CURS - Introducere în noţiunea de management: definiţii, istoric, şcoli de

management, delimitări conceptuale. Funcţii, principii şi domenii de activitate,

roluri, competenţe şi calităţi manageriale.

Tema 1
ACTIVITATEA PRACTICĂ – Realizaţi portretul unui manager şcolar
inteligent emoţional.

Peter Druker considera că managementul este echivalent cu persoanele de conducere, adică

„omul sfinţeşte locul” şi managerii au rolul hotărâtor în ceea ce priveşte dimensiunea performanţelor
obţinute de către unitatea condusă
În ultimii ani, se fac din ce în ce mai auzite variate interpretãri si abordãri ale managementului
educational. Acesta este acceptat ca un factor ce trebuie sã asigure: în aspect social - buna functionare a
institutiilor educative; în aspect pedagogic - realizarea functiilor de bazã ale sistemului educational,
formarea personalitãtii; în aspect economic - satisfacerea societãtii cu resurse de muncã etc.
Unele interpretãri ne orienteazã spre tratarea complexã a managementului educational, sustinînd cã în
activitatea lor, directorii de scoli trebuie sã realizeze toate sarcinile înaintate sistemului de învãtãmânt
de societate. Prin aceastã prismã, managementul educational impune conducãtorului scolar functii ca:
perfectionarea continuã a activitãtii; transpunerea în practicã a unor politici educationale, valorificarea
rationalã a resurselor pedagogice, consiliere psiho-pedagogicã etc.
Tot mai exigent şi mai complex, rolul liderilor şcolari necesită o gamă largă de competenţe şi
atribute printre directori pentru a le permite să conducă şcoala în mod eficient şi să îmbunătăţească
rezultatelor educaţionale ale copiilor. Directorii de şcoală eficienţi  au ca valori cheie centrarea pe
oameni , cu accent moral şi un accent pe egalitate şi respect. Ele combină atributele cheie ale
inteligenţei emoţionale, rezistenţei şi convingerea cu pasiune  şi nu au nici o problemă în a-şi asuma 
riscuri cu obiectivul constant de îmbunătăţire a şcolii.
Rolul conducătorului este deosebit de complex, dacă ţinem seama şi de faptul că situaţii
diferite necesită conducători cu caracteristici specifice.Subordonaţii percep stilul managerial al şefilor
ca fiind acela care le caracterizează activitatea pe termen lung, indiferent de abaterile întâmplătoare de
la conduita obişnuită. Chiar dacă un conducător îşi schimbă pe termen mediu sau lung stilul de
conducere, percepţia asupra lui rămâne definitiv sau pentru mult timp aceea pe care oamenii şi-au
însuşit-o privind stilul managerial anterior.
A fi manager, mai ales unul bun, ale cãrui rezultate pozitive sã se rãsfrângã asupra activitãtii
scolii, înseamnã sã fii un membru eficace al echipei pe care o reprezentati, un om cu o gandire
independentã si constructivã, un purtãtor de cuvânt al învãtãmântului, o persoanã capabilã sã ia decizii
si sã rezolve probleme, un negociator, un bun cunoscãtor al problemelor financiare. Munca directã cu
oamenii e una dintre cele mai dificile. Nu e usor sã colaborezi, sã discuti cu ei, sã le identifici temerile,
potentialul. Nu e usor sã îi ajuti sã creascã profesional. Nu e usor sã le fii un model. Pentru cã asta esti:
un model de urmat. Chiar dacã nu vor recunoaste deschis acest lucru, angajatii tãi te vor urmãri, si dacã
vor avea ce învãta: te vor urma. De aceea, e nevoie în primul rând sã constientizezi responsabilitatea
enormã care stã pe umerii tãi. Practic, rãspunzi de toatã lumea din scoala pe care o conduci. Faptul cã
stãpânesti puterea de a antrena întregul colectiv în anumite actiuni constituie poate cea mai puternicã
armã pe care o detii în arsenalul tãu ca manager scolar. Pentru a crea un colectiv puternic si viabil prin
autoadministrare, trebuie sã scoti în evidentã realizãrile acestuia si sã recunoasi public contributiile
individuale ale membrilor sãi. În mod cert, a fi manager a devenit o profesie care necesitã atât
cunostinte teoretice, cât si practice în domeniul în care se exercitã aceastã functie. Managerul scolar
trebuie sã fie capabil sã aplaneze orice conflict. Oferindu-le subalternilor libertate în gândire,
independentã în actiuni, el trebuie, în acelasi timp, sã insiste asupra luãrii deciziilor în grup, îmbinând
astfel loialitatea fatã de membrii colectivului cu cerintele impuse de stiinta managerialã. Uneori, în
calitate de conducãtor, trebuie sã fii ferm pe pozitii si sã stãrui asupra propriului punct de vedere, chiar
dacã acesta nu coincide cu cel al colegilor, ori, luarea deciziilor este o procedurã care presupune
asumarea unei responsabilitãti si implicã constientizarea consecintelor pe termen lung. Pe de altã parte,
managerul scolar are si posibilitatea de a usura viata copiilor si a colegilor, de a o face mai interesantã,
de a lãsa o "mostenire" generatiilor viitoare, efort ce va fi rãsplãtit prin recunostinta tuturor.
Managerul unei Şcoli trebuie sã fie cadru didactic care sã fi urmat cursuri de management
educational şi care sã aibã o vechime care să-i asigure cunoaşterea suficienta a instituţiei pe care
urmeazã sã o conducã. În acest fel el poate cunoaste din interior punctele tari si slabe ale şcolii pe care
o conduce şi poate trasa împreuna cu consiliul de administratie noi direcţii de dezvoltare.
Consider cã, în acest context, managerul nu ar trebui sã mai desfãsoare activitãti de predare efectivã,
nici în şcoala pe care o conduce, nici în alte instituţii de învãţãmânt. Dar cum ar trebui sã „arate”
managerul pentru a se bucura de apreciere şi pentru a constitui un „model” pentru angajatii sãi? Ar
trebui sã întruneascã un set larg de însusiri din rândul cãrora nu pot lipsi: temeinica pregãtire de
specialitate, obiectivitatea, exigenta şi respectul faţã de angajati, încrederea, sinceritatea, acceptarea
dialogului, spiritul de dreptate, intuitia, simţul umorului şi rãbdarea. De asemenea, mai pot fi enumeraţi
ca indicatori manageriali: echilibrul intelectual, nevoia de înnoire, capacitatea organizatoricã, modestia,
cinstea, înţelegerea. Minimul necesar de care are nevoie un manager pentru a avea succes poate
însemna câteva lucruri de bun simţ: sã fie un exemplu pozitiv, sã conducã echipa într-o direcţie
rationalã, sã fie integru, curajos si hotãrât, sã nu fie intimidant si sã nu-i învinovãţeascã pe altii. Faptele
şi nu vorbele managerului sunt urmate de echipã. Astfel, pentru a determina angajaţii sã se comporte
într-un anumit fel, managerul ar trebui sã dea primul exemplu.
Trãsãturile personalitãtii managerului devin parte din cultura echipei. Dacã managerul este
foarte competitiv, echipa va fi probabil foarte competitivã. Astfel, este posibil ca echipa sã preia
sensibilitatea, generozitatea, blândetea sau agresivitatea, autoritatea managerului.
Rolul de manager provoaăa multe griji, deoarece niciodatã nu vor exista suficiente resurse pentru a
rezolva toate problemele, iar cele deja soluţionate pot genera altele noi.
Managementul şcolar eficient se realizeazã prin folosirea optimã a resurselor, prin capacitatea
de a motiva personalul de a-l dirija spre obiective si de a-l organiza conform aptitudinilor, buna
comunicare pe orizontalã si pe verticalã, evaluãri curente, obiective si stimulative pentru întreg
personalul, colaborare raţionalã cu partenerii, delegare corectã a atributiilor subordonatilor, utilizarea
unor tehnici moderne de conducere.
Managementul şcolar ineficient se realizeazã printr-o gestionare gresitã a resurselor, printr-un
climat organizational tensionat, blocaje în comunicare, incompatibilitate între colaboratori, între
personal si responsabilitãti, situatii imprevizibile, care împiedicã activitatea, supraaglomerarea
managerului, lipsa de colaborare cu partenerii, stil managerial exagerat, asumarea gresitã a
responsabilitãtilor, dar si implicarea subordonatilor în alte activitãti decât cele specifice locului de
muncã. Nu de putine ori, cei care manifesta o prea mare stapanire de sine sunt catalogati drept
nepasatori, iar izbucnirile de furie ale altora trec drept manifestari firesti ale implicarii. Competenta
emotionala crescuta a managerului general permite cresterea performantelor oamenilor din organizatia
pe care o conduce, transformand-o intr-o companie in care acestia se simt implicati profesional si au
initiativa.
Un bun manager se foloseşte de emotii pentru a lua decizii mai bune . Inteligenta
emotionala presupune să te cunosti pe tine, să iti admiţi slabiciunile şi să respecţi diferenţele dintre
oameni. Inseamnă să fii deschis şi adaptabil, să manifesti empatie, să te sincronizezi si să fii capabil să
comunici cu succes cu ceilalţi. Actul conducerii echivalează cu actul gândirii şi luării deciziilor.
 Se spune că emoţiile perturbă gândirea sau luarea deciziei, iar despre manager se presupune ca
este obiectiv, detaşat, neinfluentat de emoţii. Totusi, fiind vorba de om, care consideră ca orice decizie
bună este, până la urma, emoţională şi, chiar dacă ne-am folosit de gândire ca să analizăm si să
intelegem o situatie, alegerea noastră finală va fi determinată de propriile emoţii şi valori.

Orice manager intr-o scoală trăieste o sumă de emoţii: teamă, furie, suspiciune, gelozie,
tristete, bucurie, interes, acceptare, surpriză. Rolul unui manager este să organizeze actul educaţional in
asa fel incât să elimine din sistem incidentele care ar putea genera emoţii negative.
Interacţiunea umană creează emoţii, astfel ele sunt permanent prezente. Tinute sub control, emotiile vin
in completarea abilitaţilor intelectuale şi tehnice si, in multe cazuri, fac diferenţa intre o decizie bună şi
una rea. Este dovedit faptul ca exprimarea emoţiilor pozitive, precum entuziasmul si increderea, sunt
deosebit de motivante. La aceasta se adaugă capacitatea de a recunoaşte emoţiile colegilor şi de a ţine
cont de ele.
Intr-o instituţie scolara, cel care actioneaza, poate gresi. De aceea, tebuie incurajată iniţiativa şi
capacitatea de a lua decizii, chiar daca rezultatele trebuie şlefuite. Un manager este antrenorul echipei
sale. La fel de importante sunt valorile pe care un manager le promoveaza constant. Un bun manager va
cere feedback de la toţi cei cu care lucrează, pentru fiecare decizie pe care o ia. Nu trebuie sa se
intâmple intr-un mod formal, dar este un pas decisiv inainte pentru acceptarea de catre toti a
schimbarilor pe care aceste decizii le aduc in viaţa lor profesională. In plus, beneficiază de puncte de
vedere la care propria experienta nu le-ar fi dat acces.Situaţiile din activitatea de manager solicită
cunoaşterea si stăpânirea emotiilor. Un bun manager va da "voce" unei emoţii doar dacă este pozitivă
si ajută la motivarea lui si a colegilor.
Pãrerea mea este cã profesia de manager este rezultatul unui proces de transformare personalã.
Lãrgirea perspectivei si conceptiei despre lume si viatã, sporirea nivelului de constiintã, munca cu sine
însusi, descoperirea motivatiilor si principiilor corecte creeazã premise pentru a deveni o persoanã
capabilã sã-i conducã pe ceilalti, adicã o persoanã care sã merite sã fie urmatã de ceilalti si sã îi aibã în
grijã si nu în subordine. Persoanele optimiste, care se relationeazã usor cu ceilalti, care sunt organizate,
comunicã excelent, sunt dotate cu intuitie si empatie, care dau dovadã de fortã de caracter, care au un
dezvoltat sentiment de comuniune socialã si care îsi dezvoltã competentele tehnice necesare sunt clar
avantajate în ocuparea si îndeplinirea cu succes a unor functii manageriale.

Inv.Lodin Elena-Cristina

Şcoala Gimnazială ,,Dimitrie Cantemir’’