Sunteți pe pagina 1din 100

Margareta Dineă

Teste de creativitate

PfllDElfi

Redactor: Simona Pelin

© EdituraPaideia, 2001 Str. Bucur nr. 18, sector 4 75104 Bucureşti, România

tel.: (00401) 330.80.06; 330.16.78 fax: (00401) 330.16.77

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale DINCĂ, MARGARETA

Teste de creativitate I Margareta Dincă. - Bucureşti :

Paideia, 2001

104 p. ; 20 cm. - (Ştiinţe. Seria P sihologie)

Bibliogr.

ISBN 973-8064-90-2

159.54.4

Ca.HlI.ll

Teslil Torrance de gindire crealivi -larma ligurală -

1.1. Câteva cuvinte despre creativitate

Creativitatea reprezintă o notiune controversată În psihologie. Ea a fost circumscrisă atât procesualitătii psihice, cât şi personalitătii. Discutiile asupra criteriilor de apreciere a originalitătii, ca şi cele asupra rolului socialului În structurarea şi manifestarea personalitătii creative, vin să completeze sensul termenului. Ross Mooney, În 1 963, precizează patru directii de abordare a

"problemei creativitătii". Taylor ( 1 989) validează această

sistematizând studiile ultimilor 25 de ani în conformitate cu criteriile indicate de Mooney. Cele patru direcţii de abordare a creativitătii sunt: "a) studiul contextului social, ca generator şi receptor al expresivitătii creative, b) studiul performantelor, al caracteristicilor care asigură produsului recunoaşterea calitătii de originalitate, c) studiul proceselor mintale implicate În creatie, d) studiul personalitătii, defmită ca un «c1uster», care determină comportamentul creativ şi un anume tip de performantă" (p. 101).

Analizând studiile asupra creativitătii dintre anii 1970 şi 1980, Barron

şi Harrington ( 1 985) constată, pe �e o parte, multitudinea abordărilor

clasificare,

pe �e o parte, multitudinea abordărilor clasificare, şi, pe de altă parte, fa p tul că,

şi,

pe de altă parte, faptul că, În ciuda unei aparente diversităti de opinii, se pot determina şi interpretări comune ("points of agreement") În descrierea şi definirea creativităţii. Enumerăm câteva dintre temele abordate:

creativitatea feminină, specializarea emisferică - sursă a intuitiei, contributia stărilor alterate de conştiinţă În dezvoltarea gândirii creative, noi metode de analiză a biografiilor persoanelor creative, relatia dintre creativitate şi tulburările de gândire, mediul creativ, dezvoltarea creativităţii prin antrenament, şi altele. În ceea ce priveşte interpretările comune, cei doi autori enumeră următoarele paradigme, prezente În majoritatea cercetărilor:

1. "Creativitatea

2.

,,Acel

«ceva

este abilitatea care răspunde adaptativ

trebuinţelor umane."

«produs»

nou», care este răspunsul adaptat, este denumit

şi

rezultă

în

Ca

urmare,

urma

desfăşurării

unui proces

initiat

de

o

persoană.

creativitatea trebuie

studiată

la

nivelul produsului,

procesului

prin

şi

persoanei."

nu

Ulterior, Barron

(1989) specifică faptul că

ci

un

anume "self', căci

"persoană"

intelege personalitate,

creativii

sunt intâlniti

frecvent in

toate

tipurile

de personalitate, dar

toti au comun un stil cognitiv specific, un anume stil comportamental

şi o anume deschidere, complexitate şi independentă de judecată.

3. ,,Produsele creative sunt variate şi se clasifică in functie de domeniu:

semantice, figurale, sociale, muzicale, comportamentale etc."

4. "ProprietătiIe definitorii pentru produsul nou, procesul generator de

nou şi persoana creatoare sunt: originalitatea, adecvarea la trebuinte,

validitatea." Barron construieşte testul denumit Symbolic Equivalence

Test, care permite determinarea concomitentă a performantei

procesuale şi a nivelului de originalitate a produsului. Testul se bazează

pe descrierea modelelor-stimul, a proceselor şi a etapelor de

transformare a acestora până la obtinerea de produse originale.

5. "Multe dintre procese sunt pro<juse şi multe dintre produse pot fi

procese; persoana creatoare poate fi considerată în acelaşi timp şi

produs, şi proces."

6. Autorii definesc creativitatea ca un sistem ale cărui elemente

interdependente sunt produsul, procesul şi persoana. Această optiune

poate justifica o abordare plurinivelară a creativitătii ca produs -

proces - personalitate.

7. "Creativitatea nu este o aptitudine, ci o caracteristică a unui sistem

in evolutie. " Persoana creativă evoluează, procesele sunt instrumente

şi mecanisme ale acestei evolutii, iar produsul este adecvat unei

trebuinte care nu a avut solutie.

8. "Creativitatea presupune un dublu demers, inconştient şi conştient".

Această asertiune, determinată de cercetările intense din ultimii ani, a

"insight"-ului ca moment-cheie in generarea noului, readuce in prim

plan o abordare de tip psihanalitic, in care functiile psihice presupun o

interactiune dinanucă a nivelurilor conştient-subconştient-inconştient.

9. "Creativitatea trebuie înteleasă nu doar ca o constructie de noi

structuri, ci şi ca un proces de destructurare." Ea presupune spargerea

modelelor cunoscute de comportament, de gând ire, depăşirea

barierelor impuse de traditiile sociale, găsirea unor sisteme noi de

evaluare a valorii obiectului etc.

10. "Creatiile trebuie să servească scopurilor umane, de aceea este necesară o trecere prin filtrul criticii."

creativă este în aceeaşi măsură capabilă să dezvolte

structuri logice şi ilogice, imagini şi abstractii". 1 2. Aceste paradigme pot constitui baza teoretică a oricărei cercetări

în domeniul creativitătii. Torrance (1991) discută problema nou-creatului, a criteriului şi a implicatiilor pentru individ. De obicei, ideile care nu dispun de o bază teoretică, dacă nu şi practică, bine defmită, sunt fie refuzate, fie ignorate, fie ridiculizate, într-un cuvânt, puse sub senmul întrebării. "Nu este o pozitie surprinzătoare- spune autorul-, pentru că ideile originale sunt întotdeauna generate şi întelese de o minoritate, cel putin într-o fază de începul. Deci a emite o idee no u ă înseanmă automat să te situezi într-o minoritate, şi aceasta este foarte putin confortabil" (p. 72). Prin urmare, în aprecierea originalitătii (creativitătii) unui produs trebuie să considerăm următoarele criterii:

- nivelul potentialului creativ impune o serie de caracteristici ce nu tin de functionalitatea factorilor rationali, de activitatea de învătare , şi care sunt prezente la nivelul noului creat, departajând produsele originale de cele banale (Torrance, 1 989). se consideră a priori că există niveluri diferite de originalitate, dar şi o continuitate a originalitătii normal distribuite (CatteU, 1 970).

11 Persoana

- nu se pot stabili liste de caracteristici care să departajeze perfor­ mantele creative de cele noncreative, dar originalul se impune în virtutea calitătii sale de parado x adaptat, fără a avea nevoie de o listă de termeni specifici (Barron, 1 criteriul de apreciere se poate situa la nivel individual sau public (Pickard, 1 990).

- performanta originală presupune comportamente originale (Torrance, 1 989). comportamentul poate fi considerat el însuşi performanţă creativă, în functie de gradul de originalitate prin care se impune (Torrance, 1989).

Î n abordările diferentiale ale creativitătii se regăsesc cel mai frecvent două criterii. Primul este reprezentat de procesele psihice asociate unei performante (Guilford, 1950 ; Roşca, Zorgo, 1972 ; Stoica, 198 3; Făcăoaru, 1973; Torrance, 198 9). Al doilea criteriu este reprezentat de modalitatea de structurare a trăsăturilor de personalitate (Barron, 198 9; Roco, 1993; Popescu Neveanu, 1 97 1 ; Maslow, 1 986).

a trăsăturilor de personalitate (Barron, 198 9; Roco, 1993; Popescu Neveanu, 1 97 1 ; Maslow,

o enumerare a definiţiilor creativităţii ca proces psihic evidenţiază

complexitatea sa. Ribot (1906) afirmă că generarea de relaţii noi are la bază ratio nament ul anal ogic. Pentru Sp earman (1 9 30), creativitatea este capacitatea de a recunoaşte şi de a genera noi relaţii între obiecte, iar Ghiselin

(1952) consideră creativitatea procesul schimbării, al dezvoltării, al evoluţiei, în organizarea vietii subiective. Aceasta presupune restructurări ale universului intern, ale înţelegerii şi" ale iluminării, chiar reorganizarea structurilor noastre înnăscute. Guilford (1 950) precizează că sensibilitatea la probleme este factorul determ f nant al evoluţiei creative, iar pentru Ku bie (1 958) proce sul creativ presup une implicarea prec on ştien tului în evoluţia procesualităţii conştiente, ceea ce permite descoperirea de noi relaţii. Wittrock ( 1 974) consideră creativitatea un proces de generare prin adăugarea de noi elemente la scheme le mintale exi stente. Simonton (1 988) precize ază caracteristicile de funcţionare a creativităţii ca un proces de permutare a ele mentel or. Stein (1 953), raportându-se la co ntextul social, co nsideră creativitatea un proces care are ca rezultat un produs personal, acceptat ca util şi satisfăcător de cei din grupul social din care face parte. Torrance (1 978) apelează la defmiţii descriptive, care nu depăşesc sfera procesualităţii:

" proce sul creativ pre supune goluri în cunoaştere şi dizarmonii,

sensibilitate în sesizarea acestora, identificarea dificultătilor, căutare a

de solutii, emiterea de ipoteze, verificarea şi modific are a lor, dacă este nece sară, iar în final solutia optimă, creativ ă şi adaptată", sau:

"Creativitatea este un proces care conduce la elaborarea de solutii noi, neîncercate; pentru ace asta se asociază informatiile existente în memorie cu cele noi, se caută solutii, se fac presupuneri alternative pentru re zolvarea probleme lor, se testează şi se retestează altemativele,

se perfectionează, şi, în final, se comunică rezultatele" (p. 1 46).

Î ntr-un studiu mai recent, autorul (Torrance, 1 989) propune o nouă definiţie, care depăşeşte limitele descriptive, insistând pe jocul raţional-iraţional prezent într-un act de creaţie. ,,Procesul gândirii creative

trebuie considerat în acelaşi timp raţional şi supraraţional. Punctul de vedere raţional asupra creativităţii este liniar, procesele sunt secvenţiale, ca în paradigmele lui Osbom, spre exemplu. Creatorii descriu anumite experienţe care par a transcende deliberarea, chibzuinta procesului raţional creativ. Astfel de experienţe sunt greu de determinat printr-o modelare «raţionaIă» a procesului creativ şi, ca urmare, au fost neglijate. Dar investigarea lor este esenţială pentru a întelege exact ce este creaţia şi creativitatea" (p. VII).

Această defi ni ţie i n tegrează procesul creativ în evo lutia perso n alităţi i, care presupune elemente iraţio nale, inco nştie nte, co ndiţio nate de po tenţialul în n ăscut. Aş ad ar, un p rodus origi nal , "util" pe ntru societate presupu ne pa rticiparea to tală

a perso na lită tii, o restructurare cog nitiv- afecti vă pe un fo nd motiva tio nal caracte rizat pri n refuzul schemelor verificate şi pri n deschidere la nou. De sfăş urarea pro cesulu i creativ implică o "fu nc ti o nare" cog ni tivă specific ă. Guilford (1950) de n ume şte caracteristicile fu ncţio nale ale procesului de gâ nd ire creativă factori intelectuali. Mai pot fi nu mite variabile operationale (pri n referire la aspectul complet i nteriorizat al acel oraşi fu nctii cog nitive) sau variabile procesuale (d acă le defi nim pri n aparte ne nta la proces) .

Co nform aceluiaşi autor, factorii i ntelectuali care defi nesc g ândirea creativă su nt: fluiditatea, flexibilitatea, origi nalitatea, elaborarea . Cercetă rile rece nte (Torra nc e, 1992) i n dică preze nta, în procesul creati v, a Î n că do i factori: reziste nta la înc hidere prematură (factor defi nit la nivelul percep tiei)

şi capacitatea de abstractizare semantică (factor defmit la nivelul gâ ndirii şi

al limbajului) . Barro n (1968) defi neşte În felul următor cei patru factori, care circumsc riu gâ ndire a pe axa diverge nt-co nverge nt:

fluiditatea: rapiditatea şi uşuri nţa de asociere între imagi ni, cuvinte, su nete etc.;

nţa de asociere între imagi ni, cuvinte, su nete etc.; flexibilitatea: capacitatea de restructurare a gâ

flexibilitatea: capacitatea de restructurare a gâ nd irii în raport cu noile situa tii, uşuri nta tra nsferului; orig inalitatea: independe nta de raţio name nt, i ntegrarea de eleme nte diverse În acelaşi c âmp perceptiv; elaborarea: capacitatea de tra nsformare şi combi nare de date în

procesul de

To rrance oferă şi o serie de definiţii de lu cru: "fl uiditate a î nseam nă mai multe idei; flexibilitatea - noi soluţii c ând situatia se schimbă ; origi n alitatea - idei ne uzuale ; elaborarea - detaliile" ; reziste nţa la închidere prematură - capacitatea de reziste nţă la figura i ndusă pri ntr-u n stimul perceptiv, sau reziste nta la "gestalt"; abstractizarea sema ntică - capacitatea

de i nterpretare abstract-verbală a figuralului (Torra nce, 1993).

co nstrucţie mi ntală.

sema ntică - capacitatea de i nterpretare abstract-verbală a figuralului (Torra nce, 1993). co nstrucţie mi

1.2. Testul To rrance de gândire creati vă - probă pentru determin area

factorilor intelectuali ai creativitătii Testul Torrance de gândire cr eat ivă ( n CT) p e rmit e ev aluar ea a două

ş i v erb ală. A fo st el aborat şi pu blicat în

an i i '60; în anii unnători, testul a fost utilizat în G ennania, C hina, Japonia, Norvegia etc. În România testul a fost utilizat într -o s eri e de studii având ca scop detenninarea p erfonnan t elor cr eat iv e al e el ev ilor, de către N eac şu (1971), Liiceanu (198 1 ), Stoica (1983) şi altii. Testul poat e fi consid erat, prin ari a mare de ap lic abilitat e, ca r epr ez entând "Minn es ota p entru creativitate" (Şc hiopu, 1 992). Testul verbal (T hinking Cr eativ el y wi th Wo rds) pr esup un e şapt e activităt i-stimul , iar t estul fi gu ral (Thinking Cr eativ ely wi th Pictur es) cuprinde trei seturi de activităti-stimul, oferind posibilităti int erpretative superioare vârstelor de p est e şapt e ani: copii, adol es c enti şi adulti. Val idar ea TTCT s-a real izat prin ex p erim ent e pe popula tii variat e: copii , adol esc enti, adulti , nonna li, supradotati, han dicapati em otional, n evăzători, subiecti cu probleme de învătare etc. Studiil e de validare, ca şi c erc etăril e

aplicative, au ev id entiat multipl ele pot entialităti al e ac est ei prob e. St udiil e interculturale pe popula tii es t-as iatic e ( Japonia) au condus la compl et ar ea posibilit ăti lor int erpr etati ve al e prob ei cu o ev aluare ca lit ati vă a p erfor­ mante lor obtinut e prin aplicarea testului figural (Torranc e, 1 9 79). Utilizarea TTCT p ermit e măsurarea niv elului p erfonnant ei creative prin intennediul a şas e variabil e. Aş a cum am pr ecizat în part ea introductiv ă a acestui capitol, ele repr ezintă variabil e op erational e şi se d efm esc în sfera p roc es el or co gnitiv e. fl uidi tat ea , fl exibilitatea, o rigina litatea ş i el abo rarea sunt v ariabil e care s e d e fin es c în sfera gândirii pe axa conv erg ent -di v erg ent ş i sunt denumite de Guilfo rd "facto ri int el ect uali". Ul timii doi facto ri sunt: rezist enta la înc hid ere pr ematu ră, car e es te d efmibil ă la niv elul p ercepti ei; capacitat ea de abstractizare semantică, ce se d efm eşt e la niv elul originali tătii v erbal e. Î n cont in uare, d escri em c ei şas e factori, cu pr eciza rea că :vo m fac e referire doar la ac ei a d ete nninati prin intenn ediul fonn ei figural e a testului.

- fl uiditatea figu raIă (Auid. f.) est e un indicator al rapiditătii, al uşurintei de asociere în planul gândirii (a imaginilor, cuvintelor, sunetelor etc.); indicele de fluiditate este dat de numărul total de răspunsuri;

- Flexibilitatea figurală ( Fl ex. f.) este un indicator al capacitătii de restructurare a gândirii în raport cu noile situatii; indicele de flexibilitate este dat de numărul total de categorii diferite în care se pot include răsplinsurile. flexibilitateaesteconsiderată fie un atribut al adaptabilitătii,

fonne de cre ativitate , figurală

şi ap arţine trăsă turilor de p ersonalitat e, fie o caract eristică a gâ ndirii

care p ermit e d epă şir ea in e qi ei şi r ei nt erpr eta rea informatiilor. Jausov ec (1994) a d emonstrat compl exitat ea gândirii analogic e ca modalitate es entială de functionare a flexibilităţii mint ale;

Originalitat ea figurală (Orig. f.) indică ind ep end enta de ration ament, capa citat ea de in tegrar e a unor el em en te div ers e în ac elaşi câmp

p erc ep t iv ; indic ele de originalitat e s emnific ă r3.1 1t at ea răspunsul ui prin raportar e la o repartiti e proc entuală. G en erarea de alt ernativ e

n euzual epresupun etimp ad ecvat, capacitat ea dejoc cu alt ernativ el e,

capacitat ea de apr eci ere cor ectă a impor tant ei probl em ei şi pu ter ea

de a impun e solu tiile original e; Elaborar ea figurală (Elab. f.) repr ezintă capacitat ea de tran sfo nnare şi com binar e de id ei în proc es ul con structi ei mintal e; in dic ele de elaborar ereprezintă numărul d ed etalii care compl etează şi nuant ează

şi Sa ft er (19 99) p r ec iz eaz ă:

răs punsul (Ba rr on, 1 9 68). Torra nc e

,,0 p erformantă sup erioară la param etrul «elaborare» induc e p erfor­ mant e scăzut e din punctul de v ed ere al fl exibilitătii, fluiditătii şi orig inalitătii" (p. 1 1 2 ). El aborar ea es te d e n eîn loc uit şi d evin e

n ec es ară în compl etar ea şi

tran sformar ea "insig ht"-ului în cr eati e,

în planificarea activitătilor p entru realizar ea cr eati ei, în impun erea

propri ei creatii original e şi în d epăşir ea rezist ent elor social e la nou ;

R ezist enta la înc hid ere pr ema tură (R ez. înc .) măsoară capacitat ea

de rezist entă p erc eptivă la figura indusă prin stimul sau r ezist enta la "g es talt" ; indic ele r epr ezintă măs ura în ca re sub i ectul es te

ind ep end ent de învătar ea p erc eptivă, şi es te sp ecific creativitătii

fi gural e. Consid erată de Rog ers , în 1 9 79, ca fi ind una di ntr e

caract eristicil e de n elipsit al e cr eativ ităt ii, d esc hi d er ea psi hologică la nou, ca şi rezist enta la "g estalt", este loc alizată de Go rdon la

niv elul et ap ei de in cuba tie a proc es ua lită tii psi hic e cr eat iv e;

- Capacitat ea de abstract izar e s emant ic ă (Abs. s em.) es te capacit at ea de int erpr etare abstract-v erbală a figuralului. Niv elul de abstracti­ zare s emantică măsoară capacitat ea de int erpr etare abstract-v erbal ă

a d es enului prin titlul acordat ; indic ele r epr ezintă niv el ul de

.

abstractizar e al continutului tit lului. Evid enti erea es en tial ului est e

d efm ită ca fiind capa citat ea de a int egra contra st el e. R eunir ea unor

informatii

caract eriz ează în ac elaşi timp prin gândir e ind ep end entă ŞI p rin

d esc hid ere m aximă la sug estiil e şi informatiil e altora" (Torranc e şi S aft er, 1 999, p. 102).

div erg ente se poate realiza p entru că nalt c reativii se

Lista de trăsături creative este o evaluare calitativă a performantelor. Cele treisprezece trăsături creative (Trăsăt.) cuprinse în listă sunt definite şi descrise în continuare.

1. Expresivitatea emotională este reprezentarea emotiilor sau senti­ mentelor în desene şi/sau în titlurile acestora. Permite evaluarea nivelului de implicare emotională. Emotiile sunt considerate în mod obişnuit, în literatura de specialitate, ca fiind un factor de blocare a creati vitătii - spun Torrance şi Safter (1999) -, dar în acelaşi timp sunt acceptate şi teoriile conform cărora în creatie sunt implicate o serie de trăiri iraţionale, cu efect pozitiv în planul generării noului. Soluţia acestei contradicţii pare a fi cea oferită de Pames, Noller şi Biondi (1977), care consideră că în actul de creatie este necesară o balantă, un echilibru între emotie şi cognitie.

2. Gradul de complexitate al desenului este un indice al combina�

toricii mintale. Răspun sul prezintă o poveste nu doar prin numărul mare de detalii, dar şi prin interacţiunea elementelor componente ale desenului. 3. Mişcarea şi actiunea în desen sunt, de asemenea, un indice al combinatoricii mintale. Personajele sau obiectele reprezentate în desen sunt statice sau în mişcare. Prezenta acestei trăsături rezultă din poziţia figurilor în desen, din indicaţiile de replică sau din titlul acordat. 4. Expresivitatea titlului este un indice al trăirilor afective implicate în procesul creativ. Se evaluează strict la nivelul titlului, care poate

comunica un sentiment sau o emoţie care nu este evidentă prin desen.

5. Combinarea mai multor figuri incomplete reprezintă un indice suplimentar în evaluarea rezistentei la închidere. Se consideră acest parametru prezent atunci când se depăşesc limitele induse prin stimulii . prezentati şi când liniile se combină într-un desen unic, care are la bază două sau mai multe figuri incomplete (specific Activitătii 2).

6. Combinarea de două sau mai multe seturi de linii reprezintă al doilea indice corelativ evaluării capacitătii de rezistentă la închidere prematură. Este prezent atunci când se reunesc într-un desen unic mai multe perechi de drepte paralele, pentru a reprezenta o idee (specific Activitătii 3). Abilitatea de a combina şi de a sintetiza altemativele, aşa cum sunt ele descrise de ultimele două trăsături enumerate, este, conform autorilor, rar întâlnită. Dintre metodele care permit dezvoltarea acestei abilităti, se enumeră: sinectica, brainstorming-ul, lateralizarea cerebrală şi metodele japoneze.

7.

Perspectiva vizuală neuzuală este dată de reprezentarea obiectelor şi a personajelor dintr-un unghi în care în mod normal nu pot fi percepute.

8. Perspectiva vizuală internă este prezentă atunci când sunt desenate

obiecte, fi inte etc. într-o perspec ti vă intern ă. Atât desen ele care prezintă perspective interne, cât şi cele care prezintă perspective neuzuale, sunt forme de redefinire a problematicii în alte contexte. Se bazează pe un fapt arhicunoscut, şi anume capacitatea umană de a percepe noi elemente atunci când un obiect este pozitionat în alt context. Posibilitatea de a privi, de a analiza o problemă din mai multe unghiuri, sau prin recontextualizare, permite dezvoltarea unor performante creative. 9. Capacitatea de a depăşi limitele induse de stimul este al treilea indice corelativ evaluării capacitătii de rezistentă la închidere prematură. Această trăsătură este considerată prezentă atunci când fiecare linie dintre cele două paralele este utilizată ca stimul de sine stătător (specifică Activitătii 3). 1 0. Umor în titluri şi desene - desenele, titlurile (sau împreună) exprimă ironie, satiră, orice altă formă de umor. Umorul este considerat abilitatea absolut necesară realizării sintezei proceselor psihice şi a trăsăturilor de personalitate în creativitate. 11. Bogătia imageriei - caracteristică a desenului care reprezintă nivelul de realism al imaginii şi "vioiciunea" acesteia. 1 2 . Bogătia coloristicii - desenul face apel la alt tip de perceptii, în plus fată de cele vizuale (polisenzorialitatea desenului - tact,

miros etc.). Abilitatea de vizualizare a problemelor şi a solutiilor lor, ca şi abilitatea de a combina diferite modalităţi senzoriale, este prezentă În special în etapa de incubatie a procesualitătii psihice creative, şi conditionează nivelul perfomlantei creative. 13. Viteza de angajare creativă în probă - trăsătură care indică rapiditat e a angajării originale într-o sarcină.

- forma figurală

(TTCT)

creati

1.3.

Stu dii

de

adaptare

şi etalonare a testu lui

To rrance

de gând ire

În

cadrul studiilor de adaptare şi etalonare a testului Torrance de gândire

creativă

s-a lucrat cu un eşantion de 100 de elevi de liceu, între 14 şi 18 ani,

cu repartitie relativ egală pe cinci niveluri de vârstă (14, 15, 16, 17 şi 18 ani).

După administrarea testului au putut fi calculati principalii indici statistici necesari stabilirii normelor pentru populatia românească vizată în studiu. Tabelul 1.1 sintetizează datele obtinute în urma experimentării TTCT

- forma figurală.

Ta belul 1.1. Valori statistice ale scalelor TTCT

Scale

Medie

A.S.

Coef. Alfa

Fluid. f.

1 9 ,75

8,50

0,57

Orig. f.

24,32

1 1 ,43

0,59

Abs. sem.

7,47

8,26

0,59

Elab. f.

67,25

43,69

0,60

Rez. Înc.

6,10

3,42

0,58

N = 100

Aşa cum rezultă din tabelul 1.1, raportul medie/abatere standard indică

o dispersie mică a datelor, cu exceptia variabilei "elaborare figuraIă".

Coeficientii de consistentă internă (Cronbach Alfa) sunt cuprinşi între 0,57 (F i uid. f.) şi 0,60 (Elab. f.), fidelitatea scalelor variază în limite medii. Pentru determinarea validitătii testului am calculat atât intercorelatiile între scalele TTCT, cât şi corelatiile acestora cu scala CT (potential creativ) din Inventarul Psihologic California (CPI). CPI este destinat evaluării comportamentului normal pornind de la manifestările interpersonale şi interactiunile sociale cotidiene (Gough, 1987; Albu, Pitariu, 19 93). Scala de Temperament Creativ (CI) sau Scala de Potential Creativ, care face parte din inventar, evaluează prezenta creativităţii la nivelul

comportamentului. Corelatele comportamentale surprinse prin aplicarea CPI care evidentiază prezenta potentialului creativ se pot încadra în patru dimensiuni majore: încredere în sine, individualizare şi valori neconvenţionale, imprevizi­ bilitate şi improbabilitate, atitudini sociale pozitive (Gough, 1992).

şi valori neconvenţionale, imprevizi­ bilitate şi improbabilitate, atitudini sociale pozitive (Gough, 1992). 14

Am considerat criteriu performantele obtinute de subiectii lotului nostru la scala Cf. Coeficientii de corelaţie între scorurile testului TICf şi criteriu, scala Cf, au valori cuprinse între 0,07 şi 0,30. Rezultatele calculelor de corelaţii între criteriu, scala Cf, şi subscalele TICf sunt prezentate în tabelul 1 . 2.

Tabelul 1.2. Corelatiile scalelor TICf cu scala CT (CPI)

Scala Fluid. f. Orig. f. Elab. f. Rez. Înc. Abs. sem. 0,15 CT 0,14 0,07
Scala
Fluid. f.
Orig. f.
Elab. f.
Rez. Înc.
Abs. sem.
0,15
CT
0,14
0,07
0,30**
0,16*

N =

1 00

*p = 0,05;

**p = 0,Ql

Pentru determinarea consecventei răspunsurilor la subscale (validitate discriminantă), am apelat la calculul intercorelatiilor (Albu, 1998, p. 169). Majoritatea coeficienţilor de corelatie sunt semnificativi la p = 0,05 sau p = 0,01, existând şi o serie de coeficienţi sub această limită. Aceste rezultate ne permit să spunem că subscalele testului vor diferentia între subiectii cu performante bune şi cei cu performante slabe. Rezultatele calculelor de intercorelatii sunt prezentate în tabelul 1.3.

Ta belul 1. 3. Intercorelaţiile între scalele TICf

Scala

Fluid. f.

Orig. f.

Elab. f.

Rez. înc.

Abs. sem.

Fluid. f.

1,00

Orig. f.

0,84**

1,00

Elab. f.

0,31**

0,17*

1,00

Rez. Înc.

0,41**

0,28**

0,14

1,00

Abs.

sem.

0,02

-0,12

0,13

0,21*

1 ,00

N= 1 00

*p = 0,05;

**p = 0,01

Rezultatele validării referitoare la criteriu, ca şi corelatiile bune între subscale, ne permit să considerăm testul valid, iar rezultatele care se obtin prin aplicarea probei - estimări corecte ale performantelor subiectilor.

1.4. Instructiuni de administrare şi scorare

1.4.1. Repere teoretice

Î n continuare sunt prezentate informatii necesare pentru administrarea şi scorarea testului TOlTance de gândire creativă - forma figurală. Acesta se poate utiliza la toate nivelurile de vârstă. Cea mai indicată este perioada

de vârstă cuprinsă între 6 şi 18 ani.

ATENŢIE! Etalonul inclus În această lucrare este pentru vârsta adol escentei (14.1 8 ani) şi a fo st elaborat pe baza ră spun. surilor a 100 de subiecti.

TTCT - form a figural ă cuprinde trei activităţi : Acti vitatea 1 - Constructia unui tablou; Activitatea 2 - Completare de desene; Activitatea 3 - Linii paralele. Timp de lucru pentru fiecare activitate în parte: 10 minute. Examinatorul trebuie să fie familiarizat cu conceptele de gândire creativă, aşa cum le utilizează autorul testului. În continuare reamintim sensul notiunilor utilizate În acest test:

originalitatea indică independenta de rationament, integrarea de elemente diverse în acelaşi câmp perceptiv, abilitatea de a produce idei independente de sensul uzual stabilit.

- fluiditatea indică rapiditatea şi uşurinţa de asociere Între imagini, abilitatea de a produce un număr mare de idei, cuvinte etc.

- flexibilitatea evaluează capacitatea de restructurare a gândirii în raport cu noile situatii, uşurinţa transferului, abilitatea de a produce diferite categorii de idei, de a schimba o categorie cu alta utiIizând imagini sau cuvinte; reprezintă, de asemenea, abilitatea de a folosi anumite strategii.

- elaborarea evaluează capacitatea de combinare şi transformare de date, abilitatea de realizare concretă a unor idei originale, noi.

1.4.2. Pregătirea testării

Este indicat să se evite cuvântul "test" în cadrul instructajelor; se poate apela la formulele "caiet cu desene de completat", "exerciţii" etc. Este indicat să se creeze o atmosferă relaxată, ludică. De asemenea, nu este indicat să se testeze simultan mai mult de 35 de respondenti. Dacă se lucrează cu grupuri de copii între 6 şi 10 ani, este recomandabil ca testul să se aplice la grupuri de maximum 15 respondenţi. Timpul total al testării este de 45 de minute, din care 30 de minute de lucru propriu-zis.

1.4.3. Administrarea testului (Forma figurală)

Se împart subiecţilor probele, precizându-se să nu deschidă caietul până când nu sunt date instrucţiunile. Având în vedere vârstele diferite la care se poate aplica testul, este admis să se adapteze instructajul în funcţie de vârstă.

Instructajul preliminar are scopul de a motiva respondenţii pozitiv pentru probă. "Presupunem că aveţi multe activităţi interesante în această perioadă. Noi vă oferim posibilitatea să descoperiţi cât de creativi, cât de imaginativi sunteţi. Sperăm să vă intereseze şi să vă amuze aceste exerciţii. Vă rugăm să vă scrieţi numele pe prima pagină a caietului pe care îl aveţi în faţa dumneavoastră."

Instructaje specifice

Instructajele specifice sunt de două tipuri: un instructaj general, care se face înainte de debutul probei, şi instructaje specifice fiecărei activităţi în parte. Instructajul general este următorul:

" n acest caiet se găsesc mai multe desene care pot fi completate. Vă dăm posibilitatea să vă folosiţi imaginaţia, adăugând desenelor deja existente tot ce vă trece prin gând, pentru a face ca desenele să fie cât mai neobişnuite şi mai interesante. După ce aţi desenat prima idee, completaţi-o cu altele pentru a face o poveste cât mai interesantă cu putinţă. Timpul de lucru pentru fiecare

dintre cele trei activităţi este limitat, aşa că utilizaţi-I cât mai fructuos. Lucraţi repede, dar nu superficial! Dacă aveţi întrebări, nelămuriri, vă rog să le spuneţi acum, înainte de a începe lucrul."

Î n continuare li se cere respondenţilor să deschidă caietul-test la pagina cu Activitatea 1.

Î

Instructaj specific pentru Activitatea 1 (Constructia unui tablou)

"Pe pagina următoare este o formă rotunjită. Gândiţi-vă la un tablou ori la un obiect pe care să-I desenaţi incluzând această figură ca o parte integrantă. Î ncercaţi să vă gândiţi la un desen la care nimeni nu s-a gândit Adăugaţi primei idei care vă vine în minte altele noi, astfel încât să concepeţi o poveste cât mai interesantă cu putinţă. După ce aţi completat tabloul vostru, gândiţi-vă la un nume sau la un titlu pentru el, pe care să-I scrieţi în partea de jos a paginii, în spaţiul prevăzut pentru aceasta. Găsiţi un titlu cât mai inteligent şi cât mai neobişnuit care să descrie povestea voastră. Veţi da pagina şi veţi începe completarea în momentul în care vi se va indica. De asemenea, vă veţi opri din activitate atunci când vi se va cere acest lucru. Aţi înţeles instructajul? în trebările se pot pune doar acum, înainte de a începe proba. Aveţi 10 minute la dispoziţie."

Instructaj specific pentru Activitatea 2 (Completare de desene)

"A dăugând linii la figuril e incompl ete de mai jos şi de pe pagina următo are, put eţi sc hi ţa cât eva obi ecte sau d es en e. Î nc ercaţi din nou să vă gândiţi la lucruri la care nim eni altcin eva nu s -ar gândi. Fac eţi pov es tea voastră cât mai compl etă şi cât mai in teresantă cu putinţă, adăugând no i co ns tr ucţii în ju rul prim ei id ei care vă vin e în mint e. Ela bor aţi un titlu original p e ntru fiecare dintr e d es en ele voas tre şi scri eţi-l sub ac es tea. Ve ţi înc ep e compl etarea şi vă v eţi opri din lucru atunci când vi se va

c ere. Nu es te oblig atoriu să com pl etaţi toat e d es en el e. Av eţi timp sufi ci ent

să fac eţ i cât mai mult e d es en e. Aţi înţ el es in structajul ? Î ntrebăril e se pot

pu ne doar acum, Av eţi

înaint e de a înc epe proba.

10 m inut e la dispoziţi e. "

Instructaj specific pentru Activitatea 3 (Linii paralele)

" Î n 10 minut e, v ed eţi câte obi ect e sau tablouri put eţi fac e din p erec hil e de linii drepte de mai jos şi de pe unnătoar ele două pagini. P erec hil e de linii vor fi inclus e în d es en, put eţi plasa s emne între linii, pe linii şi în afara liniilor, oriund e doriţi, p entru a realiza un d es en compl et. Î nc ercaţi să vă gând iţi la lucruri la care nim eni altcin ev a nu s-ar gândi. Fac eţi cât mai multe

desene diferit e şi fac eţi -l e să ex p rime o cât mai compl etă şi int eresantă istori e

pr evă zut e. Nu es te

cu pu tin ţă. Adăuga ţi un num e sau un ţi tlu în spaţiil e

oblig atoriu să compl eta ţi toat e d es en el e. Veţi înc epe compl etar ea şi vă v eţi

opri în mom entul în care vi se va in dica ac est lu cru . Aţi înţ el es instructajul ?

Î nt rebăril e se pot

pun e doar acum, înaint e de a înc epe proba.

Av eţi 10

mi nut e la dispoziţi e. "

1 .4.4. Ghidul de scorare/notare şi instructiuni pentru utilizarea lui

Es te important ca c el c are scorează să ci

te

asc ă ac es t g h id şi să-I urm eze

cât mai fidel cu pu tinţă, acc ep tâ nd stand ard el e ac es tuia ca bază de jud ecată.

Pasul } - Se d etermină pr ez enţa trăsăturilor cr eativ e p entru Activităţil e 1, 2 şi 3. Se acordă bonificaţii. Pasul 2 - Activitat ea 1: Co ns trucţia unui ta blou - se d eterm ină scorur il e p e ntru facto rii: originalitat e, el aborar e şi abstrac ti zar e semantică.

Pasu l3 -

Activ ita t ea 2: Compl etar e d e d es ene - se d etermi nă scoruril e

p entru factorii: origina litat e, fl exibili tat e, fluid itat e, el aborare, reziste nţă la înc hid ere şi abs tractizar e s ema ntică. Pasul 4 - Activitat ea 3: Linii paral ele - e calcul ează scorur il e p e nt ru

fa ct ori i: flu id itat e, fl exibil itat e, or iginalit at e şi el aborar e

(suma scorurilor pentru fiecare desen, plus bonificatii pentru grupaje de linii) . La această activitate, abstractizarea semantică

nu oferă un punctaj semnificativ. Pasul5 - Se face sumarul punctelor la cele trei activităti, în functie de fluiditate, originalitate, flexibilitate şi elaborare. Pe foaia de scorare se adaugă şi punctajele obtinute la parametrii: "abstractizare

"rezi stenţă la închidere"

(Activitatea 2). Pasul 6 - Se transformă notele brute în note standard, în conformitate cu

determin area index ului de

creativitate (QCr) , se calculează suma dintre media notelor standard ale factorilor creativitătii (fluiditate , originalitate, abstrac tizare seman tic ă, el aborare , rezi stenţă la închidere prematură) şi suma bonificaţiilor obţinute la trăsături creative.

semantică" (Activ itătile 1 şi 2)

şi

indicaţiile fo ii de profil. Pentru

Pasul 1

Vom începe prin a descrie modalitatea de scorare a listei de trăsături creative.

Lista trăsăturilor creative cuprinde treisprezece trăsături, prezenţa fiecărei trăsături fiind considerată drept o bonificaţie care se va adăuga mediei

obtinute la factorii: fluiditate, originalitate, elaborare, abstractizare semantică

şi rezistentă la închidere. Aceste caracteristici nu sunt egale în importanţă

cu factorii enumeraţi anterior, dar ele se adaugă la informatiile obtinute prin ITCT privind potentialul creativ. Prezenta acestor trăsături va fi privită ca

o caracteri stică ce poate fi utilizată pentru dezvoltarea unor metode

instructionale şi a unui plan de învăţământ adecvat.

Prezenta une i trăsături creative este ind ica tă pe fo aia de scorare printr-un semn "plus" (+). Dacă aceeaşi trăsătură apare o dată sau de două ori, se trece o dată semnul "plus" (+). Dacă aceeaşi trăsătură are de la trei aparitii În sus, se notează de două ori "plus" (++).

Înainte de a prezenta trăsăturile creative, sunt necesare câteva precizări. Un răspuns poate să nu conţină nici una dintre cele treisprezece trăsături, sau poate să conţină mai mult de una singură, deoarece ele nu se exclud una pe cealaltă. Multe dintre trăsături apar frecvent, altele apar foarte rar. Când o trăsătură rară apare, cum ar fi combinarea de figuri în Activitatea 2 (Completare de desene), ea indică, de regulă, capacităţi creative superioare. Unele trăsături au tendinţa de a apărea simultan, cum ar fi bogăţia imaginii şi coloristic a, dar

lut n�e c cel care realizează

exphcaţllie dm lucrarea de faţă.

Trebuie amintit că, cu excepţia a patru trăsături, toate celelalte pot apărea la toate activitătile. Excepţii le sunt: combinarea de figuri (Activitatea 2),

combinarea de linii (Activitatea 3), rezistenta la închidere (Activitatea 3) şi

rapi ditatea de intrare în sarcină (Activitătile 2 şi 3).

Vom prezenta în continuare cotarea pentru fiecare trăsătură şi

exemplificări prin desene.

1. Expresivitatea emotional i a desenului (sau exprimarea de

sentimente şi emotii în desen) Sentimentele şi emotiile pot fi reprezentate fie doar prin desen, fie doar

prin titlu, fie prin ambele. Această trăsătură poate fi întâlnită în toate cele

trei activităţi. În unele cazuri ea poate fi evidenţiată de o replică a figurilor

din desen (oameni, animale, obiecte neînsufleţite), asemănător benzilor

desenate. Unele dintre cele mai comune indicaţii verbale sunt: tristeţea,

fericirea, bucuria, dragostea, mânia, ura, zgârcenia, frica, groaza, extazul,

singurătatea, dezgustul. Indicaţiile nonverbale în desene sunt mai subtile şi

greu de descris. Ele includ expresii faciale, în special poziţia gurii, mimica,

postura corpului. Unul dintre cei mai întâlniţi indicat ori

emoţiilor şi sentimentelor sunt desenele reprezentând lacrimi, dans, râs,

îmbrăţişare, sărut, luptă, zâmbet, încruntare, braţe întinse simbolizând extaz,

îngrijorare, pumni strânşi în semn de teamă sau mânie, raze pentru a

simboliza mândria, succesul.

e le pot apărea şi una fără cealaltă. Este ab

scorarea să fie familiarizat cu exe mplele ŞI

nonverbali ai

cealaltă. Este ab scorarea să fi e f a mi l i a ri z a

2. Gradul de complexitate al desenului (articularea unei povestiri)

Persoanele creative sunt capabile să comunice Într-un mod clar şi puternic. Trebuie suficiente detalii pentru a pune lucrurile În context şi a "spune o poveste" sau a comunica o idee. Totuşi, detaliul sau elaborarea singură nu poate constitui "articularea unei povestiri" şi includerea în context. Un fel de mediu trebuie creat pentru obiect. Chiar şi un obiect, totuşi, poate spune o poveste distinctă, dacă există indicatori figurali şi/sau

verbali ai istori ei obiect ului. Este de retinut că desenul trebuie să arate o relaţie de interacţiune între elementele lui. Ac eastă trăsăt ură indică abilitatea de a reprezenta un tablou general care c omunică efectiv ceva. Ea este întâlnită mult mai des în Activitatea 1.

a reprezenta un tablou general care c omunică efectiv ceva. Ea este întâlnită mult mai des
a reprezenta un tablou general care c omunică efectiv ceva. Ea este întâlnită mult mai des
�"" \ * ?l-- .:Ir \ * :* ;/: , i l 1: c '
�""
\
*
?l--
.:Ir
\
*
:*
;/:
,
i l
1:
c
'
-);
,j.:
k
.
.;;
l' /
*
*
:4-
.
'k
*
�--:--.'
/
'
��
1r
f
.
.ii.
,
,.
,
1
.:
i
l
/1
I
I
I
(
I
:4- . 'k * �--:--.' / ' � �� 1r f � . .ii. , ,.

3. Mişcare şi actiune În desen

Aceasta este, probabil, una dintre trăsăturile cele mai uşor de recunoscut. Mişcarea poate fi reprezentată in mai multe feluri: prin titl u, prin replici ale personajelor din desen, prin pozitii ale personajelor sau ale lucrurilor din desen. Î n continuare, prezentăm o serie de exemple de răspunsuri care nu vor ti punctate pentru mişcare : răsăritul Soarelui sau al stelelor, figură umană în picioare sau odihnindu-se (copil în leagăn, perso ană in pat, bărbat in hamac), fată umană zâmbind, tristă, încruntată etc., moară de vânt fără indicaţia mişcării, animal aşezat sau in picioare fără indicatia mişcării, apă în piscină, fără indicaţia mişcării (v aluri, curenti etc). Indicatorii cei mai comuni ai mişcării şi acţiunii includ alergarea, zborul, dansul, schiatul, lupta, mâncatul, băutul, inotul, plutirea, scufundarea, lovirea etc. Ca şi primele două, această trăsătură poate apărea in toate cele trei activităti. Există posibilitatea ca în Activitatea 1 să apară trei sau mai multe exprimări ale mişcării. În acest caz, se acordă dublu "plus" (++) de la început şi se trece mai departe, la celelalte trăsături creative.

. , ."
. ,
."

4. Expresivitatea titlului

Pentru a fi punctată expresivitatea titlului, trebuie ca ea să meargă dincolo de simpla descriere. Desenele cu titlu ironic sau satiric cad deseori în această categorie, la fel ca şi titlurile foarte abstracte şi figurative. Întrebarea pe care

trebuie să v-o pune ti este: Dacă înlătur titlul, tabloul îmi va mai sp une întreaga

poveste? Dacă răspun sul este nu, atun ci desenul va fi punc tat pentru expresivitatea titlului. Titlul trebuie să comunice sentimente sau emotii şi să spună ceva despre tablou, care să nu poată fi aflat din desen. De exemplu:

,,Băiat ambitios", ,,Bătrână singuratică", ,,Răzbunarea canarului" etc. Această trăsătură poate apărea şi poate fi scorată, pentru un desen, o dată cu ,,Expresivitatea emotională" şi "Umor în titluri şi desene".

\ "-, \ "-, \ \ \ 1 ' . " i. ., \ \
\
"-,
\ "-,
\
\
\
1 '
.
"
i.
.,
\
\ )
\
I
Î

5. Combinarea a două sau

mai multe figuri incomplete (Activitatea 2)

Aparitia

acestei trăsături

este foarte rară

şi indică

capacitatea de a dărâma structura existentă şi limitările şi

totul într-un

nou întreg.

o persoană cu de a recombina

" vq • �-. �-' --� . _----� •. -- � ",.4 ,"""_ ----:�-- �
" vq
�-.
�-'
--�
.
_----�
•.
-- �
",.4
,"""_
----:�--
'"
-
. -.
. ,

6.

Combinarea a două sau mai multe seturi de linii (Activitatea 3)

Această trăsătură este foarte uşor de recunoscut şi este întâlnită mai des decât cea de mai sus. Reprezintă abilitatea de a sesiza componente separate (seturi de linii) într-un obiect sau tablou. Această trăsătură indică persoanele care, în condiţii restrictive, sunt capabile să folosească orice portiţă de libertate care se iveşte.

folosească orice portiţă de libertate care se iveşte. 7. Perspective vizuale neuzuale Persoana creativă poate

7. Perspective vizuale neuzuale

Persoana creativă poate percepe lucrurile şi situaţiile în diferite moduri. Ceea ce urmărim pentru a acorda o bonificaţie de prezenţă a acestei trăsături este un desen care să prezinte un obiect dintr-un unghi din care, în mod normal, nu-I vedem (de sus, de jos în sus, la distanţe neperceptibile sau în relatii şi poziţii neobişnuite).

normal, nu-I vedem (de sus, de jos în sus, la distanţe neperceptibile sau în relatii şi

8. Perspective vizuale interne

Sunt numeroase indiciile care arată că persoanele creative sunt capabile să vizualizeze dincolo de aspectul exterior şi să sesizeze funcţionarea internă, dinamică a lucrurilor. Exemple pentru această trăsătură sunt: desenul interiorului unei case văzut prin pereţi, un vapor văzut de pe fundul mării, părţi ale corpului văzute prin haine, un fetus în abdomenul mamei, oameni într-un submarin, boabele de mazăre într-o păstaie etc.

.- � � -
.-
-

9. Capacitatea de a depăşi limitele induse de stimul

Această trăsătură este întâlnită doar în Activitatea 3, unde există numeroase căi de a extinde limitele dreptunghiurilor imaginare descrise de liniile paralele. Liniile pot reprezenta capul sau vârful unui obiect şi limitele pot fi extinse în sus sau în jos. Cele două linii pot fi separate şi utilizate fiecare ca bază pentru două sau mai multe elemente într-un desen.

ca bază pentru două sau mai multe elemente într-un desen. 10. Umor În titluri şi desene

10. Umor În titluri şi desene

-,
-,

Umorul poate fi exprimat în numeroase moduri, cum ar fi cele deja amintite (ironie, satiră etc.). Uneori umorul este dat de absurditatea desenului însuşi, de maniera în care este desenat, de expresia facială, de caricatură etc. De regulă, această trăsătură este recunoscută prin simplul fapt că desenul te face să zâmbeşti sau să râzi.

De regulă, această trăsătură este recunoscută prin simplul fapt că desenul te face să zâmbeşti sau
De regulă, această trăsătură este recunoscută prin simplul fapt că desenul te face să zâmbeşti sau

11. BogAtia imageriei

RăspWlsurile încadrate în această categorie se caracterizează prin varietate, vivacitate şi intensitate. SWlt tipuri de răspWlsuri care te ajută să te eliberezi de plictiseala scorării Wlui mare număr de răspWlsuri comWle. Cum s-a mai mentionat, nu este neobişnuită aparitia acestei trăsături în conjunctie cu cea care urmează - coloristica. Trebuie retinut că imaginile dotate cu această trăsătură creează în mintea privitorului o imagine clară, puternică, distinctă.

� de.:".,,_' .<>�/ >, . ./1, " \ 'ţ , ,. I / ) 1'
� de.:".,,_'
.<>�/
>, .
./1,
"
\
,
,.
I
/
)
1'
,
.j
,
�l
>
"
L
�Î
.
'
1 '
)
Till.:
:!A,:'{,c!�i i.:.;,

29

12. BogAtia coloristicii

Unele răspunsuri pot fi şi bogate imagistic, şi colorate, în timp ce altele pot fi colorate fără a fi bogate imagistic, şi invers. Coloristica este defmită ca excitantA în ispitirea simturilor: gustului, văzului, pipăitului etc. Exemple de răspunsuri colorate sunt: fantomă, înger, demon, figuri fantastice din literatură şi mitologie, extraterestru, sirenă, covor magic, cal magic, figuri nude, activităţi sexuale, spiriduşi etc. Trebuie să se retină că un răspuns colorat implică, într-un fel sau altul, simturile.

sexuale, spiriduşi etc. Trebuie să se retină că un răspuns colorat implică, într-un fel sau altul,
'\ (}:h.;J �� o.w.�� . ��o"."'U"(CI. �ac. �� T_ un
'\
(}:h.;J �� o.w.��
.
��o"."'U"(CI.
�ac.
��
T_
un

13. Viteza de angajare creativl în probă

Este o trăsătură simplu de detectat, deoarece presupune ca fie primul răspuns la Activitatea 2, fie primul răspuns la Activitatea 3 să fie cotat cu un punct pentru originalitate. Dacă unul dintre ele primeşte un punct pentru originalitate, atunci se acordă un "pl us" (+). Dacă ambele răspunsuri sunt originale, atunci se acordă un "plus" dublu (++) pentru rapiditatea de integrare în sarcină. Primul răspuns este reprezentat de prima figură desenată, şi nu de prima figură de la activitatea respectivă.

Primul răspuns este reprezentat de prima figură desenată, şi nu de prima figură de la activitatea

Pasul 2

Se calculează scorurile pentru factorii: originalitate, abstractizare semantică şi elaborare. Ghidul de scorare se bazează pe răspunsurile a 100 de

subiecţi între 14 şi 18 ani.

Scorare Activitatea 1: Construcţia unui tablou

Originalitatea

Scorarea se face pe o scară cuprinsă între 0-5 puncte, corespunzătoare frecvenţelor din eşantionul studiat. Răspunsurile care s-au întâlnit la mai mult de 5% dintre respondenţi nu primesc nici un punctaj, sau primesc O puncte. Spre exemplu, răspunsuri cum sunt: lacrimă, pictură, pară ş.a. Răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 4,00 şi 4,99% primesc 1 punct; răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 3,00 şi 3,99% pesc 2 puncte; răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 2,00 şi 2,99% primesc 3 puncte; răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 1,00 şi 1,99% primesc 4 puncte; răspunsuri a căror frecvenţă se situează sub 1% primesc 5 puncte. Stabilirea ultimei categorii (răspunsuri care dovedesc imaginaţie şi forţă creativă), precum şi eliminarea răspunsurilor noncreative, banale, cer o practică în scorare. Lista de alături exemplifică cele cinci categorii de răspunsuri.

Categorii Puncte Accesorii vestimentare (ochelari, pălărie, inel) 4 Animale (maimută, şoarece, câine, arici) 4
Categorii
Puncte
Accesorii vestimentare (ochelari, pălărie, inel)
4
Animale (maimută, şoarece, câine, arici)
4
Antropomorfizări, fIinte fantastice (om de zăpadă, fantomă,
ciclop, dinozaur)
4
Anne (scut)
5
Caricatură (fată de om)
O
Clovn
5
Corp ceresc (planetă, soare, cometă, meteoriţi)
1
Craniu
3
Desen abstract
O
Elemente anatomice (celulă)
5
Extraterestru
3
FortifIcaţii (cetate, închisoare)
5
Fructe
5
Geografie (peisaj, picturi, colină, hartă, insulă, lac)
O
Jucării (p I ese de şah, hopa-mitică, balon, robot)
4
Maşini şi părţi de maşini
5
Mobilier (pat, pat de copil)
4
Navă spatială
1
Obiecte de iluminat
5
Om (cap + trup)
3
Ou (de dinozaur, în cuib, embrion)
O
Pasăre, fluture
1
Părţi ale corpului
3
Plante (flori, cactus, rădăcini de copac)
2
Recipiente (cană)
5
Simbol (fIgură geometrică)
4
Spatiu cosmic
5
Ţe stoasă
O
Unelte (ciocan)
5
Unne (de om sau de animal)
5
Vietăţi marine (rac, peşte, scoică)
3

Abstractizarea semantică

Abstractizarea semantică (sau originalitatea titlului) se scorează pe o scală de la O la 3 puncte, potrivit unnătoarelor criterii:

O puncte - titluri banale, care repetă desenul de tipul: "om", "ou" , "iepure";

1 punct - titluri descriptive concrete, implicând o raportare la o altă clasă, de tipul: "Om cu bereta albastră", "Iepurele de pe gard";

2 puncte - titluri descriptive, dar imaginative, în care modificarea merge

dincolo de concret sau de descrierea fizică, precum: "Universul din bereta albastră a bunicului", "Iepurele care a păcălit-o pe Alice"; 3 puncte - titluri abstracte, dar adecvate, care merg dincolo de ceea ce

se poate vedea şi care spun o poveste, precum "Ciclul întelepciunii".

care spun o poveste, precum "Ciclul întelepciunii". Elaborarea Se acordă puncte în functie de numărul de

Elaborarea

Se acordă puncte în functie de numărul de elemente, detalii, idei adăugate la figura dată ca stimul initial, indiferent dacă aceste detalii sunt plasate în interiorul sau în exteriorul figurii-stimul. Ve zi tabelul de mai jos.

Număr de elemente desenate Puncte 0-5 1 6-12 2 1 3-1 9 3 20-26 4
Număr de elemente desenate
Puncte
0-5
1
6-12
2
1 3-1 9
3
20-26
4
27-33
5
peste 34
6

Pasul 3

Scorare Activitatea 2: Completare de desene

Se calc ulează scorurile pentru fac torii :

fl uiditate, flexibili tate ,

originalitate, abstractizare

semantică, elaborare şi rezistentă la Închidere .

Fluiditatea

Pentru determinarea scorului factorului "fluiditate", se determină numărul total de figuri completate inteligibil, cu sens. Scorul maxim este de 10 puncte. Dacă două sau mai multe figuri sunt combinate Într-un singur desen, se acordă câte un punct pentru fiecare figură folosită.

Flexibilitatea

Se calculează prin numărul categoriilor diferite În care se încadrează răspunsurile. Î n determinarea categoriilor trebuie folosite atât desenele, cât şi titlurile acestora. Î n continuare, prezentăm o listă cu categorii în care se încadrează 99% dintre răspunsurile obtinute pe eşantionul de 1 00 de subiecti. Cele care nu pot fi raportate la această listă formează categorii noi.

1. Accesorii (mărgele, coif, pălărie, perlă, fundă, cercei, ceas, pipă, ochelari, evantai, perucă, lornion, briliant, mască).

2. Aerospatiale (avion, rachetă, navă spatială, OZN, deltaplan).

3. Î ngeri şi alte forme mitologice (drac, vrăjitoare, balaur, sirenă, fantomă). Animale - corp, cap (şarpe, crocodil, pisică).

4.

 

5.

Fiinte acvatice (scoiCă, pisică-de-mare, cal-de-mare, caracatită, peşte).

6.

Insecte (cărăbuş, albină, fluture etc.).

7.

Pasăre (cap de pasăre, gheară de pasăre).

8.

Urme de animale.

9.

Jucării (minge, balon, colac, zmeu, leagăn, labirint, sanie, bicicletă, tonomat, jocuri electronice, pion de şah).

1

0.

Barcă (vapor, corabie, navă, vas cu pânze).

11. Părţi ale corpului (ureche, buze,

craniu, măsea, os, bust).

ochi, sân, gură, inimă, m âri ă, creier,

12. Carte, caiet, jurnal.

1 3.

1 4.

Ambalaje (cutie, geamantan, bagaje). Locuintă de orice fel, inclusiv pentru animale (casă, clădire, bloc, oraş, . castel, palat, turn, moară, cotet, cuib).

Păfti ale locuintei (uşă, gratii, yală, coloană, trepte, fereastră, clantă, WC, parchet).

1 5.

16. Par, stâlp, arac.

1 7 .

18.

Vehicule (caleaşcă, automobile, camioane); accesorii auto.

Î mbrăcăminte (ie, cămaşă, rochie, pantalon, buzunar).

19.

Nor.

20.

Cruce.

21.

Ou, coajă de ou.

22.

Divertisment (clovn, figură mascată).

23.

Floare, plante, seminte.

24.

Hrană (înghetată, covrig).

25.

Î ncăltăminte (papuc, cizmă).

26. Fruct.

27. Mobilă (pat, masă, scaun, oglindă, cuier).

28. Geografie (falii, râu, crater vulcanic, groapă, albie de râu, munti, mare, prăpastie, peşteră, insulă, aisberg, valuri, peisaj).

29. Formă geometrică.

30. Corp ceresc (astru, soare, planetă).

31. Obiecte de uz casnic (spărgător de nuci, sticlă, urcior, vază, ceainic, coş, mătură, găleată, butoi, polonic, mosor, foehn, telefon, sifon, solnită, baiantă, ceaun, oală, cană, cârlig).

32. Fiintă umană, formă şi figură umană, nud, mască.

33. Lumină (lumânare, bec, flacără).

34. Litere, numere.

35. Robot.

36. Instrumente muzicale (saxofon, tobă, corn, liră).

37. Articole de cancelarie (plic, foaie de hârtie).

38. Drum şi sisteme de circulatie (şosea, intersectie, semn de circulatie, indicator, potecă, pod etc.).

39. Adăpost (nu casă, ci cort etc.).

40. Unde sonore.

41. Spatiu (cosmonaut, peisaj aerian, extraterestru).

42. Simbol şi desen abstract.

43. Instrumente de măsură (osciloscop, radar, clepsidră).

44. Unelte (seceră, topor, cui, piron, ferăstrău, furcă).

45 .

Copac, frunze, ramuri.

46. Cişmea, fântână, jgheab, stropitoare.

47 .

Umbrelă.

48. Fenomene naturale (fulgi de zăpadă etc. ).

49. Arme (praştie, scut, arc, săgeată, puşcă, trăgaci, bici).

50. Discotecă, film.

51. Roti.

51.

Roti.

52. Cimitir, tărână.

53. Lacrimă.

54. Ornamente.

55. Căpită.

56. Pânză de păianjen.

57. Piramidă.

58. Scenă, peron de gară.

59. Paraşută.

Originalitatea

Pe baza rezultatelor ob tffi ute pe eşantionul de 100 de subiecti, a fo st întocmit un ghid de scorare pentru fiecare dintre cele 10 figuri. Astfel, s-au acordat:

O puncte - pentru

răsp unsuri cu o frecventă mai mare de 5%;

l punct - pentru răspunsuri cu o frecventă de 2% - 4,99%;

2 puncte - pentru răspunsuri cu o frecventă sub 2%. Punctajul va fi acordat conform tabelului de mai jos. Răspunsurile care nu se regăsesc mai jos şi dovedesc fortă creativă vor fi cotate cu 2 puncte.

Figura 1

Numărul categoriei conform factorului "flexibilitate"

O

puncte:

pasăre

7

 

inimă

11

figură umană

32

ochelari

1

1

punct:

simbol

42

 

animal

4

om, cap, trup

32

valuri

28

2

puncte:

bec

33

 

arc

49

măsea

11

papuc

25

Figura 2

Numărul categoriei conform fa cto rului "flexib ilit ate"

45

49

49

O puncte:

copac, creangă, frunză praştie simbol

l

punct:

par, stâlp, arac flori arme

2

puncte:

avion

 

cort

căpiţă

Figura 3

O puncte:

om, cap + trup simbol

1 punct:

ambalaje

accesorii

2 puncte:

cosmonaut

rachetă

Figura 4

O puncte:

animal simbol om, cap + trup

1

punct :

bici

 

pisică

pălărie

2

puncte :

clantă

 

arc

38

42

16

23

49

2

39

55

Numărul categoriei conform factoru lui "flexi bilitate"

32

42

13

1

41

2

Numărul categoriei conform factorului "flexibilitate"

4

42

32

49

4

1

15

bilitate" 32 42 13 1 4 1 2 Numărul categoriei conform factorului "flexibilitate" 4 4 2

Figura 5

Numărul categoriei conform factorului "flexibilitate"

O puncte:

simbol

42

barcă

10

figură umană

32

1 punct:

leagăn

9

peşte

5

2 puncte:

baiantă

31

tobă

36

Figura 6

Numărul categoriei conform factorului "flexi bilit ate"

O simbol

puncte:

42

chip de om, caricatură

32

1 punct:

coloană

15

jucării

9

2 puncte:

clepsidră

43

balaur

3

5 jucării 9 2 puncte: clepsidră 4 3 balaur 3 Figura 7   Numărul categoriei conform

Figura 7

 

Numărul categoriei conform factorului "flexibilitate"

O puncte:

cârlig

31

maşină

17

1

punct:

casă, clădire

14

 

groapă, albie de râu

28

2 puncte:

caleaşcă

17

telefon

31

Figura 8

Numărul categoriei conform fa ct orului "fl exi

O

puncte:

copac

45

 

om, cap + trup

32

1

punct:

carte

12

 

mască

32

2

puncte:

bloc

14

 

polonic

31

bilit ate"

Figura 9

Numărul categoriei conform factorului "flexi bil itate"

O puncte:

munti

28

figură umană

32

1

punct:

figură geometrică

29

 

buze

11

2

puncte:

insulă

28

 

peşteră

28

Figura 10

Numărul categoriei conform factorului "flexibilitate"

O

puncte:

om, cap + trup

32

 

pasăre

7

1 punct:

figură mascată

32

cifră

34

2 puncte:

maşină

17

sifon

31

Abstractizarea semantică

Se respectă aceleaşi criterii ca în cazul Activitătii 1. Se punctează titlul fiecărei figuri completate, apoi se adună tot, obtinându-se un scor pentru întreaga activitate. Scorul maxim este de 30 de puncte. Abstractizarea

semantică (sau originalitatea titlului) se scorează pe o scală de la O la 3 puncte, potrivit următoarelor criterii:

O puncte - titluri banale, care repetă desenul de tipul: "cer", "valuri", "cheie";

1 punct - titluri descriptive concrete, implicând o raportare la o altă clasă, de tipul: "Şarpe cu clopotei", "Om fericit";

2 puncte - titluri descriptive, dar imaginative, în care modificarea merge dincolo de concret sau de descrierea fizică, precum: "Urma misterioasă", "Geniul sub lacrimă";

3 puncte - titluri abstracte, dar adecvate, care merg dincolo de ceea ce se poate vedea şi care spun o poveste, precum "Guemica naturii".

Elaborarea

Se acordă câte un punct fiecărui detaliu, fiecărui amănunt (umbra se punctează). După ce s-a punctat elaborarea pentru fiecare fig ură, se face un scor total pentru toate desenele completate şi scorul obtinut se transformă astfel:

- pentru 0-8 detalii se acordă 1 punct;

- pentru 9- 17 detalii se acordă 2 puncte;

- pentru 1 8 -28

- pentru 29-39 detalii se acordă 4 puncte;

- pentru 40-50 detalii se acordă 5 puncte;

- pentru peste 51 detalii se acordă 6 puncte.

detalii se acordă 3 puncte;

Rezistenta la Închidere

Persoana creativă este capabilă să "menţină deschisă" şi să amâne

închiderea impusă de desenul-stimul (vezi teoria gestaltistă) suficient de mult pentru a permite saltul mintal ce face posibilă aparitia unor idei originale. Persoana cu creativitate scăzută are tendinta de a "sări la concluzii" prematur, fără a lua în consideratie informatiile disponibile. Aceste persoane închid figurile incomplete de la Activitatea 2 prin linii drepte sau curbe, pierzând şansa de a desena imagini originale. Fiecare răspuns se evaluează în concordantă cu următoarea scală:

O puncte - figura este închisă pe cea mai rapidă şi directă cale, printr-o linie dreaptă sau printr-o curbă simplă. Literele din alfabet sau numerele sunt, de asemenea, notate cu O puncte;

1 punct - figura este închisă, dar dincolo de închiderea simplă. Ea poate fi prelungită şi apoi închisă, sau poate fi închisă direct şi apoi să fie adăugate detalii în afara închiderii. Dacă detaliile sunt adăugate în interiorul figurilor închise, răspunsul este cotat cu O puncte;

2 puncte - închiderea nu este completă, sau figura este închisă prin linii neregulate, care fo rmează mai degrabă o parte a desen ului, decât o linie dreaptă sau curbă simplă. Literele şi numerele sunt notate cu O puncte. Scorul maxim este de 20 de puncte şi poate fi obtinut doar dacă sunt folosite toate figurile. Din nefericire, cei care completează doar unele dintre cele 10 figuri sunt penalizati, şi aceasta dă o imagine eronată asupra abilitătii subiectului de amâna închiderea. Acest fapt se va lua în considerare când se va face interpretarea.

. O puncte 1 punct
.
O puncte
1 punct

2 puncte

Pasul 4 Scorare Activitatea 3: Linii paralele Se calculează scorurile pentru factorii: fluiditate , flexibilitate, origina­ litate şi elaborare (suma scorurilor pentru fiecare desen, plus bonificatii pentru grupaje de linii). La această ac tivitate, abstractizarea semantică nu oferă un punctaj semnificativ.

Fluiditatea

Înainte de începerea scorării este important să se stabilească şi să se elimine acele răspunsuri care se repetă sau care sunt irelevante. Un răspuns relevant este acela care contine sau utilizează într-un anumit mod liniile paralele (elementul-stimul al sarcinii). Scorul la fluiditate este dat de numărul de răspunsuri minus răspunsurile repetate sau irelevante.

Flexibilitatea

Se calculează prin numărul categoriilor diferite în care pot fi încadrate răspunsurile. În determinarea categoriilor se iau în considerare atât desenele, cât şi titlurile. Dăm mai jos lista rezultată din răspunsurile eşantionului nostru de 1 00 de subiecţi. În cazul în care răspunsurile nu pot fi clasificate după categoriile de mai jos, vor fi create categorii noi. Aceasta s-ar putea întâmpla fo arte rar, deo arece categoriile prev ăzute în listă acoperă 99% din răspunsurile date de subiecţi.

1. Accesorii vestimentare (pălărie, bonetă, bijuterii, umbrelă).

2. Adăposturi construite de animale (vizuină, cuib etc.).

3. Aerospaţiale (avion, navă spaţială, rachetă, satelit).

4. Anexe gospodărie (hambar, cotet, bară pentru covoare).

5. Animale, părţi de animale.

6. Aparatură (computer, telefon, televizor).

7. Arheologie (piramide, construcţii megalitice etc.).

8. Arme şi efectele lor (explozii).

9.

Artă şi instrumente pentru activitate a artistică (obiecte de atelier,

1 0.

tablouri, afişe). Auto şi accesorii auto.

11.

Bani.

1 2 .

Cale fe rată, transport pe şină (tren , metrou), tune l.

13.

Camping.

14.

Cavou, sicriu, mormânt, piatră funerară, cruce.

15.

Cărţi şi caiete.

16.

1 7.

Chimie-fizică. Cifre.

1 6 . 1 7. Chimie-fizică. Cifre. 18. Conducte (gaz, apă). 19. Constructii (coş). 2 1

18.

Conducte (gaz, apă).

19.

Constructii (coş).

21. Corespondentă (ştampile).

20. Copaci.

22. Corp omenesc şi pă!1i ale corpului.

23. Corpuri cereşti.

24. Decoratiuni interioare.

25. Desen abstract, simboluri.

26. Detalii de constructii.

27. Figuri geometrice.

28. Gard, zid, gard viu.

29. Geografie (râu, cascadă, munti).

30. Ghilotină, spânzurătoare.

31. Hrană (fructe, dulciuri, panificatie etc.).

32. Igienă (burete, săpun).

33. Insecte (omidă, fluture).

34. Instrumente de măsurat timpul, temperatura, de cântărit.

35.

36.

Intrare (uşă, poartă).

Î mbrăcăminte.

37.

Î nchisoare (gratii, celule).

38.

Jocuri.

39.

Jucării.

40.

Lenjerie (de pat).

4'1 .

Linii şi stâlpi (de telefon, de rufe, de înaltă tensiune).

42.

Litere.

43 .

Lumină şi obiecte de iluminat.

44.

Meteorologie (fulgi de zăpadă, ploaie).

45.

Mobilă.

46.

Muzicale.

47 .

Navigatie (vapor, barcă, pânză

de corabie).

48.

Obiecte de uz casnic.

49.

Obiecte pentru cusut, împletit, brodat.

50. Optică.

51. Ornamente (modele, decoruri).

52. Părti interne ale corpului uman (organe, tesuturi, celule).

53. Păsări.

54.

Personaje (din filme, din poveşti, din religie, SF).

Personaje (din filme, din poveşti, din religie, SF).

55.

Plante (flori, celulă vegetaIă).

56.

Recipiente (containere).

57.

Recreatie şi divertisment.

58.

Regalitate (tron , rege, coro ană).

59.

Robot.

60.

Săgeată.

61.

Scară.

62.

Sistem rutier (străzi, intersectii, indicatoare, poduri etc.).

63 .

Sport (terenuri, părti, aparat de gimnastică).

64.

Steag (drapel).

65.

Şcoală (tablă, sală de clasă).

66.

Şcoală (rechizite, ghiozdan).

67.

Transport pe cablu.

68.

Tutun.

69.

Unelte (de grădinărit, ciocan, undită etc.).

Originalitatea

Performantele la originalitate s-au stabilit prin analiza răspunsurilor

lotului de 100 de subiecti , respectiv prin frecventa fiecărui

pentru Activitatea 3 se acordă şi bonificatii care se includ în suma generală

a factorului "originalitate". În faza iniţială se acordă punctaje fiecărui desen în parte, astfel:

- O puncte pentru o frecventă mai mare de 2%;

- 1 punct pentru o frecventă de 0,5 1 % - 1 ,99% ;

- 2 punc te pentru o frecventă de 0,2 1 % - 0,50%;

- 3 puncte pentru o frecventă de 0% - 0,20% . Drept ghid pentru obtinerea scorului de originalitate, dăm mai jos o listă cu răspunsuri scorate cu O, 1, 2 şi 3 puncte.

răspun s. Doar

RăSpunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

Ac de sigurantă 3 49 Acvariu 56 2 Adăpost 19 3 Afiş 9 3 Andrele
Ac de sigurantă
3
49
Acvariu
56
2
Adăpost
19
3
Afiş
9
3
Andrele
3
49
Antenă
6
2
Aparat de gimnastică
Aragaz
63
3
48
3
Aripi
3
53
Artificii
39
3
Ate
3
49
Avion
3
2
34
Balantă
3
Balcon
26
3
Balon
3
39
Bancă
Bancnotă
Bară pentru covoare
57
3
11
3
4
3
Bec
1
43
Bete
20
2
Biscuiti
31
3
Biserică
19
2
Bloc
19
O
Boabe de cafea
Bobină
Bomboane
Bonetă
31
3
16
3
31
3
3

Răspunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

Bordei 19 3 Boxă muzicală 46 3 Brichetă 68 3 Burete 32 3 Butelie 48
Bordei
19
3
Boxă muzicală
46
3
Brichetă
68
3
Burete
32
3
Butelie
48
3
Butoi
56
3
Butuc
20
3
Cabană
19
3
Cactus
55
3
Cadou
57
3
Calculator
6
2
Cale ferată
12
1
Camion
Cană
Cap de animal
Cap de om
Carte de joc
Cartier
Cartuş
10
3
48
O
5
2
22
2
38
3
19
1
8
3
Casă
19
O
Cascadă
29
3
Casetă
46
3
Castel
19
3
Cavou
14
3
Cazan
56
3
Căciulă
2
Căluşei
57
3

Ră spunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

15 Carti O Ceas 34 2 Celulă de închisoare 37 2 Celulă vegetală 55 3
15
Carti
O
Ceas
34
2
Celulă de închisoare
37
2
Celulă vegetală
55
3
Cetate
1 9
3
Chei
48
3
Cifre
17
2
Cilindru
27
O
Ciocan
69
3
Cişmea
4
3
Ciupercă
55
2
Clepsidră
34
1
Clovn
57
3
Cobiliţă
48
3
Coif
3
Colac
57
3
Coloană
26
1
Condensator
16
1
Conductă
18
3
Construcţie industrială
19
2
Construcţii megalitice
7
3
Copaci
20
O
Coroană
58
3
Cort
13
3
Coş de gunoi
56
3
Coşciug
14
3
Coteţ
4
3

Răspunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

Creion 66 1 Cristal 29 3 Cruce 14 1 Cuib 2 3 Cuşcă 4 3
Creion
66
1
Cristal
29
3
Cruce
14
1
Cuib
2
3
Cuşcă
4
3
Cutie de chibrituri
1
43
Desen abstract
25
3
Dop
48
3
Dovleac
3
55
Eprubetă
16
3
Explozie
8
3
Extraterestru
54
2
Far
19
3
Faţadă de templu
26
3
Fântână
4
3
Felicitare
21
3
Fereastră
26
O
Flori
55
1
Fluture
33
1
Fotoliu
45
2
Frigider
48
3
Fruct
55
2
Frunze
55
3
Fulgi de zăpadă
44
3
Furnal
26
2
Gard
28
1
Gard viu
28
3

Răspunsul

Categorii

fl exibilitate

Scor

originalitate

30 3 Ghilotină Ghiozdan 66 3 Ghişeu 26 3 Glont 8 3 37 Gratii 1
30
3
Ghilotină
Ghiozdan
66
3
Ghişeu
26
3
Glont
8
3
37
Gratii
1
Grătar
13
3
Hamac
57
3
Hamburger
31
3
Hartă
29
3
Hârtie de muşte
48
3
Horn
26
1
Ibric
48
3
Indicator rutier
62
1
Inel
1
3
Inimă
22
3
Insectă
33
3
Î
nger
54
3
Î ngheţată
31
2
loben
1
3
Labirint
57
2
Lacăt
48
3
57
leagăn
3
Lift
67
3
Linii de înaltă tensiune
2
41
Litere
O
42
Lumânare
43
2
Magnet
16
3

Răspunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

Masă 45 1 Maşină 10 2 Maşină de spălat 48 3 Mărgele 3 Mână 22
Masă
45
1
Maşină
10
2
Maşină de spălat
48
3
Mărgele
3
Mână
22
3
Metrou
12
3
Microfon
46
3
Moară
19
3
Monument
19
2
Munti
29
2
Navă spatială
3
1
Oală
56
Ochelari
50
3
Oglinzi
50
3
Om
Om de zăpadă
Omidă
Ornament
Os
22
O
57
3
33
3
51
2
5
2
Panou de baschet
63
3
Papion
2
Pălărie
2
Pătrat
27
O
Pâine
31
3
47
Pânză de corabie
Pânză de păianjen
3
2
3
Pensulă
9
2

Răspunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

24 Perdea 3 Perete 26 1 Perie 48 3 Periscop 47 3 Picioare 22 2
24
Perdea
3
Perete
26
1
Perie
48
3
Periscop
47
3
Picioare
22
2
Picioroange
57
3
Pilă
48
3
Piramidă
7
3
Piscină
57
3
Placă de ceramică
26
3
Plane paralele
27
3
Plic
21
1
Poartă de fotbal
2
63
Poartă de rugby
63
3
Pod
62
2
Portativ
46
3
Poşetă
1
3
Prăjitură
31
3
Prezervativ
32
3
Pupitru
45
3
Rachetă
3
2
Rampă auto
10
3
Răzătoare
48
3
Râu
29
3
Riglă
66
3
Robot
59
1
Sacoşă
1
3

Răspunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

Sală de clasă 65 3 Săgeată 60 1 Săpun 32 3 Scară 61 1 Scaun
Sală de clasă
65
3
Săgeată
60
1
Săpun
32
3
Scară
61
1
Scaun
45
2
Schemă din fizică
Scrisoare
16
1
21
2
Semafor
62
2
Spânzurătoare
30
3
Sperietoare
4
3
Spirală
51
3
Stadion
63
3
Stâlp
41
3
Stea
23
3
Steag
64
1
Sticlă
56
1
Stradă (drum)
62
O
Stropitoare
48
3
Stup
4
3
Sulită
Suport de rufe
8
2
4
3
Şervetele
48
3
Şevalet
9
3
Ştampilă
21
3
Tablă şcolară
65
3
Tablou
9
1
Tacâmuri
48
2

RăSpunsul

Categorii

flexibilitate

Scor

originalitate

8 3 Tan c Te lecomandă 6 3 Telefon 6 2 Te leviz or 6
8
3
Tan c
Te lecomandă
6
3
Telefon
6
2
Te leviz or
6
1
Teren de fotbal
63
1
Termometru
34
3
Topor
69
3
Trecere de pietoni
62
3
Tron
58
3
Tunel
12
3
Turban
1
3
Ţe apă
8
3
Ţigări
68
1
Umbrelă
1
3
Undiţă
69
3
Va por
47
1
Vierme
5
2
Viţă-de-vie
55
3
Vulcan
29
3
Zmeu
3
39
Zodiac
57
3

BonificaIii în scorarea originalittlIii Se acordă bonificapi atunci când subiectul combină două sau mai multe seturi de linii paralele pentru a concepe un singur răspuns. Î ntotdeauna s-a recunoscut că în asemenea cazuri este vorba de un înalt grad de originalitate (persoanele creative "văd" această posibilitate). Autorul testului a adoptat următoarea schemă de semnificatie, pe care o recomandă pentru uz general (Torrance, 1974):

testului a adoptat următoarea schemă de semnificatie, pe care o recomandă pentru uz general (Torrance, 1974):

- combinarea a 2 seturi (ex.: gard, case etc.)

- combinarea a 3-5 seturi

- combinarea a 6- 10 seturi

- combinarea a 1 1 -15 seturi

- combinarea a mai mult de 15 seturi

Punctajul obtinut prin bonificatie se adaugă la punctajul deja acordat factorului "origin alitate" pe baza procedeului consacrat. Răspunsurile care

dovedesc cu adevărat o originalitate exceptională pot fi cotate suplimentar, dar aceasta se întâmplă rar.

2 puncte

5 puncte

10 puncte

15 puncte

20 de puncte

-" �" - ' - . - , �-- - '--' ! i a 11"'
-" �" - '
-
. -
,
�--
-
'--'
!
i a 11"' p �Il,A.
'""1
\
,.
I
I
'"
----
---'---- --
.�
,

2 puncte

o O -- -- c \
o
O
--
--
c
\

5 puncte

Elaborarea

Principiile de scorare sunt identice cu cele descrise pentru Activitătile 1 şi 2. Se acordă câte un punct fiecărui detaliu, fiecărui amănunt (umbra se punctează). Pentru titlu nu se acordă nici un punctaj. După ce s-a punctat elaborarea pentru fiecare desen, se face un scor total pentru toate desenele executate, şi scorul obtinut se transformă astfel:

- pentru 0-7 detalii se acordă 1 punct;

- pentru 8- 16 detalii se acordă 2 puncte;

- pentru 1 7-27 detalii se acordă 3 puncte;

- pentru 28-37 detalii se acordă 4 puncte;

- pentru 38-47 detalii se acordă 5 puncte;

- pentru peste 48 detalii se acordă 6 puncte.

Pasul 5 şi Pasul 6 privesc operatiile fmale de scorare. Ei sunt descrişi anterior (vezi p. 1 9) şi presupun utilizarea foii de cotare şi a foii de profil/interpretare.

FOAIE DE COTARE

Scorul la te s tul Torrance de gândire creativă - fo rma figurală - Se
Scorul la te s tul Torrance de gândire creativă
- fo rma figurală -
Se marchează scorurile brute şi bonificatiile obtinute.
Nume
Data testării _"'--
Clasa
V'arsta
Sexul
Şcoala
1. Fluiditate:
Activitatea 2
+ Activitatea 3
=
2.
Originalitate:
Activitatea 1
+ Activitatea 2
+ Activitatea 3
=
3. Abstractizare semantică:
Activitatea 1
+ Activitatea 2
=
4. Elaborare
(încerc uiti numerele potrivite):
Activitatea
1:
1
(0-5)
4 (20-26) 5 (27-33) 6 (34+)
Activitatea 2: 1 (0-8)
Activitatea 3: 1 (0-7)
Total
2 (6- 1 2)
2 (9- 1 7)
2 (8- 1 6)
3 (13-19)
3
( 1 8-28) 4 (29-39) 5 (40-50) 6 (5 1 +)
3 (17-27) 4 (28-37)
5 (38-47) 6 (48+)
5. Rezistenta la închidere: Activitatea 2
Lista trăsăturilor creative
1. Exprimarea sentimentelor/emoţiilor în desene/titluri.
2. Articularea într-o poveste a desenului cu titlu.
3. Mişcare/acţiune (a alerga, a dansa, a zbura, a cădea etc.).
4. Expresivitatea titlurilor.
5. Combinare de două sau mai multe figuri incomplete.
6. Combinare de două sau inai multe perechi de linii.
7. Perspective vizuale neobişnuite (deasupra, unghi, dedesubt etc.).
8. Perspective vizuale interne (interior, secţiune transversală etc.)
9. Spargerea limitelor, extinderea spaţiului dat.
1 0.
Umor în titluri/desene.
I l . Bogăţia imagisticii (varietate, vivacitate etc.).
1 2. Coloristica.
13. Rapiditatea de intrare în probă (Activităţile 2 şi 3).
Observatii la trăsături:

FOAIE DE PROF

1 INTERPRETARE

Scorul la testul Torrance de gândire creativă - fo rma figurală - Nume Data testării
Scorul la testul Torrance de gândire creativă
- fo rma figurală -
Nume
Data testării
Clasa
V'arsta
Sexul
Şcoala
Scor
Scor
Abilităp
Interpretare
brut
std.
1.
Fluiditate
2.
Originalitate
Abstractizare
3.
semantică
4.
Elaborare
5.
Rezistentă la închidere
TOTAL
Scor standard
40 60 80
1 00 1 20
1 40 1 60
Lista trăsăturilor creative
1. Exprimarea sentimentelor/emotiilor în desene/titluri.
--
2. Articularea într-o poveste a desenului cu titlu.
--
3. Mişcare/actiune (a alerga, a dansa, a zbura, a cădea etc.).
--
4. Expresivitatea titlurilor.
--
5. Combinare de două sau mai multe figuri incomplete.
--
6.
Combin are
de două sau mai multe perechi de linii.
--
7. Perspective vizuale neobişnuite (deasupra, unghi, dedesubt etc.).
--
8. Perspective vizuale interne (interior, secţiune transversală etc.)
--
9. Spargerea limitelor, extinderea spatiului dat.
--
1 0.
Umor în titluri/desene.
_"
Il. Bogăţia imagisticii (varietate, vivacitate etc.).
-- 12. Coloristica.
13. Rapiditatea de intrare în probă (Activităţile 2 şi 3).
_
_
Indice de creativitate:
Principal
+ Bonificape
Comentarii:

c••nIII1 2

Scala de elal uare cu ancore comporlamenlale

2.1. o nouA metodA de evaluare a creativitAtii

În cercetarea ştiintifică, existenta unor criterii care delimiteze cert creativul de noncreativ este foarte importantă. Criteriile utilizate frecvent pentru evaluarea obiectivă a nivelului creativitătii au fost perfonnantele obţinute şi recunoscute social. Amabile (1983) precizează: "Un produs este considerat creativ dacă îndeplineşte două conditii: noutate şi adecvare la o sarcină deschisă. Un produs este creativ în măsura în care unjuriu de expeIţi consideră că este original" (p. 575). Taylor (1989), descriind structura perfonnantei creative, susţine că aceasta poate lua fonna unor "comportamente, idei, obiecte sau altceva, cu conditia să fie îndeplinit criteriul de noutate, indiferent de modul în care este exprimat". Prin urmare, creativitatea poate avea şi forma unor comportamente originale care pot fi recunoscute şi descrise de experti. Făcăoaru (1973) a demonstrat că interaprecierea ca mijloc de evaluare a creativitătii are o dublă functionalitate : pe de o parte, este un mijloc de

identificare a unor comportamente şi performante creative, şi, pe de alta,

un criteriu extern de validare a rezultatelor obţinute prin intermediul testelor

de creativitate. Interevaluarea şi autoevaluarea sunt două fatete ale aceluiaşi tot unitar al evaluării în general. Metoda interaprecierii, care presupune prezenta unui juriu de evaluare care verifică ierarhia comportamentelor,

utilizează trei tehnici distincte:

a) desemnarea cazurilor extreme, în functie de un anumit criteriu;

b) clasificarea sau ierarhizarea comportamentelor în functie de un

parametru dat;

c) evaluarea propriu-zisă: în functie de caracteristica comportamentală

determinată, se acordă note fiecărui membru al grupului de evaluat.

Hampson (1996) se situează pe o poziţie oarecum diferită de Amabile, Făcăoaru, Taylor, considerând criteriu de "identificare" a trăsăturilor de personalitate semnificaţia acordată comportamentelor de către ceilalţi , persoane obişnuite, nu experţi. Comportamentele indivizilor permit o evaluare -corectă a person alităţii, şi sunt uzual fo lo site expresii de tipul "este o persoană deşteaptă" sau "este o persoană banală". Sternberg (1989), în cadrul modelului trifactorial al creativităţii, propune o metodă care are la bază teoria cognitivistă şi care presupune următoarele consideraţii iniţiale:

1) oamenii au o imagine conceptualizată corectă asupra factorilor "creati vi tate", "inteligenţă", "c apacitate de în ţelegere", care le permite o evaluare corectă a prezenţei lor; 2) cei trei factori reprezintă constructe distincte, dar intercorelate; 3) înţelegerea creativităţii trebuie să ţină cont de constructele empirice, dar cu validitate socio-istorică. Î n virtutea acestor argumen te, Sternberg sustine necesitatea unei metodologii care să ia în calcul conceptele empirice asupra factorilor psihici. Consideră adecvată acestor cerinţe metoda de evaluare prin intermediul comportamentelor, şi anume: "scala cu ancore comportamentale". Stemberg a început în 1985 studiile pentru construirea scalei multi­ dimensionale de evidentiere a comportamentelor asociate creativitătii. Prima etapă a urmărit determinarea caracteristicilor comportamentale tipice pentru persoanele creative şi a celor tipice pentru persoane recunoscute ca noncreative de către specialişti. Aceasta a condus la stabilirea unor liste de comportamente diferentiate, în functie de nivelul de creativitate prezent. A doua etapă a fost de comparare şi de determinare a diferenţierilor comportamentale existente între creativi şi noncreativi. Conform lui Stemberg, comportamentele care reprezintă ancorele pentru recunoaşterea creativităţii se caracterizează prin:

lipsă de conventionalitate (se conduce după reguli proprii, are libertate în gândire, este nonconformist); niveluri înalte de inteligentă şi integrativitate (este capabil să facă noi conexiuni, analogii, sintetic şi analitic); estetică şi imaginaţie (este interesat de arte, are bun-gust, are simt estetic); flexibilitate şi capacitate de a lua hotărâri rapid; nevoie de realizare şi recunoaştere (este energic , îi place să fie recunoscut).

Pitariu ( 1994), preocupat de perfonnanţe în organizaţii, consideră că oamenii "adoptă anumite mecanisme strategice de lucru" şi că prin "izolarea setului de comportamente caracteristice unui anumit nivel de performanţă se poate răspunde la întrebarea: ce face persoana respectivă pentru a fi eficientă?" (p. 3 1 ). O scală de evaluare cu ancore comportamentale permite evaluarea unui nivel de performanţă şi stabilirea poziţiei într-o ierarhie. Conform lui Pitariu ( 1994), Smith şi Kendall (1963) descriu o metodă nouă de evaluare - scala de evaluare a expectanţelor. Utilizând procedura descrisă de aceştia, Campbell, Dunnette, Arvey şi Hellervik, în 1973, construiesc o fişă de apreciere a personalului de tipul scalei de evaluare cu ancore comportamentale (SEAC) . SEAC diferă de metodele de evaluare cunoscute, atât prin construcţie, cât şi prin aceea că utilizează exemple de comportamente în locul unor întrebări sau adjective etc. Ancorele constau în propoziţii explicative, prin care se poate diferenţia cu precizie un profesionist slab de unul bun. Acest tip de scale trebuie să îndeplinească trei condiţii:

1) factorii de succes sau de performanţă trebuie să fie definiţi cu multă acuratete; 2) ancorele trebuie să descrie cu multă precizie nivelul de performanţă al comportamentului; 3) răspunsul evaluatorului trebuie să fie bine dirijat, prin urmărirea unor instrucţiuni precise de operare cu scala (Landy, Trumbo, 1994). Considerând creativitatea ca un fenomen comunicational, social şi individual, posibilitatea utilizării unui sistem de evaluare prin prisma comportamentelor caracteristice este de luat în seamă. Este oportună stabilirea şi utilizarea unei metode de evaluare a creativitătii prin comportamente-ancoră, deoarece testele actuale de creativitate, chestionarele şi inventarele de personalitate nu duc întotdeauna la rezultate concludente.

2.2. Scala de evaluare cu ancore comportamentale a creativitAtii - o metocUl de interevaluare

În evaluarea creativităţii, o astfel de scală permite măsurarea compor­ tamentelor creative şi a nivelului lor de performanţă, implicit, şi a situatiilor în care aceste comportamente se desfăşoară. Scala de evaluare cu ancore comportamentale a creativităţii, pe care am numit-o, prescurtat, SEAC CREAT, este alcătuită din 12 itemi. Cele 12 trăsături reprezentate prin itemii scalei sunt: "a fi deosebit", "ambiţie", "curiozitate", "energie neconsumată", "fără limite", "haz", "inventivitate", "încăpăţânare", "nonconformism", "spirit de observaţie", "spontaneitate", "umor (<<sare şi piper»)" (Dincă, 1995). SEAC CREAT este o metodă de interevaluare care permite măsurarea perfonnanţelor creative şi, implicit, a personalităţii, prin prisma evaluărilor făcute de grupul social din care face parte subiectul, prin intennediul

ancorelor sau al seturilor de comportamente recunoscute ca fiind tipice pentru

o performantă bună, medie sau inferioară. Acordarea unei pozitii pe o scală de valori care are doi poli (în acest caz, unul - creativ şi altul - noncreativ) permite atât departajarea între creativ şi noncreativ, prin determinarea şi identificarea comportamentelor specifice, cât şi o evaluare corectă la nivel individual. Scala s-a elaborat pentru determinarea caracteristicilor personalităţii creative în adolescentă (Dincă, 1995). Construcţia şi studiile de validare au fost efectuate pe o populatie de adolescenti; ca urmare, metoda este recomandabilă pentru vârste cuprinse între 12 şi 20 ani. Prezentăm în continuare etapele construcţiei scalei, procedură care poate

fi preluată şi utilizată pentru evaluarea altor trăsături de personalitate.

2.3. Constructia scalei de evaluare cu ancore comportamentale a creativitătii (SEAC CREAT)

Construcţia SEAC CREAT a presupus mai multe grupuri de subiecti şi un grup de experti. Î n prima etapă, s-a lucrat cu un lot de 60 de adolescenti

şi 30 de experti în psihologie. Î n a doua etapă, de cuantificare a rezultatelor,

s-a apelat la un lot de 1 80 de adolescenti (elevi de liceu, 14-18 ani, băieti şi

fete, clase de informatică, real, uman). Etapele construirii scalei de evaluare cu ancore comportamentale le descriem în continuare.

1. Identificarea dimensiunilor creativitAtii

În acest scop, i s-a cerut unui lot de 30 de adolescenti să numească trăsăturile sau dimensiunile caracteristice unei persoane creative, să le definească şi să exemplifice cu comportamente specifice pentru trei niveluri de performantă: maxim, mediu şi inferior. Aceste activităti s-au desfăşurat conform regulilor şedintelor de brainstorming. A rezultat o listă de 29 de dimensiuni defmitorii pentru persoana creativă. Fiecărei dimensiuni i-au revenit minimum trei comportamente-exemplu, repartizate pe trei niveluri de performantă. Î n total, au fost enumerate 308 comportamente.

II. Retroversiunea exem p lelor comportamentale

Î n acest scop, i s-au înmânat unui grup de 30 de elevi creativi două liste, cuprinzând, într-o ordine aleatoare, una - dimensiunile şi alta -

comportamentele. Sarcina acestui grup a fost să repartizeze fiecare exemplu de comportament la dimensiunea pentru care a fost initial indicat. Operaţia are denumirea de ,,retroversiune". Scopul acestei operaţii este de a verifica în ce măsură dimensiunile şi comportamentele-exemplu sunt definitorii din punct de vedere calitativ pentru performanta creativă. Dacă exemplele de comportament nu pot fi realocate în categoria pentru care au fo st concepute, înseamnă că ele reprezintă ancore ambigue, şi deci nu pot fi utilizate. În studiul nostru au fo st retinute dimensiunile şi comportamentele-exemplu la care retroversiunea a fost corectă în proportie de minimum 60%. S-au retinut numai acele dimensiuni cărora li s-au alocat minimum 60% dintre comportamentele repartizate initial, şi exemplele (itemii) care au av ut o

frecventă de re aloc are

dimensiuni şi 86 (28%) comportamente.

(65%)

Î n această etapă au fost eliminate dimensiuni şi comportamente care defineau creativitatea într-un mod superficial şi nerelevant. De exemplu , pentru dimensiunea "dezechilibrat" s-a formulat următoarea defmitie: "tendinta de a insista asupra unor lucruri, fapte"; comportamentele-exemplu indicate pentru cele trei niveluri au fost :· nivel superior - "persoana care se manifestă neconform cu situaţiile în care se află, o persoană care spune ceva şi face altceva"; nivel mediu - "cel care, într-o situaţie, este în dificultate să-şi fixeze scopul; persoana care are, pentru perioade scurte de timp, manifestările unui dezechilibrat"; nivel inferior - "cel care ştie ce doreşte; conformistul". S-a realizat astfel o primă validare a scalei, şi anume validarea de construct.

primă validare a scalei, şi anume validarea de construct. mai mare de 60 %. Au fo

mai mare de 60 %. Au fo st păstrate : 19

III. Scalarea ancorelor comportamentale

Dimensiunile şi comportamentele-exemplu care au depăşit faza redistribuirii au fost incluse într-un chestionar, pentru a fi scalate sau ponderate. Subiecţilor experţi li s-a cerut să evalueze fiecare dimensiune pe o scală cu nouă trepte. La această operatie a participat un număr de 30 de experti în psihologie, cercetători ai Institutului de Psihologie ,,Mihai Ralea" din Bucureşti. Pentru fiecare exemplu comportamental au fost calculati doi indici statistici: media valorilor scalare acordate şi abaterea standard. Aceşti indici au fost întrebuintati ca ghid în selectia finală a exemplelor comportamentale care vor figura ca ancore pe fişa de evaluare. Au fost eliminate comportamentele-exemplu care au avut o abatere standard mai mare de 1 ,70, ceea ce semnifică lipsa de consens a evaluatorilor. Au fost reţinute 12 dimensiuni (4 1 % din total) şi 60 de comportamente-ancoră specifice persoanei creative ( 19% din total). Prin această operaţie s-a realizat

şi 60 de comportamente-ancoră specifice persoanei creative ( 19% din total). Prin această operaţie s-a realizat

validarea de continut. aprecierii expertilor.

Î

n tabelul

2. 1

prezentăm rezumatul statistic al

Ta belul

2.1. Rezumatul statistic al aprecierii expertilor

Dimensiuni creativitate

Media

A.S.

A

fi

deosebit

8,03

Ambitie

6,83

Curiozitate

7,74

Energie neconsumată

8,38

Fără limite

7,60

Haz

 

7,60

Inventivitate

7,63

În

căpătfu1are

7,20

Nonconformism

7,76

Spirit de observatie

7,70

Spontaneitate

7,66

1 ,69

1 ,59

1 ,59

1 ,45

1 ,69

1 ,63

1 ,32

1 ,58

1 ,22

1 ,55

1 ,58

" Umor ("sare şi piper ) 7,96 1 ,32
"
Umor ("sare şi piper )
7,96
1 ,32

N

=

30

Dimensiunile selectate ale creativitătii şi defmitiile lor (aşa cum au fost

formul ate de către subiectii

1. A fi deosebit = mod de a se comporta, actiona şi gândi personal (diferit

adolescenti) :

de ceilalti);

2. Ambitie

= capacitatea de a persevera în realizarea unui tel propus şi de

a relua actiunea până la atingerea acestuia;

3. Curiozitate

= tendinta de a-şi "băga nasul unde nu-i fierbe oala";

4.

Energie neconsumată (a avea) = disponibilitatea de a consuma energie în activităţi suplimentare;

5. Fără limite =