr-un interval de timp redus, a unui volum mare de
rezultate ale invatarii situate la nivelul cunoasterii si intelegerii;

 Tehnicile sale de redactare sunt mai bine elaborate şi dezvoltate

decât cele ale itemului subiectiv;

 Sunt mai eficaci, mai usor de cuantificat decat itemii subiectivi;

 Din cauza specificităţii sarcinilor, favorizează claritatea în

expunerea/ prezentarea informaţiilor;

 Poate fi corectat mecanic sau de personal de birou (nu necesita o

schema de notare detaliata, punctajul acordandu-se in functie de
marcarea raspunsului corect).
Dezavantaje
 Solicita rezultate ale invatarii de complexitate scazuta;

 Un instrument de evaluare constituit numai din itemi

obiectivi este foarte greu şi costisitor de redactat (cere mult
timp si efort, dar si cunoasterea regulilor redactării acestui
tip de itemi);

 Nu permite elevului să se exprime cu cuvinte proprii;

 Permite răspunsul la întâmplare (elevul are mari sanse sa

raspunda prin ghicire).
2. Itemii semiobiectivi
 Categorie de itemi care pune evaluatul in situatia de a
construi total sau parţial răspunsul şi nu de a-l alege; pot fi
folositi la orice disciplina, forma de evaluare (initiala, continua,
sumativa) si masoara o gama mai larga de capacitati
intelectuale, avand nivel de dificultate variabil.

 Se disting următoarele tipuri de itemi semiobiectivi:

- itemi cu răspuns scurt;
- itemi de completare;
- întrebări structurate.
2. Itemii semiobiectivi
 2.1. ITEMII TIP RĂSPUNS SCURT = construirea unui răspuns, limitat
ca spaţiu, sub formă de propoziţie (frază), cuvânt/ număr/ simbol, la o
cerinţă de tip întrebare directă.

Exemple:
 “Grupele Muntilor Carpati sunt: ………….. .…………………….….. .
 Rezultatul inmultirii 6 X 7 este ….. .
 Dati exemplu de fractie echivalenta: …. .
 Transformati in metri: 14 km = ….. m.
 In matematica, simbolul pentru mai mare este: ….. .
 Precizati titlul unei poezii de M. Eminescu: …………………………… “.
Reguli/ cerinte de formulare

Spaţiul liber destinat răspunsului să nu sugereze

dacă aşteptăm ca răspuns un cuvânt sau mai multe;
Se vor specifica unităţile de măsură şi în întrebare,
şi după spaţiul destinat răspunsului;
Nu se recomandă utilizarea unui text cunoscut
(pentru a nu încuraja memorarea);
Itemul va fi scurt şi bine definit şi va solicita un
singur răspuns corect;
2. Itemii semiobiectivi
 2.2. ITEMII TIP COMPLETARE = un fel de
raspunsuri eliptice, incomplete, lacunare, elevul
trebuind sa definitiveze/ completeze campuri ideatice
sau argumentative;
 Pot fi consideraţi o variantă a itemilor cu răspuns
scurt.

Exemplu:
 "Completaţi enunţul următor: Apa se regaseste in natura in toate
cele trei stari de agregare. Daca gheata reprezinta starea
………… de agregare a apei, atunci norii reprezinta starea
…………..“.
2. Itemii semiobiectivi
 2.2. ITEMII TIP ÎNTREBĂRI STRUCTURATE = mai multe subintrebari
legate printr-un element comun (se porneşte de la prezentarea unor
materiale-stimul auxiliare (date, texte, grafice, diagrame, hărţi etc.),
urmată de un pachet/ set de subîntrebări).

Exemplu:
 Se da urmatorul fragment: “………………………………………………..”
a) Subliniaza cuvintele care contin grupul de litere ghe.
b) Explica folosirea punctului la sfarsitul propozitiei Asa sunt ei.
c) Precizeaza partea de vorbire pentru fiecare dintre cuvintele subliniate
din text.
d) Formuleaza ideea principala a textului.
Reguli/ cerinte de formulare
 întrebarea să solicite răspunsuri a căror dificultate
să crească treptat;
 subîntrebările să nu depindă de răspunsul (corect)
la subîntrebările anterioare şi să fie în concordanţă
cu materialul stimul;
 fiecare întrebare testează unul sau mai multe
obiective;
 se vor da indicaţii privind natura, forma,
organizarea şi lungimea răspunsului aşteptat.
Avantaje & dezavantaje
 Avantajele constau în limitarea din punctul de vedere al
spaţiului, formei şi conţinutului răspunsurilor solicitate, în
uşurinţa şi obiectivitatea notării; raspunsul este produs de
elev, reducandu-se probabilitatea furnizarii raspunsului corect
prin ghicire;

 Dezavantajul lor major este acela că nu verifică realizarea

unor capacităţi şi competenţe cu caracter complex si este
posibil sa fie furnizate mai multe raspunsuri cu diferite grade
de corectitudine;
3. Itemii subiectivi
 Solicită evaluatului elaborarea unui răspuns deschis, puţin orientat
(prin structura sarcinii) sau deloc orientat.
 Testeaza capacitatea de tratare coerenta si intr-un mod personal a
unui anumit subiect, originalitatea, creativitatea;
 Permit elevului sa construiasca raspunsuri, dovedind bagajul de
cunostinte, dar si capacitatea de elaborare si exprimare;
 Abordeaza nivelurile superioare ale taxonomiilor (aplicare, analiza,
sinteza, evaluare);

 Fac parte din aceasta categorie:

- itemi tip rezolvare de probleme (situaţii-problemă);
- itemi tip eseu.
3. Itemii subiectivi
 3.1. ITEMII TIP REZOLVARE DE PROBLEME (SITUAŢII
PROBLEMĂ) scop = dezvoltarea creativităţii, a gândirii
divergente, a imaginaţiei, a capacităţii de a genera sau reformula o
problemă;
 Cer adecvarea situaţiei problemă la nivelul vârstei şi pregătirii
copiilor, la obiectivele şi conţinuturile prevăzute în programă;
 Activitatea se poate desfăşura individual sau în grup (în funcţie de
natura şi conţinutul problemei), căile de rezolvare fiind clare şi
verificabile;
 Evaluarea se va face în funcţie de baremul de notare.

Exemplu:
“De ce hiberneaza ursul iarna/ de ce pleaca pasarile calatoare toamna?”
3. Itemii subiectivi
 3.2. ITEMII TIP ESEU - construirea unui răspuns liber, original,
creativ, fără alte cerinţe privind structura (eseu nestructurat) sau
respectarea unui set de cerinţe date (eseu structurat/
semistructurat);
 Notarea se poate face analitic (punctarea fiecărei cerinţe) sau
sintetic (notarea pe ansamblu), timpul necesar corectării este mare,
iar obiectivitatea redusă;
 Se recomandă utilizarea acestor itemi mai degrabă pentru evaluarea
internă şi mai puţin în cazul examenelor.

Exemple:
a) Scrie o compunere cu titlul “Vacanta mare”;
b) Scrie o compunere de 10-15 randuri despre relieful Romaniei, precizand formele
de relief prezente pe teritoriul tarii, dand exemple corespunzatoare din fiecare si
mentionand cel putin doua forme de relief pe care le regasim in judetul Prahova.
Avantaje

 Se pot aborda rezultate ale invatarii de mare complexitate;

 În raport cu itemul obiectiv, este mai uşor de redactat;
 Permite elevului să se exprime cu cuvinte proprii (v. ideile
personale, sentimentele sau atitudinile), dezvoltand elevilor
capacitatea de a se exprima in scris;
 Itemul subiectiv exclude posibilitatea ghicirii răspunsului
corect;
 Caracterul itemilor subiectivi poate modifica, până la un anumit
punct, criteriile de corectare, pentru a compensa uşurinţa
redactării sau pentru a influenţa rezultatele în sus sau în jos.
Dezavantaje

 Un examen compus/ conceput/ centrat pe itemi subiectivi

presupune de obicei un număr redus de itemi, ceea ce riscă
să altereze eşantionarea;
 Poate genera imprecizie, mai ales atunci când este prost
redactat, “in fuga”; .
 Corectarea este mai costisitoare, cere mult timp, si poate fi
realizată decât de personal calificat;
 Intervin dificultati in apreciere (apare cu uşurinţă
subiectivitatea în corectare, căci o serie de aprecieri riscă să
influenţeze comportamentul măsurat: scrisul, aspectul lucrărilor,
ortografia etc. La acest inconvenient se adaugă efectul halo);
 Tratarea şi prezentarea statistică sunt mai greu de realizat.
Itemii de evaluare: contexte de folosire
(v. Potolea, Manolescu, 2011)
 Când folosim itemi obiectivi ?
- Avem mulţi elevi de evaluat sau un chestionar care poate fi reutilizat;
- Dorim ca subiectivitatea să fie redusă la minim;
- Suntem mai competenţi să redactam itemi obiectivi si dispunem de timp;
- Rezultatele trebuie să fie comunicate rapid, după evaluare;

 Când folosim itemi subiectivi ?

- Avem o clasă mică/ puţini elevi de evaluat şi un chestionar care nu poate fi
reutilizat;
- Dorim să favorizăm şi chiar să atribuim puncte pentru exprimarea scrisă sau
caligrafie, dorim să dăm prioritate calităţii în exprimare mai degrabă decât
competenţelor specifice;
- Suntem mai competenţi să corectăm itemi subiectivi si dispunem de mai puţin
timp pentru a redacta itemi şi de mai mult timp pentru a corecta răspunsuri;
- Urmărim obiective care nu pot fi evaluate altfel decât prin itemi subiectivi.
Tema:
 Cautati in manuale scolare/ auxiliare didactice diferite
sarcini de lucru. Identificati care dintre acestea
reprezinta itemi obiectivi, care itemi subiectivi, care
itemi semiobiectivi. Ati intampinat dificultati? Explicati.
Ati gasit greseli de formulare a itemilor luati in
considerare? Exemplificati.

 Ati prefera sa formulati itemi din ce categorie?

Argumentati!
Bibliografie
(recomandata/ care a stat la baza cursului):

Cristea, S. (2019). Evaluarea instruirii in cadrul procesului de invatamant.

Strategii. Metode. Procedee. Instrumente. Bucuresti: Didactica Publishing
House.
Bocos, M. & Jucan, D. (2017). Teoria si metodologia instruirii. Teoria si
metodologia evaluarii. Repere si instrumente didactice pentru formarea
profesorilor. Pitesti: Editura Paralela 45. (Partea a II-a: Teoria si
metodologia evaluarii, pp. 129-213).
Cucoș, C. (2014). Pedagogie (ediția a III-a revăzută și adăugită). Iași:
Polirom. (Partea a IV-a: Teoria și metodologia evaluării, pp. 417 – 476).
Cucoș, C. (2008). Teoria și metodologia evaluării. Iași: Editura Polirom.
Manolescu, M. (2010). Teoria şi metodologia evaluării. Bucureşti: Editura
Universitară.
Potolea, D.; Manolescu, M. (2011). Teoria și practica evaluării
educaționale. MECTS: PIR.