Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA COPII
ŞI
ADOLESCENŢI
Material destinat consilierilor școlari, cadrelor didactice și părinților
Conf. univ. dr. Delia-Mariana Ardelean Ioana Emanuela LUPAN
Psiholog principal, supervizor, director CJRAE MM Consilier școlar, Psiholog
CJRAE MM
Baia Mare
23 Martie, 2020
➢ Daciana, elevă, 17 ani. Are rezultate foarte bune la informatică, fiind olimpică în
fiecare an. Ea se descrie ca o persoană liniștită, calmă, dar foarte timidă, cu un simț
exagerat al disciplinei și îndatoririlor. Învață foarte mult și dorește cu tot dinadinsul să
ia note foarte mari. Atunci când este ușor depunctată se simte rănită și chiar
nedreptățită. Este în război cu restul colegilor, care o iau în râs pentru faptul că nu iese
niciodată din clasă în timpul recreațiilor, nu participă împreună cu ei la jocurile sau
glumele din pauze ori la întâlniri în afara școlii. Colegii mai râd de ea și pentru că are
o voce subțire și are preocupări copilărești. Ei vorbesc despre vedetele momentului,
fac sport, își fac farse unii altora, dar ea este departe de astfel de preocupări. Nu are
decât o singură prietenă, o fată la fel ca ea, cu care interacționează numai la școală, în
timpul pauzelor. În restul timpului nu se vede cu niciun alt tânăr de aceeași vârstă cu
ea. Stă acasă pentru a învăța, iar atunci când are timp se uită la desene animate sau
filme vechi. Se mai descrie a fi sensibilă la evaluările altora, este îngrijorată de felul
cum o văd alții și o doare foarte tare când râd de ea. De aceea caută să evite cât mai
mult contactul cu persoane necunoscute sau cu colegii care fac „bășcălie“. Din
aceleași motive, la școală evită să folosească toaletele liceului, de frică să nu fie
observată și să nu fie ținta glumelor grosolane și răutăcioase sau a evaluărilor
negative. Este și motivul pentru care nu îi place să meargă în locuri publice, unde este
Cu toate că fiecare caz este diferit, putem constata că există un „numitor comun“ al
tuturor acestor cazuri. Am putea spune că cele două cazuri prezintă caracteristici care se pot
reuni în patru grupe (situație, gând, emoție și acțiune). Astfel, ajungem să identificăm
existența unei situații sau eveniment cu care este confruntat subiectul, situație care îi
generează un gând specific, automat, care la rândul lui îi provoacă o emoție sau un sentiment
și care, în final, va conduce la un comportament sau acțiune ori la dorința de a se comporta
sau acționa în acest fel (Figura 1) (Vrasti, 2015).
(Figura 1 – Secvenţa evenimentelor în anxietate)
De reţinut!
1. Există o serie de situații care generează frica/anxietatea socială, dar ele variază de la
un individ la altul;
2. Aceste situații pot fi anticipate ca generatoare de anxietate sau pot fi trăite ca
Ca şi activitate practică, copilul sau adolescentul poate elabora o listă de moduri în care
anxietatea îi afectează viaţa şi schimbările care vor putea apărea atunci când nu va mai fi
anxios, conform tabelului de mai jos:
Când nu îmi va mai fi frică, mă voi simţi.... Când nu îmi va mai fi frică, voi putea să....
timid/anxios. Apoiscrie
timid/anxios.Apoi scrieînîndreptul
dreptul fiecăreia,
fiecăreia felul
felul în care
în care dorești
dorești să comunici
să comunici atunciatunci
cândcând
ești
ești confruntat
confruntat cu situația
cu situația respectivă,
respectivă, ce fel
ce fel de de comunicare
comunicare vreivreisăsăfolosești,
folosești,cece tehnici
tehnici de
de
comunicareverbală
comunicare verbalăvrei
vreisăsăutilizezi
utilizezidin
dincele
celepe
pe care
care le‑ai
le‑ai învățat,
învățat, cece rezultate
rezultate crezi
crezi că
că vei
vei
avea,dacă
avea, dacăînînurma
urmaacestor
acestormodificări
modificărivei
veimai
maievita
evitasau
saununuacea
aceasituație.
situație.Evaluează ce nivel de
anxietateEvaluează
socială veiceavea
nivel de ce
după anxietate socială veimodul
ți‑ai îmbunătățit avea după ce ți‑ai îmbunătățit
de comunicare verbală modul de
comunicare verbală.
Pentru a evidenţia acest lucru, elevii sunt rugaţi să descrie nişte situaţii, dar şi
gândurile şi emoţiile legate de acele situaţii, potrivit modelului de mai jos.
Ce gândeam?
Ce s-a întâmplat?
Ce simţeam?
4. Bibliografie
APA.(2016). DSM-5 Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor
Mintale. Editura CALLISTO. București.
Mennutti, R. B., Christner, R. W. & Freeman, A. (2016). Intervenţii cognitiv –
comportamentale în educaţie. Ghid practic. Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Peacock, G. G.& Collette, B. R. (2015). Intervenţii bazate pe colaborarea familie-
şcoală. Soluţii fundamentate ştiinţific pentru probleme emoţionale, comportamentale şi
şcolare. Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Rapee, R. et. al. (2011). Cum să vă ajutaţi copilul cu probleme de anxietate. Un ghid
pas cu pas pentru părinţi. Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Vernon, A. (1998). Programul Paşaport pentru succes în Dezvoltarea Emoţională,
Socială, Cognitivă şi personală a copiilor din clasele VI-VIII. Editura RTS, Cluj Napoca.