1.

Precizari conceptuale Comunicarea educationala sau pedagogica este cea care mijloceste realizarea fenomenului educational in ansamblul sau, indifferent de continuturile , nivelurile, formele sau partenerii implicate.Fata de aceasta, comunicarea didactica apare ca forma particulara, obligatory in vehicularea unor continuturi determinate , specifice unui act de invatare sistematica, asistata.Din perspective educatiei formale, comunicarea didactica constituie baza baza procesului de predare-asimilare a cunostintelor in cadrul institutionalizat al scolii si intre parteneri cu status-roluri determinate: profesori-elevi/ studenti etc. Atat comunicarea educationala, cat sic ea didactica pot fi considerate ca fiind forme specializate ale fenomenului extreme de complex si dinamic al comunicarii umane. Comunicarea educationala este o comunicare impersonala desfasurata intr-un cadru scolar. Mesajele acestei comunicari sunt cu caracter scolar, dar angajeaza acele aspecte cu rol formator, care devin responsabile pentru configurarea unui profil uman. Profesorul este initiatorul si managerul procesului de comunicare. In cazul comunicarii educationale accentul se afla pe relatia profesor-elev, conceputa ca proces de transmitere de cunostinte si intelegerea lor, de transmitere a informaiei dinspre emitator. Comunicarea didactica are o dimensiune explicativa si se dezvolta conform principiilor didactice-pedagogice. O posibila definire a comunicarii didactice se poate structura pe idea ca aceasta este o comunicare instrumentala, direct implicate in sustinerea unui proces sistematic de invatare. Avand in vedere faptul ca, der multe ori, sintagma comunicare didactica se utilizeaza alaturi de comunicare educationala, fara distinctiile necesare, putem incerca o delimitare a celor doua.Credem ca o comunicare, pentru a fi didactica, trebuie sa indeplineasca simultan o serie de conditii: Comunicarea trebuie sa fie un act intentionat, iar intentia sa vizeze schimbari in cunoastere, afectivitatea, comportamentul sau actiunea celui ce recepteaza comunicarea; Comunicarea trebuie sa se desfasoare intr-un cadru organizat si sa se deruleze dupa anumite principii de eficienta paideica(in privinta formarii caluilalt) 1

In general, dar nu exclusiv, o astfel de comunicare se desfasoara in institutii specializate(scoala, universitate), preocupate si de buna organizare a comunicarii in cadrul lor;

Eficienta comunicarii trebuie sa fie supusa evaluarii in raport cu un ideal stabilit de modul de organizare a actului. In acelasi timp insa, sunt acte de comunicare ce mijlocesc realizarea unor

fenomene educationale, fara ca acestea sa se desfasoare neaparat intr-un cadru institutionalizat si cu un control strict al eficientei comunicarii. Actele de comunicare prin care ii influentam pe ceilalti, indifferent ca sunt organizate sau nu, intra in sfera larga a comunicarii educationale.Putem spune ca orice forma de comuniacre didactica este si o forma de comunicare educationala.Profesorul realizeaza cu elevii sai o comuniacre didactica, dar, in acelasi timp, el realizeaza si o comunicare educationala.Aceasta pentru ca , exercitand un tip de influenta, profesorul produce schimbari in personalitatea elevilor.Ca acest tip de influenta este organizat si se desfasoara in institutii specializate inseamna mai mult decat ceea ce cer exigentele identificarii conceptului de comunicare educationala.Pe de alta parte, nu orice forma de comunicare educationala este si o forma de comunicarer didactica.Sfera conceptului de comunicare educationala este mult mai larga decat sfera conceptului de comunicare didactica: suntem supusi in permanenta interventiilor discursive de tip educational, dar suntem supusi interventiilor didactice doar in anumite perioade ale formarii personalitatii. 2.Comunicarea didactica Nu prezenta personajelor professor-elev/elevi da unei copmunicari caracterul didactic, ci respectarea legitatilor presupuse de un act sistematic de invatare.Astfel, comunicare didactica poate aparea intre diferiti alti actori: elev-elev, manual-elev, cartepersoana care invata, instructor-instruiti, antrenor-antrenati, initiat-ucenici etc.Conditia este ca personajul-resursa sa depaseasca statutul de informatori. Schema oricarei comunicari, ca ansamblu al aspectelor ce concura la realizarea ei, cuprinde: Factorii(actorii/personajele/agentii)comunicarii; Distanta dintre acestia si 2

Dispozitia asezarii lor.Ambele sunt importante pentru precizarea particularitatilor canalului de transmitere a mesajului; Cadrul si contextul institutional al comunicarii, ceea ce imprima, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; Situatia enuntiativa(interviu, dezbatere, lectie, sesiune stiintifica etc.); Repertoriile active sau latente ale emitator-receptorilor; Retyroactiuniel practicate; Elementele de bruiaj(zgomotele). Este evident ca pentru fiecare dintre acestea, comunicarea in clasa are specificul

sau, determinat de cadrul sintitutional in care se desfasoara si de logica specifica activitatii dominante-invatarea(ca modalitate esentiala de instruire si educare).O ampla prezentare a specificului comunicarii educative si didactice o realizeaza E. Paun(1982, pp.151-167), urmarind coordonatele : factorii comunicarii educative, cadrul acesteia, circuite de comunicare in clasa, raportul relatie educative-relatie de comunicare, blocaje ale comunicarii educative, randamentul comunicarii didactice etc. 3.Strategii utile si clare de perfectionare a comunicarii didactice O discutie asupra conditiilor de eficienta a comunicarii didactice trebuie sa aiba in vedere ansamblul elementelor componente ale actului communicational(emitator, receptor, cod, mesaj, canal de comunicare, feed-back).Este imperativa preocuparea pentru analiza conditiilor care fac posibila o comunicare ideala, adica o comunicare cu cat mai putina pierdere de informatie si cu satisfactie deplina pentru parteneri.A fi professor inseamna nu numai a poseda cunostinte de specialitate, ci a avea si capacitatea de a le transpune si traduce didactic, adica possibilitatea de asti ce , cat, cum, in ce fel, cui oferi. 3.1.O prima categorie de exigente ale perfectionarii comunicarii didactice se refera la calitatea mesajului transmis de professor elevului.Intr-o relatie de comunicare didactica are loc un schimb de informatie.Aceste informatii constituie ceea ce numim mesajului actului comunicativ.Exigenta cere, in acest caz, ca mesajul receptat de elev sa fie identic cu mesajul pe care l-a intentionat profesorul prin comunicarea produsa.Daca lucrurile nu 3

se petrec astfel, atunci inseamna ca fiecare vorbeste despre altceva, iar comunicarea dorita de locator ramane doar o iluzie. Cauzele care determina distorsionarea mesajului de la emitator la receptor sunt multiple si diversificate,:natura autoritatii, natura relatiilor valorice, ambiguitatea limbajului, utilizarea procedurilor retotice, incapacitatea distingerii dintre sensul propriu si sensul figurat etc.In concstructia discursive de tip didactic, exigenta mentinerii identitatii mesajului in trecerea informatiei de la emitator la receptor inseamna: -asigurarea unui inalt grad de receptabilitatea secventelor discursive, prin utilizarea termenilor adecvati, a caror semnificatie este cunoscuta de elevi, alegerea celor mai convingatoare argumente in sustinerea sau respingerea unei idei, asumarea unor explicatii adecate, care sa aiba drept rezultat uintelegerea unor procese, situatii, relatii -asigurarea unei coroborari si echilibrari intre mijloacele logico-discursive utilizate, astfel incat rationalitatea discursive sa devina constrangatoare in indeplinirea scopului comunicarii didactice: tehnici de argumentare adecvate scopului urmarit(inductive, deductive, analogice), proceduri argumentative capabile sa produca modificarile cognitivesi atitudinale dezirabile in raport cu idealul educational. De exemplu, pentru a fi bine receptat, demersul discursive al profesorului trebuie sa contina atat date, fapte, observatii, experiente din viata cotidiana, cat si explicatii, interpretari, argumente care sa permita elevului sa distinga intre faptul brut si faptul stiintific.O greseala frecvent intalnita in discursurile didactice este mentinerea la un nivel constant de abstractizare, fie prea ridicat, fie prea scazut. Elemente in discursul argumentative o Imagine ape care si-a format-o asupra auditoriului-clasa trebuie sa fie cat mai apropiata de realitate, deoarece numai o buna cunoastere a acelora in fata carora vorbesti iti da posibilitatea construirii discursului didactic adaptat la cerintele auditoriului o Limbajul in care este formulat un mesaj trebuie sa poata fi receptat cu usurinta si inteles de catre elev. Claritatea mesajului se poate obtine numai in conditiile in care sensurile exprimate inseamna, in primul rand, dezvaluirea explicita a

intelesurilor, fie printr-o procedura logico-semantica, fie prin plasarea termenilor in contexte care precizeaza mai bine sensurile. o Efectul persuasiunii depinde de forta sit aria argumentelor. In mod cert, profesorul este interesat in comunicarea didactica nu numai ca mesajul sa fie receptionat correct, conform intentiilor sale, dar si de forta cu care un astfel de mesaj actioneaza asupra receptorului.Argumentele in fata auditoriului-clasa trebuie sa aiba rationalitate evidenta si , in acelasi timp, sa fie credibile, sa fie in accord cu ceea ce elevii stiu deja.Prezentarea intemeierilor de ordin rational ele unei idei si sistinerea lor intr-o maniera adecvata genereaza la elevi convingerea ca idea repsctiva este justa.Pe aceasta baza, ei adera la ea, o integreaza in sistemul cognitive si o promoveaza ulterior. o Adeziunea auditoriului-clasa la argumentele unui mesaj este influentata pozitiv sau negative- de gradul de credibilitate al oratorului.Problema credibilitatii profesorului are o mare importanta in comunicarea didactica pentru ca gradul de receptivitate a mesajului, captarea auditoriului-clasa, atmosfera favorabila sau defavorabila sunt dependente de aceasta credibilitate. 3.2. In comunicarea didactica, important este nu numai ce comuncia profesorul, ci si modul in care o face.Forma in care se constituie discursul profesorului, arta lui de a sustine in modul cela mai atractiv ideile pe care le expune reprezinta modalitati imoprtante de a spori eficienta comunicarii didactice in indeplinirea obiectivelor actului educational. Problema care se pune este cea a expresivitatii vorbirii.Expresivitatea vorbirii este necesara tuturor celor care se exprima in public.Dar este un imperative categoric al profesorului, pentru simplul motiv ca, in raport cu elevii sai si in constiinta acestora , el reperezinta un model de elocinta si , nu de putine ori, este urmat intocmai din punct de vedere al modului in care isi rosteste discursul Tonul este o componenta importanta a limbajului paraverbal, care poate fi un adevarat comutator de sens.Un ton grav al profesorului il conduce pe elev la concluzia ca ideile vehiculate sunt foarte importante, esentiale pentru un demers cognitive sau pentru unul atitudinal.

Accentul este cel care semnalizeaza receptorului ceea ce e essential intr-o comunicare.Este la idemana oricui sa constate ca, in orice comunicare, nu tot ceea ce spune oratorul are aceeasi importanta pentru intelegerea temei.Expresivitatea comunicarii didactice este influentata si de elementele limbajului nonverbal utlizita.Tinuta fizica, expresivitatea fetei, gesticulatia profesorului pot starni reverberatii intelectuale sau affective elevilor. 3.3.Dezideratul unei comunicari didactice efieciente si integrale nu poate fi atins daca ne situam doar in perspective emitatorului si formulam pentru aceasta exigente referitoare la adaptabilitatea in raport cu partenerul. Cateva elemente sunt esentiale pentru indeplinirea deziderentelor unei comunicari didactice eficiente In primul rand, elevii trebuie informati si educati in spiritual unei reale culture a dialogului In al doilea rand, formarea unei culture a dialogului inseamna deschiderea elevului spre disputa cu ceilalti, cu convingerea ca din aceasta disputa atat el, cat si ei vor iesi in castig. 3.4.O comunicare didactica eficienta nu poate exista in absenta feed-back-ului.Termenul feed-back, imprumutat din vocabularul ciberneticii, inseamna informatie de revenire, verbala sau nonverbala, care permite emitatorului sa stie daca mesajul sau a fost primit si cum a fost acesta receptat si inteles Relatia de aferentatie inverse este este mai mult decat necesara, deoarece in functie de modul in care elevul a receptat si inteles mesajul si in functie de parerea pe care profesorul o are despre aceasta intelegere, se regleaza si se orienteaza actul comunicarii didactice, In comunicarea didactica, feed-back-ul apare ca fiind comunicarea decomunicare si invatare. O sinteza a taxonomiei feed-back-ului este extrem de utila oricarui profesionist al scolii care doreste eficientizarea relatiei de comunicare cu elevul.

3.5.In psihologia sociala este din ce in ce mai mult acrediatata idea ca o comunicare interindividuala este determinate, inainte de toate, de tipul de relatie existent intre cele doua personae aflate in interactiune.Aceasta relatie rezulta din atuitudinile dezvoltate de cei doi interlocutori.Jean-Claude abric stabileste cinci reguli ale unei comunicari eficiente si de calitate: i)sa asculti ii)sa observi iii)sa analizezi; iv)sa te exprimi v)sa controlezi Pentru professor respectarea acestui ansamblu de exigente ale unei comunicari didctice eficiente inseamna a dispune de competenta comunicationala.Competenta comunicationala presupune: cunoasterea influentei contextului asupra continutului si formei comunicarii, si, pe aceasta baza, adecvarea comportamentului com,unicational la contextual in care el se manifesta; cunoasterea regulilor comunicationale, dar si avbilitatile de implementare a acestor regului; cunoasterea psihologiei individului, experienta relationarii interumane si o anumita abilitate sociala care sa permita evitarea capcanelor si a pericolelor;\ intelegerea si insusirea culturii interlocutorului, deoarece principiile unei comunicari eficiente variaza de la o cultura la alta; ceea ce se dovedeste a fi efficient in contextual unei culture poate fi inefficient in alta cultura. In relatia de comunicare, profesorul trebuie sa isi assume rolul de o asemenea maneira, incat elevul sa simta ca se doreste intalnirea cu el ca o persoana si ca partener de dialog.Situatia care poate favoriza cel mai bine exprimarea elevului este aceea in care el nu se simte nici judecat, nici interpretat, nici sfatuit, nici manipulat prin intrebari.Este o situatie in care el se simte ascultat.A sti sa asculti este caracteristica fundamentala a unei comunicari ca favorizeaza exprimarea celuilalt.Absenta comunicarii poate rezulta si din absenta ascultarii reale a interlocutorului.