Teste de Creativitate (Margareta Dinca) PDF

Margareta Dineă
Teste de creativitate
PfllDElfi
Redactor: Simona Pelin
© EdituraPaideia, 2001
Str. Bucur nr. 18, sector 4
75104 Bucureşti, România
tel.: (00401) 330.80.06; 330.16.78
fax: (00401) 330.16.77
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

DINCĂ, MARGARETA
Teste de creativitate I Margareta Dincă. - Bucureşti :
Paideia, 2001
104 p. ; 20 cm. - (Ştiinţe. Seria P si ho log ie )
Bibliogr.
ISBN 973-8064-90-2
159.54.4
Ca.HlI.ll
Teslil Torrance de gindire crealivi

-larma ligurală -
1.1. Câteva cuvinte despre creativitate

Creativitatea reprezintă o notiune controversată În psihologie. Ea a
fost circumscrisă atât procesualitătii psihice, cât şi personalitătii. Discutiile
asupra criteriilor de apreciere a originalitătii, ca şi cele asupra rolului
socialului În structurarea şi manifestarea personalitătii creative, vin să
completeze sensul termenului.
Ross Mooney, În 1 96 3 , precizează patru directii de abordare a
"problemei creativitătii". Taylor ( 1 989) validează această clasificare,
sistematizând studiile ultimilor 25 de ani în conformitate cu criteriile indicate
de Mooney. Cele patru direcţii de abordare a creativitătii sunt: "a) studiul
contextului social, ca generator şi receptor al expresivitătii creative,
b) studiul performantelor, al caracteristicilor care asigură produsului
recunoaşterea calitătii de originalitate, c) studiul proceselor mintale implicate
În creatie, d) studiul personalitătii, defmită ca un «c1uster», care determină
comportamentul creativ şi un anume tip de performantă" (p. 1 0 1 ).
Analizând studiile asupra creativitătii dintre anii 1970 şi 1 980, Barron
şi Harrington ( 1 985) constată, pe �e o parte, multitudinea abordărilor şi,
pe de altă parte, fa ptul că, În ciuda unei aparente diversităti de opinii, se
pot determina şi interpretări comune ("points of agreement") În descrierea
şi definirea creativităţii. Enumerăm câteva dintre temele abordate:
creativitatea feminină, specializarea emisferică - sursă a intuitiei, contributia
stărilor alterate de conştiinţă În dezvoltarea gândirii creative, noi metode
de analiză a biografiilor persoanelor creative, relatia dintre creativitate şi
tulburările de gândire, mediul creativ, dezvoltarea creativităţii pri n
antrenament, ş i altele. În ceea c e priveşte interpretările comune, cei doi autori
enumeră următoarele paradigme, prezente În majoritatea cercetărilor:
5
1. "Creativitatea este abilitatea care răspunde adaptativ trebuinţelor umane."
2. ,,Acel «ceva nou», care este răspunsul adaptat,
este denumit «produs»
şi rezultă în urma desfăşurării unui proces initiat de o persoană.
Ca ur mare, creativitatea trebuie studiată la nivelul produsului,
procesului şi persoanei." Ulterior, Barron ( 1 989) specifică faptul că
prin "persoană" nu intelege personalitate, ci un anume "self', căci
creativii sunt intâlniti frecvent in toate tipurile de personalitate, dar
toti au comun un stil cognitiv specific, un anume stil comportamental
şi o anume deschidere, complexitate şi independentă de judecată.
3. ,,Produsele creative sunt variate şi se clasifică in functie de domeniu:
semantice, figurale, sociale, muzicale, comportamentale etc."
4. "ProprietătiIe definitorii pentru produsul nou, procesul generator de
nou şi persoana creatoare sunt: originalitatea, adecvarea la trebuinte,
validitatea." Barron construieşte testul denumit Symbolic Equivalence
Test, care permite determinarea concomitentă a performantei
procesuale şi a nivelului de originalitate a produsului. Testul se bazează
pe descrierea modelelor-stimul, a proceselor şi a etapelor de
transformare a acestora până la obtinerea de produse originale.
5. "Multe dintre procese sunt pro<j use şi multe dintre produse pot fi
procese; persoana creatoare poate fi considerată în acelaşi timp şi
produs, şi proces."
6. Autorii definesc creativitatea ca un sistem ale cărui elemente
interdependente sunt produsul, procesul şi persoana. Această optiune
poate justifica o abordare plurinivelară a creativitătii ca produs -
proces - personalitate.
7. "Creativitatea nu este o aptitudine, ci o caracteristică a unui sistem
in evolutie. " Persoana creativă evoluează, procesele sunt instrumente
şi mecanisme ale acestei evolutii, iar produsul este adecvat unei
trebuinte care nu a avut solutie.
8. "Creativitatea presupune un dublu demers, inconştient şi conştient".
Această asertiune, determinată de cercetările intense din ultimii ani, a
"insight"-ului ca moment-cheie in generarea noului, readuce in prim
plan o abordare de tip psihanalitic, in care functiile psihice presupun o
interactiune dinanucă a nivelurilor conştient-subconştient-inconştient.
9. "Creativitatea trebuie înteleasă nu doar ca o constructie de noi
structuri, ci şi ca un proces de destructurare." Ea presupune spargerea
modelelor cunoscute de comportament, de gândire, depăşirea
barierelor impuse de traditiile sociale, găsirea unor sisteme noi de
evaluare a valorii obiectului etc.
10. "Creatiile trebuie să servească scopurilor umane, de aceea este
necesară o trecere prin filtrul criticii."
1 1 . Persoana creativă este în aceeaşi măsură capabilă să dezvolte
..
structuri logice şi ilogice, imagini şi abstractii".

1 2. Aceste paradigme pot constitui baza teoretică a oricărei cercetări
în domeniul creativitătii.
Torrance ( 1 99 1 ) discută problema nou-creatului, a criteriului şi a
implicatiilor pentru individ. De obicei, ideile care nu dispun de o bază
teoretică, dacă nu şi practică, bine defmită, sunt fie refuzate, fie ignorate,
fie ridiculizate, într-un cuvânt, puse sub senmul întrebării. "Nu este o pozitie
surprinzătoare- spune autorul-, pentru că ideile originale sunt întotdeauna
generate şi întelese de o minoritate, cel putin într-o fază de începul. Deci a
emite o idee nouă înseanmă automat să te situezi într-o minoritate, şi aceasta
este foarte putin confortabil" (p. 72).
Prin urmare, în aprecierea originalitătii (creativitătii) unui produs
trebuie să considerăm următoarele criterii:
- nivelul potentialului creativ impune o serie de caracteristici ce nu
tin de functionalitatea factorilor rationali, de activitatea de învătare,
şi care sunt prezente la nivelul noului creat, departajând produsele
originale de cele banale (Torrance, 1 989).
se consideră a priori că există niveluri diferite de originalitate, dar şi o
continuitate a originalitătii normal distribuite (CatteU, 1 970).
- nu se pot stabili liste de caracteristici care să departajeze perfor
mantele creative de cele noncreative, dar originalul se impune î n
virtutea calitătii sale d e paradox adaptat, fără a avea nevoie de . o
listă de termeni specifici (Barron, 1 968).
criteriul de apreciere se poate situa la nivel individual sau public
(Pickard, 1 990).
- perform anta originală presupune comportamen te originale
(Torrance, 1 98 9 ) .
comportamentul poate fi considerat e l însuşi performanţă creativă, în
functie de gradul de originalitate prin care se impune (Torrance, 1989).
În abordările diferentiale ale creativitătii se regăsesc cel mai frecvent

două criterii. Primul este reprezentat de procesele psihice asociate unei
performante (Guilford, 1950 ; Roşca, Zorgo, 1972 ; Stoica, 1 98 3; Făcăoaru,
1973; Torrance, 198 9). Al doilea criteriu este reprezentat de modalitatea
de structurare a trăsăturilor de personalitate (Barron, 198 9; Roco, 1993;
Popescu Neveanu, 1 97 1 ; Maslow, 1 986).
7
o enumerare a definiţiilor creativităţii ca proces psihic evidenţiază
complexitatea sa. Ribot (1906) afirmă că generarea de relaţii noi are la bază
ratio nament ul analogic. Pentru Spearman (1 9 30 ) , creativitatea este
capacitatea de a recunoaşte şi de a genera noi relaţii între obiecte, iar Ghiselin
(1952) consideră creativitatea procesul schimbării, al dezvoltării, al evoluţiei,
în organizarea vietii subiective. Aceasta pre supune restructurări ale
universului intern, ale înţelegerii şi" ale iluminării, chiar reorganizarea
structurilor noastre înnăscute. Guilford (1 950) precizează că sensibilitatea
la probleme este factorul determfn ant al evoluţiei creative, iar pentru
Kubie (1 958) procesul creativ presupune implicarea preconştientului în
evoluţia procesualităţii conştiente, ceea ce permite descoperirea de noi relaţii.
Wittrock ( 1 974) consideră creativitatea un proces de generare prin adăugarea
de noi elemente la schemele mintale existente. Simonton (1 988) precizează
caracteristicile de funcţionare a creativităţii ca un proces de permutare a
elementelor. Stein (1 953), raportându-se la contextul social, consideră
creativitatea un proces care are ca rezultat un produs personal, acceptat ca
util şi satisfăcător de cei din grupul social din care face parte.
Torrance (1 978) apelează la defmiţii descriptive, care nu depăşesc sfera
procesualităţii:
" . . . proce sul cre ativ pre supune goluri în cunoaştere şi dizarmonii,
sensibilitate în sesizarea acestora, identificarea dificultătilor, căutarea
de solutii, emiterea de ipote ze, verificarea şi modific are a lor, dacă
este nece sară, iar în final solutia optimă, creativ ă şi adaptată", sau:
"Creativitatea este un proces care conduce la elaborarea de solutii noi,
neîncercate; pentru ace asta se asociază informatiile existente în
memorie cu cele noi, se caută solu t ii, se fac presupuneri alternative
pentru rezolvarea problemelor, se testează şi se retestează altemativele,
se perfectionează, şi, în final, se comunică rezultatele" (p. 1 46).
Într-un studiu mai recent, autorul (Torrance, 1 98 9 ) propune o

nouă definiţie, care depăşeşte l imitele descriptive, insistând pe jocul
raţional-iraţional prezent într-un act de creaţie. ,,Procesul gândirii creative
trebuie considerat în acelaşi timp raţional şi supraraţional. Punctul de vedere
raţional asupra creativităţii este liniar, procesele sunt secvenţiale, ca în
paradigmele lui Osbom, spre exemplu. Creatorii descriu anumite experienţe
care par a transcende deliberarea, chibzuinta procesului raţional creativ.
Astfel de experienţe sunt greu de determinat printr-o modelare «raţionaIă»
a procesului creativ şi, ca urmare, au fost neglijate. Dar investigarea lor
este esenţială pentru a întelege exact ce este creaţia şi creativitatea" (p. VII).
8
Această defi ni ţie i ntegrează procesul creativ în evolutia perso nalităţi i, care
presupune elemente iraţio nale, inco nştie nte, co ndiţio nate de po tenţialul în n ăscut.
Aş adar, u n p rodus origi nal, "util" pe ntru societate presupu ne pa rticiparea to tală
a perso nalită tii, o restructurare cog nitiv-afectivă pe u n fo nd motiva tio nal
caracte rizat pri n re fuzul schemelor verificate şi pri n deschidere la nou .
Desfăşurarea procesului creativ implică o "fu nc tio nare" cog nitivă
specifică . Guilford (1950) de numeşte caracteristicile fu ncţio nale ale
procesului de gâ ndire creativă factori intelectuali. Mai pot fi numite
variabile operationale (pri n referire la aspectul complet i nteriorizat al
aceloraşi fu nctii cog nitive) sau variabile procesuale (dacă le defi nim pri n
aparte ne nta la proces) .
Co nform aceluiaşi autor, factorii i ntelectuali care defi nesc g ândirea
creativă su nt: fluiditatea, flexibilitatea, origi nalitatea, elaborarea . Cercetă rile
rece nte (Torra nce, 1992) i ndică preze nta, î n procesul creativ, a Î ncă doi
factori: reziste nta la înc hidere prematură (factor defi nit la nivelul percep tiei)
şi capacitatea de abstractizare semantică (factor defmit la nivelul gâ ndirii şi
al limbajului) .
Barro n (1968) defi neşte Î n felul următor cei patru factori, care
circumsc riu gâ ndirea pe axa diverge nt-co nverge nt:
fluiditatea: rapiditatea şi uşuri nţa de asociere între imagi ni, cuvinte,
su nete etc.;
flexibilitatea: capacitatea de restructurare a gâ nd irii în raport cu noile
situa tii, uşuri nta tra nsferului;
orig inalitatea: independe nta de raţio name nt, i ntegrarea de eleme nte
diverse Î n acelaşi c âmp perceptiv;
elaborarea: capacitatea de tra nsformare şi combi nare de date în
procesul de co nstrucţie mi ntal ă .
Torrance oferă ş i o serie d e definiţii d e lucru: "fluiditatea î nseam nă
mai multe idei; flexibilitatea - noi soluţii c ând situatia se schimbă ;
origi nalitatea - idei ne uzuale ; elaborarea - detaliile" ; reziste nţa la închidere
prematură - capacitatea de reziste nţă l a figura i ndusă pri ntr-u n stimul
perceptiv, sau reziste nta la "gestalt"; abstractizarea sema ntică - capacitatea
de i nterpretare abstract-verbală a figuralului (Torra nce, 1993).
9
1.2. Testul Torrance de gândire creativă - probă pentru determinarea
factorilor intelectuali ai creativitătii
Testul Torrance de gândire cr eativă ( nCT) p ermit e evaluar ea a două
fonne de creativitate, figurală ş i v erbală. A fost elaborat şi publicat în
an i i '60; în anii unnători, testul a fost utilizat în G ennania, C hina, Japonia,
Norvegia etc. În România t estul a fost utilizat într -o s eri e d e studii având
ca scop detenninarea p erfonnant elor cr eativ e al e el evilor, d e cătr e N eacşu
( 1 97 1 ), Liiceanu ( 1 98 1 ), Stoica ( 1 983) şi altii. Testul poat e fi consid erat,
prin aria mare de aplicabilitat e, c a r epr ez entând "Minn esota p entru
creativitate" (Şc hiopu, 1 992).
Testul verbal (T hinking Cr eativ ely wit h Words) pr esupun e şapt e
activităti-stimul , iar t estul figural (Thinking Cr eativ ely with Pictur es)
cuprinde trei seturi de activităti-stimul, oferind posibilităti int erpr etativ e
superioare vârstelor de p est e şapt e ani: copii, adol esc enti şi adulti.
Validar ea TTCT s-a real izat prin exp erim ent e p e populatii variat e: copii,
adol esc enti, adulti, nonna li, supradotati, handicapati emotional, n evăzători,
subiecti cu probleme de învătare etc. Studiil e d e validare, ca şi c erc etăril e
aplicative, au evid entiat multipl el e pot entialităti al e ac est ei prob e. Studiil e
interculturale p e populatii est-as iatic e ( Japonia) au condus la compl etar ea
posibilitătilor int erpr etativ e al e prob ei cu o evaluar e calitativ ă a p erfor
mantelor obtinut e prin aplicarea t estului figural (Torranc e, 1 979).
Utilizarea TTCT p ermit e măsurarea niv elului p erfonnant ei creative prin
intennediul a şas e variabil e. Aşa cum am pr ecizat în part ea introductivă a
acestui capitol, ele r epr ezintă variabil e op erational e şi s e d efm esc în sfera
proc es elor co gnitiv e. fluidi tat ea, fl exibilitatea, o rigina litatea şi ela borarea sunt
v ariabil e care s e d efinesc în sfera gândirii p e axa conv erg ent -div erg ent şi sunt
denumite d e Guilfo rd "fa cto ri int el ect uali". Ul timii doi facto ri sunt: rezist enta
la înc hid ere pr ematu ră, car e este d efmibilă la niv elul p ercepti ei; capacitat ea
d e abstractizare semantică, c e s e d efm eşt e la niv elul originali tătii v erbal e.
În continuar e, d escri em c ei şas e factori, cu pr ecizar ea că :vom fac e
referire doar la ac eia d ete nninati prin intenn ediul fonn ei figural e a t estului.
- fluiditatea figu raIă (Auid. f.) est e un indicator al rapiditătii, al uşurintei
de asociere în planul gândirii (a imaginilor, cuvintelor, sunetelor etc.);
indicele de fluiditate este dat de numărul total de răspunsuri;
- Flexibilitatea figurală ( Fl ex. f.) este un indicator al capacitătii de
restructurare a gândirii în raport cu noile situatii; indicele de flexibilitate
este dat de numărul total de categorii diferite în care se pot include
răsplinsurile. flexibilitatea este considerată fie un atribut al adaptabilitătii,
10
şi ap arţin e trăsă turilor d e p ersonalitat e, fi e o caract eristică a gâ ndirii
car e p ermit e d epăşir ea in eqi ei şi r eint erpr eta rea informatiilor.
Jausov ec ( 1 994) a d emonstrat compl exitat ea gândirii analogic e ca
modalitate es entială d e functionare a fl exibilităţii mint ale;
Originalitat ea figurală (Orig. f.) indică ind ep end enta d e ration ament,
capacitat ea d e int egrar e a unor el em ent e div ers e în ac elaşi câmp
p erc eptiv ; indic el e d e originalitat e s emnifică r 3.11tat ea răspunsului
prin raportar e la o r epartiti e proc entuală. G en erarea de alt ernativ e
n euzual e presupun e timp ad ecvat, capacitat ea d ejoc cu alt ernativ el e,
capacitat ea d e apreci er e cor ectă a important ei probl em ei şi puter . ea
d e a impun e solu tiil e original e;
Elaborar ea figurală (Elab. f.) repr ezintă capacitat ea d e transfo nnare
şi combinar e d e id ei în proc esul constructi ei mintal e; indic el e d e
elaborare reprezintă numărul d e d et alii care compl et ează şi nuant ează
răspunsul (Barron, 1 968). Torranc e şi Saft er ( 1 999) p reciz ează :
,,0 p erformantă sup erioară la param etrul «elaborare» induc e p erfor
mant e scăzut e din punctul d e v ed er e al fl exibilitătii, fluiditătii şi
originalitătii" (p. 1 1 2). Elaborar ea est e d e n eînlocuit şi d evin e
n ec esară în compl etar ea şi transformar ea "insig ht"-ului în cr eati e,
în planificarea activitătilor p entru r ealizar ea cr eati ei, în impun er ea
propri ei creatii original e şi în d epăşir ea r ezist ent elor social e la nou ;
R ezist enta la înc hid er e pr ema tură (R ez. înc.) măsoară capacitat ea
d e r ezist entă p erc eptivă la figura indusă prin stimul sau r ezist enta
la "g estalt" ; indic el e r epr ezintă măsura în c ar e subi ectul est e
ind ep end ent d e învătar ea p erc eptivă, şi est e sp ec i fic creativitătii
figural e. Consid erată d e Rog ers, în 1 97 9 , ca fiind una dintr e
caract eristicil e d e n elipsit al e cr eativităt ii, d esc hid er ea psi hologică
la nou, ca şi r ezist enta la "g estalt", est e localizată d e Go rdon la
niv elul etap ei d e incuba ti e a proc esualită tii psi hic e cr eat iv e;
- Capacitat ea d e abstractizar e s emantică (Abs. s em.) est e capacitat ea
d e int erpr etare abstract-v erbală a figuralului. Niv elul d e abstracti
zare s emantică măsoară capacitat ea d e int erpr etare abstract-v erbală
a d es enului prin titlul acordat ; indic el e r epr ezintă niv elul d e
abstractizar e al continutului titlului. Evid enti er ea es entialului est e
d efmită ca fiind capacitat ea d e a int egra contrast el e. R eunir ea unor
informatii div erg ent e s e poat e r ealiza p entru că "Înalt c reativii s e
caract eriz ează în ac elaşi timp prin gândir e ind ep end entă ŞI p rin
d esc hid er e m aximă la sug estiil e şi informatiil e altora" (Torranc e
şi S aft er, 1 999, p. 1 02).
11
Lista de trăsături creative este o evaluare calitativă a performantelor.
Cele treisprezece trăsături creative (Trăsăt.) cuprinse în listă sunt definite
şi descrise în continuare.
1 . Expresivitatea emotională este reprezentarea emotiilor sau senti
mentelor în desene şi/sau în titlurile acestora. Permite evaluarea
nivelului de implicare emotională. Emotiile sunt considerate în mod
obişnuit, în literatura de specialitate, ca fiind un factor de blocare a
creativitătii - spun Torrance şi Safter (1999) -, dar în acelaşi timp
sunt acceptate şi teoriile conform cărora în creatie sunt implicate o
serie de trăiri iraţionale, cu efect pozitiv în planul generării noului.
Soluţia acestei contradicţii pare a fi cea oferită de Pames, Noller şi
Biondi (1977), care consideră că în actul de creatie este necesară o
balantă, un echilibru între emotie şi cognitie.
2 . Gradul d e complexitate a l desenului este u n indice al combina�
toricii mintale. Răspun sul prezintă o poveste nu doar prin
numărul mare de detalii, dar şi prin interacţiunea elementelor
componente ale desenului.
3. Mişcarea şi actiunea în desen sunt, de asemenea, un indice al
combinatoricii mintale. Personajele sau obiectele reprezentate în desen
sunt statice sau în mişcare. Prezenta acestei trăsături rezultă din poziţia
figurilor în desen, din indicaţiile de replică sau din titlul acordat.
4. Expresivitatea titlului este un indice al trăirilor afective implicate
în procesul creativ. Se evaluează strict la nivelul titlului, care poate
comunica un sentiment sau o emoţie care nu este evidentă prin desen.
5 . Combinarea mai multor figuri incomplete reprezintă un indice
suplimentar în evaluarea rezistentei la închidere. Se consideră acest
parametru prezent atunci când se depăşesc limitele induse prin stimulii
. prezentati şi când liniile se combină într-un desen unic, care are la
bază două sau mai multe figuri incomplete (specific Activitătii 2).
6. Combinarea de două sau mai multe seturi de linii reprezintă al doilea
indice corelativ evaluării capacitătii de rezistentă la închidere
prematură. Este prezent atunci când se reunesc într-un desen unic
mai multe perechi de drepte paralele, pentru a reprezenta o idee
(specific Activitătii 3). Abilitatea de a combina şi de a sintetiza
altemativele, aşa cum sunt ele descrise de ultimele două trăsături
enumerate, este, conform autorilor, rar întâlnită. Dintre metodele
care permit dezvoltarea acestei abilităti, se enumeră: sinectica,
brainstorming-ul, lateralizarea cerebrală şi metodele japoneze.
12
7. Perspectiva vizuală neuzuală este dată de reprezentarea obiectelor
şi a personajelor dintr-un unghi în care în mod normal nu pot fi
percepute.
8 . Perspectiva vizuală internă este prezentă atunci când sunt desenate
obiecte, fiinte etc. într-o perspectivă internă. Atât desenele care
prezintă perspective interne, cât şi cele care prezintă perspective
neuzuale, sunt forme de redefinire a problematicii în alte contexte.
Se bazează pe un fapt arhicunoscut, şi anume capacitatea umană
de a percepe noi elemente atunci când un obiect este pozitionat în
alt context. Posibilitatea de a privi, de a analiza o problemă din
mai multe unghiuri, sau prin recontextualizare, permite dezvoltarea
unor performante creative.
9. Capacitatea de a depăşi limitele induse de stimul este al treilea
indice corelativ evaluării capacitătii de rezistentă la închidere
prematură. Această trăsătură este considerată prezentă atunci când
fiecare linie dintre cele două paralele este utilizată ca stimul de
sine stătător (specifică Activitătii 3).
1 0. Umor în titluri şi desene - desenele, titlurile (sau împreună)
exprimă ironie, satiră, orice altă formă de umor. Umorul este
considerat abilitatea absolut necesară realizării sintezei proceselor
psihice şi a trăsăturilor de personalitate în creativitate.
1 1 . Bogătia imageriei - caracteristică a desenului care reprezintă
nivelul de realism al imaginii şi "vioiciunea" acesteia.
1 2. Bogătia coloristicii - desenul face apel la alt tip de perceptii, în
plus fată de cele vizuale (poli senzorialitatea desenului - tact,
miros etc.). Abilitatea de vizualizare a problemelor şi a solutiilor
lor, ca şi abilitatea de a combina diferite modalităţi senzoriale, este
prezentă În special în etapa de incubatie a procesualitătii psihice
creative, şi conditionează nivelul perfomlantei creative.
13. Viteza de angajare creativă în probă - trăsătură care indică
rapiditatea angajării originale într-o sarcină.
13
1.3. Stu dii de adaptare şi etalona re a testului Torrance de gândir e
creati vă (TTCT) - forma figurală
În cadrul studiilor de adaptare şi etalonare a testului Torrance de gândire
creati vă s-a lucrat cu un eşantion de 100 de elevi de liceu, între 14 şi 1 8 ani,
cu repartitie relativ egală pe cinci niveluri de vârstă ( 14, 1 5 , 16, 17 şi 18 ani).
După administrarea testului au putut fi calculati principalii indici
statistici necesari stabilirii normelor pentru populatia românească vizată în
studiu. Tabelul 1 . 1 sintetizează datele obtinute în urma experimentării TTCT
- forma figurală.
Tabelul 1.1. Valori statistice ale scalelor TTCT
Scale Medie A.S. Coef. Alfa

Fluid. f. 1 9,75 8,50 0,57
Orig. f. 24,32 1 1,43 0,59
Abs. sem. 7,47 8,26 0,59
Elab. f. 67,25 43,69 0,60
Rez. Înc. 6,1 0 3,42 0,58
N = 1 00
Aşa cum rezultă din tabelul 1 . 1, raportul medie/abatere standard indică

o dispersie mică a datelor, cu exceptia v ariabilei "elaborare figuraIă".
Coeficientii de consistentă internă (Cronbach Alfa) sunt cuprinşi între
0,57 (Fiuid. f.) şi 0,60 (Elab. f.), fidelitatea scalelor variază în limite medii.
Pentru determinarea validitătii testului am calculat atât intercorelatiile
între scalele TTCT, cât şi corelatiile acestora cu scala CT (potential creativ)
din Inventarul Psihologic California (CPI).
CPI este destinat evaluării comportamentului normal pornind de la
manifestările interpersonale şi interactiunile sociale cotidiene (Gough, 1 987;
Albu, Pitariu, 1 993). Scala de Temperament Creativ (CI) sau Scala de Potential
Creativ, care face parte din inventar, evaluează prezenta creativităţii la nivelul
comportamentului. Corelatele comportamentale surprinse prin aplicarea CPI
care evidentiază prezenta potentialului creativ se pot încadra în patru dimensiuni
majore: încredere în sine, individualizare şi valori neconvenţionale, imprevizi
bilitate şi improbabilitate, atitudini sociale pozitive (Gough, 1992).
14
Am considerat criteriu performantele obtinute de subiectii lotului nostru
la scala Cf. Coeficientii de corelaţie între scorurile testului TICf şi criteriu,
scala Cf, au valori cuprinse între 0,07 şi 0,30. Rezultatele calculelor de corelaţii
între criteriu, scala Cf, şi subscalele TICf sunt prezentate în tabelul 1 .2.
Tabelul 1.2. Corelatiile scalelor TICf cu scala CT (CPI)
Scala Fluid. f. Orig. f. Elab. f. Rez. Înc. Abs. sem.
CT 0,15 0,14 0,07 0,30** 0,16*
N = 1 00 *p = 0,05; **p = 0,Ql
Pentru determinarea consecventei răspunsurilor la subscale (validitate

discriminantă), am apelat la calculul intercorelatiilor (Albu, 1998, p. 1 69).
Majoritatea coeficienţilor de corelatie sunt semnificativi la p = 0,05 sau
p = 0,01, existând şi o serie de coeficienţi sub această limită. Aceste rezultate
ne permit să spunem că subscalele testului vor diferentia între subiectii cu
performante bune şi cei cu performante slabe. Rezultatele calculelor de
intercorelatii sunt prezentate în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3. Intercorelaţiile între scalele TICf
Scala Fluid. f. Orig. f. Elab. f. Rez. înc. Abs. sem.
Fluid. f. 1,00
Orig. f. 0,84** 1,00
Elab. f. 0,31** 0,17* 1,00
Rez. Înc. 0,41** 0,28** 0,14 1,00
Abs. sem. 0,02 -0,12 0,13 0,21* 1 ,00
N= 1 00 *p = 0,05; **p = 0,01
Rezultatele validării referitoare la criteriu, ca şi corelatiile bune între

subscale, ne permit să considerăm testul valid, iar rezultatele care se obtin
prin aplicarea probei - estimări corecte ale performantelor subiectilor.
15
1.4. Instructiuni de administrare şi scorare
1 .4. 1 . Repere teoretice

În continuare sunt prezentate informatii necesare pentru administrarea
şi scorarea testului TOlTance de gândire creativă - forma figurală. Acesta
se poate utiliza la toate nivelurile de vârstă. Cea mai indicată este perioada
de vârstă cuprinsă între 6 şi 1 8 ani.
ATENŢIE! Etalonul inclus În această lucrare este pentru vârsta
adolescentei (14.18 ani) şi a fost elaborat pe baza răspun.
surilor a 100 de subiecti.
TTCT - forma figurală cuprinde trei activităţi : Activitatea 1 -

Constructia unui tablou; Activitatea 2 Completare de desene; Activitatea 3
-
- Linii paralele. Timp de lucru pentru fiecare activitate în parte: 10 minute.

Examinatorul trebuie să fie familiarizat cu conceptele de gândire
creativă, aşa cum le utilizează autorul testului. În continuare reamintim sensul
notiunilor utilizate În acest test:
originalitatea indică independenta de rationament, integrarea de
elemente diverse în acelaşi câmp perceptiv, abilitatea de a produce
idei independente de sensul uzual stabilit.
- fluiditatea indică rapiditatea şi uşurinţa de asociere Între imagini,
abilitatea de a produce un număr mare de idei, cuvinte etc.
- flexibilitatea evaluează capacitatea de restructurare a gândirii în raport
cu noile situatii, uşurinţa transferului, abilitatea de a produce diferite
categorii de idei, de a schimba o categorie cu alta utiIizând imagini sau
cuvinte; reprezintă, de asemenea, abilitatea de a folosi anumite strategii.
- elaborarea evaluează capacitatea de combinare şi transformare de
date, abilitatea de realizare concretă a unor idei originale, noi.
1.4.2. Pregătirea testării
Este indicat să se evite cuvântul "test" în cadrul instructajelor; se poate
apela la formulele "caiet cu desene de completat", "exerciţii" etc.
Este indicat să se creeze o atmosferă relaxată, ludică. De asemenea, nu
este indicat să se testeze simultan mai mult de 35 de respondenti. Dacă se
lucrează cu grupuri de copii între 6 şi 1 0 ani, este recomandabil ca testul
să se aplice la grupuri de maximum 15 respondenţi.
Timpul total al testării este de 45 de minute, din care 30 de minute de
lucru propriu-zis.
16
1.4.3. Administrarea testului (Forma figurală)
Se împart subiecţilor probele, precizându-se să nu deschidă caietul până
când nu sunt date instrucţiunile. Având în vedere vârstele diferite la care se
poate aplica testul, este admis să se adapteze instructajul în funcţie de vârstă.
Instru ctajul preliminar are scopul de a motiva respondenţii pozitiv

pentru probă.
"Presupunem că aveţi multe activităţi interesante în această perioadă. Noi
vă oferim posibilitatea să descoperiţi cât de creativi, cât de imaginativi sunteţi.
Sperăm să vă intereseze şi să vă amuze aceste exerciţii. Vă rugăm să vă scrieţi
numele pe prima pagină a caietului pe care îl aveţi în faţa dumneavoastră."
Instructaje specifice
Instructajele specifice sunt de două tipuri: un instructaj general, care se
face înainte de debutul probei, şi instructaje specifice fiecărei activităţi în parte.
Inst ruct a ju l general este următorul:
"În acest caiet se găsesc mai multe desene care pot fi completate. Vă dăm
posibilitatea să vă folosiţi imaginaţia, adăugând desenelor deja existente tot
ce vă trece prin gând, pentru a face ca desenele să fie cât mai neobişnuite şi
mai interesante. După ce aţi desenat prima idee, completaţi-o cu altele pentru
a face o poveste cât mai interesantă cu putinţă. Timpul de lucru pentru fiecare
dintre cele trei activităţi este limitat, aşa că utilizaţi-I cât mai fructuos. Lucraţi
repede, dar nu superficial! Dacă aveţi întrebări, nelămuriri, vă rog să le
spuneţi acum, înainte de a începe lucrul."
În continuare li se cere respondenţilor să deschidă caietul-test la pagina
cu Activitatea 1 .
Instructaj specific pentru Activitatea 1 (Constructia unui tablou)

"Pe pagina următoare este o formă rotunjită. Gândiţi-vă la un tablou ori
la un obiect pe care să-I desenaţi incluzând această figură ca o parte integrantă.
Încercaţi să vă gândiţi la un desen la care nimeni nu s-a gândit Adăugaţi primei
idei care vă vine în minte altele noi, astfel încât să concepeţi o poveste cât
mai interesantă cu putinţă. După ce aţi completat tabloul vostru, gândiţi-vă la
un nume sau la un titlu pentru el, pe care să-I scrieţi în partea de jos a paginii,
în spaţiul prevăzut pentru aceasta. Găsiţi un titlu cât mai inteligent şi cât mai
neobişnuit care să descrie povestea voastră. Veţi da pagina şi veţi începe
completarea în momentul în care vi se va indica. De asemenea, vă veţi opri
din activitate atunci când vi se va cere acest lucru. Aţi înţeles instructajul?
întrebările se pot pune doar acum, înainte de a începe proba.
Aveţi 10 minute la dispoziţie."
17
Instructaj specific pentru Activitatea 2 (Completare de desene)
"Adăugând linii la figuril e incomp l et e d e mai jos şi d e p e pagina
următoare, put eţi sc hiţa cât eva obi ecte sau d es en e. Înc ercaţi din nou să vă
gândiţi la lucruri la car e nim eni altcin eva nu s -ar gândi. Fac eţi pov est ea
voastră cât mai compl etă şi cât mai int er esantă cu putinţă, adăugând noi
co nstrucţii î n jurul prim ei id ei car e vă vin e în mint e. Elaboraţi un titlu
original p entru fiecar e dintr e d es en el e voas tre şi scri eţi-l sub ac est ea.
Veţi înc ep e compl etar ea şi vă v eţi opri din lucru atunci când vi s e va
c ere. Nu est e obligatoriu să compl etaţi toat e d es en el e. Av eţi timp sufici ent
să fac eţi cât mai mult e d es en e. Aţi înţ el es instructajul ? Într ebăril e s e pot
pu ne doar acum, înaint e d e a înc ep e proba.
Av eţi 10 m inut e la dispoziţi e."
Instructaj specific pentru Activitatea 3 (Linii paralele)

"În 10 minut e, v ed eţi cât e obi ect e sau tablouri put eţi fac e din p erec hil e
d e linii drept e d e mai jos şi d e p e unnătoar el e două pagini. P er ec hil e d e
linii vor fi inclus e în d es en, put eţi plasa s emn e într e linii, p e linii şi în afara
liniilor, oriund e doriţi, p entru a r ealiza un d es en compl et. Înc ercaţi să vă
gând iţi la lucruri la care nim eni altcin eva nu s-ar gândi. Fac eţi cât mai multe
d es en e diferit e şi fac eţi -l e să exp rime o cât mai compl etă şi int eresantă istori e
cu putinţă. Adăugaţi un num e sau un ţitlu în spaţiil e pr evăzut e. Nu est e
obligatoriu s ă compl eta ţi toat e d es en el e. Veţi înc ep e compl etar ea ş i vă v eţi
opri în mom entul în care vi s e va indica ac est lucru. Aţi înţ el es instructajul ?
Î nt rebăril e s e pot pun e doar acum, înaint e d e a înc ep e proba.
Av eţi 10 mi nut e la dispoziţi e."
1 .4.4. Ghidul de scorare/notare şi instructiuni pentru utilizarea lui

Este important ca c el c are scorează să ci tească ac est g hid şi să-I urm ez e
cât mai fidel c u putinţă, acc eptâ nd stand ardel e acestuia c a bază de jud ecată.
Pasul } - S e d et ermină pr ez enţa trăsăturilor cr eativ e p entru Activităţil e 1,
2 şi 3. S e acordă bonificaţii.
Pasul 2 - Activitat ea 1 : Construcţia unui tablou - se d et ermină scoruril e
p entru facto rii: originalitat e, elaborar e şi abstractizar e s emantică.
Pasul 3 - Activitat ea 2: Compl etar e d e d es en e - s e d et ermi nă scoruril e
p entru factorii: originalitat e, fl exibilitat e, fluiditat e, elaborar e,
reziste nţă la înc hid er e şi abs tractizar e s ema ntică.
Pasul 4 - Activitat ea 3 : Linii paral el e - �e calcul ează scoruril e p entru
factorii : fluiditat e, fl exibilitat e, originalitat e ş i elaborar e
18
(suma scorurilor pentru fiecare desen, plus bonificatii pentru
grupaje de linii) . La această activitate, abstractizarea semantică
nu oferă un punctaj semnificativ.
Pasul5 - Se face sumarul punctelor la cele trei activităti, în functie de
fluiditate, originalitate, flexibilitate şi elaborare. Pe foaia de scorare
se adaugă şi punctajele obtinute la parametrii: "abstractizare
semantic ă" (Activ itătile 1 şi 2) şi "rezi stenţă la închidere"
(Activitatea 2).
Pasul 6 - Se transformă notele brute în note standard, în conformitate cu
indicaţiile foii de profi l . Pentru determinarea index ului de
creativitate (QCr), se calculează suma dintre media notelor
standard ale factorilor creativitătii (fl uiditate , originalitate,
abstractizare seman tic ă, el aborare , rezi stenţă l a închidere
prematură) şi suma bonificaţiilor obţinute la trăsături creative.
Pasul 1 Vom începe prin a descrie modalitatea de scorare a listei de

trăsături creative.
Lista trăsăturilor creative c uprinde treisprezec e trăsături , prezenţa
fiecărei trăsături fiind considerată drept o bonificaţie care se va adăuga mediei
obtinute la factorii: fluiditate, originalitate, elaborare, abstractizare semantică
şi rezistentă la închidere. Aceste caracteristici nu sunt egale în importanţă
cu factorii enumeraţi anterior, dar ele se adaugă la informatiile obtinute prin
ITCT privind potentialul creativ. Prezenta acestor trăsături va fi privită ca
o carac teri stică ce poate fi utilizată pentru dezvol tarea unor metode
instructionale şi a unui plan de învăţământ adecvat.
Prezenta unei trăsături creative este indicată pe foaia de scorare
printr-un semn "plus" (+). Dacă aceeaşi trăsătură apare o dată sau de
două ori, se trece o dată semnul "plus" (+). Dacă aceeaşi trăsătură are
de la trei aparitii În sus, se notează de două ori "plus" (++).
Înainte de a prezenta trăsăturile creative, sunt necesare câteva precizări.
Un răspuns poate să nu conţină nici una dintre cele treisprezece trăsături,
sau poate să conţină mai mult de una singură, deoarece ele nu se exclud una
pe cealaltă.
Multe dintre trăsături apar frecvent, altele apar foarte rar. Când o trăsătură
rară apare, cum ar fi combinarea de figuri în Activitatea 2 (Completare de
desene), ea indică, de regulă, capacităţi creative superioare. Unele trăsături
au tendinţa de a apărea simultan, cum ar fi bogăţia imaginii şi coloristic a, dar
19
ele pot apărea şi una fără cealaltă. Este ab�lut n�e�� c� cel care realizează
scorarea să fie familiarizat cu exe mplele ŞI exphcaţllie dm lucrarea de faţă.
Trebuie amintit că, cu excepţia a patru trăsături, toate celelalte pot apărea la
toate activitătile. Excepţii le sunt: combinarea de figuri (Activitatea 2 ),
combinarea de linii (Activitatea 3), rezistenta la închidere (Activitatea 3) şi
rapiditatea de intrare în sarcină (Activitătile 2 şi 3).
Vom prezenta în continuare cotarea pentru fiecare trăsătură şi
exemplificări prin desene.
1. Expresivitatea em ot i o nal i a desenului (sau exprimarea de
sentimente şi emotii în desen)
Sentimentele şi emotiile pot fi reprezentate fie doar prin desen, fie doar
prin titlu, fie prin ambele. Această trăsătură poate fi întâlnită în toate cele
trei activităţi. În unele cazuri ea poate fi evidenţiată de o replică a figurilor
din desen (oameni, animale, obiecte neînsufleţite), asemănător benzilor
desenate. Unele dintre cele mai comune indicaţii verbale sunt: tristeţea,
fericirea, bucuria, dragostea, mânia, ura, zgârcenia, frica, groaza, extazul,
singurătatea, dezgustul. Indicaţiile non verbale în desene sunt mai subtile şi
gre u de descris. Ele includ expresii faciale, în special poziţia gurii, mimica,
postura corpului. Unul dintre cei mai întâlniţi indicatori nonverbali ai
emoţiilor şi sentimentelor sunt desenele reprezentând lacrimi, dans, râs,
îmbrăţişare, sărut, luptă, zâmbet, încruntare, braţe întinse simbolizând extaz,
îngrijorare, pumni strânşi în semn de teamă sau mânie, raze pentru a
simboliza mândria, succesul.
20
2. Gradul de complexitate al desenului (articularea unei povestiri)
Persoanele creative sunt capabile să comunice Într-un mod clar şi
puternic. Trebuie suficiente detalii pentru a pune lucrurile În context şi a
"spune o poveste" sau a comunica o idee. Totuşi, detaliul sau elaborarea
singură nu poate constitui "articularea unei povestiri" şi includerea în
context. Un fel de mediu trebuie creat pentru obiect. Chiar şi un obiect,
totuşi, poate spune o poveste distinctă, dacă există indicatori figurali şi/sau
verbali ai istori ei obiect ului.
Este de retinut că desenul trebuie să arate o relaţie de interacţiune între
elementele lui. Această trăsăt ură indică abilitatea de a reprezenta un tablou
general care c omunică efectiv ceva. Ea este întâlnită mult mai des în
Activitatea 1.
21
�""
*
\
?l--
;/: * .:Ir :* \
il
,
1: c '
-); k ,j.:.
.;;
'k * * l /' :4-
.
*
�� 1r �--:--.' / '�
. _._f .....
�
..ii.
,
, .
,
1
.:
i
l
/1
I
I
I
(
I
22
3. Mişcare şi actiune În desen
Aceasta este, probabil, una dintre trăsăturile cele mai uşor de recunoscut.
Mişcarea poate fi reprezentată in mai multe feluri: prin titlu, prin replici
ale personajelor din desen, prin pozitii ale personajelor sau ale lucrurilor
din desen. În continuare, prezentăm o serie de exemple de răspunsuri care
nu vor ti punctate pentru mişcare: răsăritul Soarelui sau al stelelor, figură
umană în picioare sau odihnindu-se (copil în leagăn, persoană in pat, bărbat
in hamac), fată umană zâmbind, tristă, încruntată etc., moară de vânt fără
indicaţia mişcării, animal aşezat sau in picioare fără indicatia mişcării, apă
în piscină, fără indicaţia mişcării (valuri, curenti etc).
Indicatorii cei mai comuni ai mişcării şi acţiunii includ alergarea, zborul,
dansul, schiatul, lupta, mâncatul, băutul, inotul, plutirea, scufundarea,
lovirea etc.
Ca şi primele două, această trăsătură poate apărea in toate cele trei
activităti. Există posibilitatea ca în Activitatea 1 să apară trei sau mai multe
exprimări ale mişcării. În acest caz, se acordă dublu "plus" (++) de la început
şi se trece mai departe, la celelalte trăsături creative .
., ....."
23
4. Expresivitatea titlului
Pentru a fi punctată expresivitatea titlului, trebuie ca ea să meargă dincolo
de simpla descriere. Desenele cu titlu ironic sau satiric cad deseori în această
categorie, la fel ca şi titlurile foarte abstracte şi figurative. Întrebarea pe care
trebuie să v-o puneti este: Dacă înlătur titlul, tabloul îmi va mai spune întreaga
poveste? Dacă răspun sul este nu, atunci desenul v a fi punctat pentru
expresivitatea titlului. Titlul trebuie să comunice sentimente sau emotii şi să
spună ceva despre tablou, care să nu poată fi aflat din desen. De exemplu:
,,Băiat ambitios", ,,Bătrână singuratică", ,,Răzbunarea canarului" etc. Această
trăsătură poate apărea şi poate fi scorată, pentru un desen, o dată cu
,,Expresivitatea emotională" şi "Umor în titluri şi desene".
"-,
\ " -, \
\
\ '
" . 1
i.
., \
)
\
\
I Î
24
5. Combinarea a două sau mai multe figuri incomplete (Activitatea 2)
Aparitia acestei trăsături este foarte rară şi indică o persoană cu
capacitatea de a dărâma structura existentă şi limitările şi de a recombina
totul într-un nou întreg .
vq
• " ....
�-. �-'
. ..
_ . ... .. _--� _ . . _...•. _----�
",.4 ,"""_
-- �
..-� �
----:�-- �
'"
.. .. ...
-
. - .
. ,
25
6. Combinarea a două sau mai multe seturi de linii (Activitatea 3)
Această trăsătură este foarte uşor d e recunoscut ş i este întâlnită mai des
decât cea de mai sus. Reprezintă abilitatea de a sesiza componente separate
(seturi de linii) într-un obiect sau tablou. Această trăsătură indică persoanele
care, în condiţii restrictive, sunt capabile să folosească orice portiţă de
libertate care se iveşte.
7. Perspective vizuale neuzuale

Persoana creativă poate percepe lucrurile şi situaţiile în diferite moduri.
Ceea ce urmărim pentru a acorda o bonificaţie de prezenţă a acestei trăsături
este un desen care să prezinte un obiect dintr-un unghi din care, în mod
normal, nu-I vedem (de sus, de jos în sus, la distanţe neperceptibile sau în
relatii şi poziţii neobişnuite).
26
8. Perspective vizuale interne
Sunt numeroase indiciile care arată că persoanele creative sunt capabile
să vizualizeze dincolo de aspectul exterior şi să sesizeze funcţionarea internă,
dinamică a lucrurilor. Exemple pentru această trăsătură sunt: desenul
interiorului unei case văzut prin pereţi, un vapor văzut de pe fundul mării,
părţi ale corpului văzute prin haine, un fetus în abdomenul mamei, oameni
într-un submarin, boabele de mazăre într-o păstaie etc .
.--..
1\..
�
�
27
9. Capacitatea de a depăşi limitele induse de stimul
Această trăsătură este întâlnită doar în Activitatea 3 , unde există
numeroase căi de a extinde limitele dreptunghiurilor imaginare descrise de
liniile paralele. Liniile pot reprezenta capul sau vârful unui obiect şi limitele
pot fi extinse în sus sau în jos. Cele două linii pot fi separate şi utilizate
fiecare ca bază pentru două sau mai multe elemente într-un desen.
-,
10. Umor În titluri şi desene

Umorul poate fi exprimat în numeroase moduri, cum ar fi cele deja
amintite (ironie, satiră etc.). Uneori umorul este dat de absurditatea desenului
însuşi, de maniera în care este desenat, de expresia facială, de caricatură etc.
De regulă, această trăsătură este recunoscută prin simplul fapt că desenul te
face să zâmbeşti sau să râzi.
28
11. BogAtia imageriei
RăspWlsurile încadrate în această categorie se caracterizează prin varietate,
vivacitate şi intensitate. SWlt tipuri de răspWlsuri care te ajută să te eliberezi
de plictiseala scorării Wlui mare număr de răspWlsuri comWle. Cum s-a mai
mentionat, nu este neobişnuită aparitia acestei trăsături în conjunctie cu cea
care urmează - coloristica. Trebuie retinut că imaginile dotate cu această
trăsătură creează în mintea privitorului o imagine clară, puternică, distinctă.
.,...,.-::.Jo
.... � de.:".,,_'
.<>�/
..'�.,,,,.J
... >, .
./1,
-..-.;;� "
..........",."".. "-\,1,
....
\
'ţ
,
,.
I
.j
) 1;',
>,
�l "
L �Î..... . �
Till.:
'1'
)
:!A,:'{,c!�i i.:.; ,
29
12. BogAtia coloristicii
Unele răspunsuri pot fi şi bogate imagistic, şi colorate, în timp ce altele
pot fi colorate fără a fi bogate imagistic, şi invers. Coloristica este defmită
ca excitantA în ispitirea simturilor: gustului, văzului, pipăitului etc. Exemple
de răspunsuri colorate sunt: fantomă, înger, demon, figuri fantastice din
literatură şi mitologie, extraterestru, sirenă, covor magic, cal magic, figuri
nude, activităţi sexuale, spiriduşi etc. Trebuie să se retină că un răspuns
colorat implică, într-un fel sau altul, simturile.
30
'\
''- .
. . __ . . ..
(}:h.;J �� o.w.��
.
T_ ��o"."'U"(CI. ... �ac. ��
un
....... .....
.
13. Viteza de angajare creativl în probă

Este o trăsătură simplu de detectat,
deoarece presupune ca fie primul răspuns
la Activitatea 2, fie primul răspuns l a
Activitatea 3 să fie cotat cu u n p unct
pentru originalitate. Dacă unul dintre ele
primeşte un punct pentru originalitate,
atunci se acordă un "pl us" (+). D acă
ambele răspunsuri sunt originale, atunci
se acordă un "plus" dublu (++) pentru
rapiditatea de integrare în s arcină.
Primul răspuns este reprezentat de prima
figură desenată, şi nu de prima figură de
la activitatea respectivă.
31
Pasul 2 Scorare Activitatea 1: Construcţia unui tablou
Se calculează scorurile pentru factorii: originalitate, abstractizare
semantică şi elaborare. Ghidul de scorare se bazează pe răspunsurile a 100 de
subiecţi între 14 şi 18 ani.
Originalitatea
Scorarea se face pe o scară cuprinsă între 0-5 puncte, corespunzătoare
frecvenţelor din eşantionul studiat. Răspunsurile care s-au întâlnit la mai
mult de 5% dintre respondenţi nu primesc nici un punctaj, sau primesc
O puncte. Spre exemplu, răspunsuri cum sunt: lacrimă, pictură, pară ş.a.
Răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 4,00 şi 4,99% primesc 1 punct;
răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 3,00 şi 3,99% p�esc 2 puncte;
răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 2,00 şi 2,99% primesc 3 puncte;
răspunsuri a căror frecvenţă se situează între 1,00 şi 1,99% primesc 4 puncte;
răspunsuri a căror frecvenţă se situează sub 1% primesc 5 puncte.
Stabilirea ultimei categorii (răspunsuri care dovedesc imaginaţie şi forţă
creativă), precum şi eliminarea răspunsurilor noncreative, banale, cer o practică
în scorare. Lista de alături exemplifică cele cinci categorii de răspunsuri.
Categorii Puncte
Accesorii vestimentare (ochelari, pălărie, inel) 4

Animale (maimută, şoarece, câine, arici) 4
Antropomorfizări, fIinte fantastice (om de zăpadă, fantomă,
4
ciclop, dinozaur)
Anne (scut) 5
Caricatură (fată de om) O
Clovn 5
Corp ceresc (planetă, soare, cometă, meteoriţi) 1
Craniu 3
Desen abstract O
Elemente anatomice (celulă) 5
Extraterestru 3
FortifIcaţii (cetate, închisoare) 5
Fructe 5
Geografie (peisaj, picturi, colină, hartă, insulă, lac) O
Jucării (pIese de şah, hopa-mitică, balon, robot) 4
Maşini şi părţi de maşini 5
Mobilier (pat, pat de copil) 4
Navă spatială 1
Obiecte de iluminat 5
Om (cap + trup) 3
Ou (de dinozaur, în cuib, embrion) O
Pasăre, fluture 1
Părţi ale corpului 3
Plante (flori, cactus, rădăcini de copac) 2
Recipiente (cană) 5
Simbol (fIgură geometrică) 4
Spatiu cosmic 5
Ţestoasă O
Unelte (ciocan) 5
Unne (de om sau de animal) 5
Vietăţi marine (rac, peşte, scoică) 3
Abstractizarea semantică
Abstractizarea semantică (sau originalitatea titlului) se scorează pe o
scală de la O la 3 puncte, potrivit unnătoarelor criterii:
O puncte - titluri banale, care repetă desenul de tipul: "om", "ou" ,
"iepure";
1 punct - titluri descriptive concrete, implicând o raportare la o altă
clasă, de tipul: "Om cu bereta albastră", "Iepurele de pe gard";
2 puncte - titluri descriptive, dar imaginative, în care modificarea merge
dincolo de concret sau de descrierea fizică, precum: "Universul din bereta
albastră a bunicului", "Iepurele care a păcălit-o pe Alice";
3 puncte - titluri abstracte, dar adecvate, care merg dincolo de ceea ce
se poate vedea şi care spun o poveste, precum "Ciclul întelepciunii".
Elaborarea
Se acordă puncte în functie de numărul de elemente, detalii, idei
adăugate la figura dată ca stimul initial, indiferent dacă aceste detalii sunt
plasate în interiorul sau în exteriorul figurii-stimul. Vezi tabelul de mai jos.
Număr de elemente desenate Puncte
0-5 1
6- 1 2 2
1 3-1 9 3
20-26 4
27-33 5
peste 34 6
34
Pasul 3 Scorare Activitatea 2: Completare de desene
Se calculează scorurile pentru factorii : fluiditate, flexibilitate ,
originalitate, abstractizare semantică, elaborare şi rezistentă la Închidere .
Fluiditatea
Pentru determinarea scorului factorului "fluiditate" , se determină
numărul total de figuri completate inteligibil, cu sens. Scorul maxim este
de 1 0 puncte. Dacă două sau mai multe figuri sunt combinate Într-un singur
desen, se acordă câte un punct pentru fiecare figură folosită.
Flexibilitatea
Se calculează prin numărul categoriilor diferite În care se încadrează
răspunsurile. În determinarea categoriilor trebuie folosite atât desenele, cât
şi titlurile acestora. Î n continuare, prezentăm o listă cu categorii în care se
încadrează 99% dintre răspunsurile obtinute pe eşantionul de 1 00 de subiecti.
Cele care nu pot fi raportate la această listă formează categorii noi.
1 . Accesorii (mărgele, coif, pălărie, perlă, fundă, cercei, ceas, pipă,

ochelari, evantai, perucă, lornion, briliant, mască).
2. Aerospatiale (avion, rachetă, navă spatială, OZN, deltaplan).
3. Îngeri şi alte forme mitologice (drac, vrăjitoare, balaur, sirenă, fantomă).
4. Animale - corp, cap (şarpe, crocodil, pisică).
5. Fiinte acvatice (scoiCă, pisică-de-mare, cal-de-mare, caracatită, peşte).
6. Insecte (cărăbuş, albină, fluture etc.).
7. Pasăre (cap de pasăre, gheară de pasăre).
8. Urme de animale.
9. Jucării (minge, balon, colac, zmeu, leagăn, labirint, sanie, bicicletă,
tonomat, jocuri electronice, pion de şah).
1 0. Barcă (vapor, corabie, navă, vas cu pânze).
1 1 . Părţi ale corpului (ureche, buze, ochi, sân, gură, inimă, mâriă, creier,
craniu, măsea, os, bust).
1 2 . Carte, caiet, jurnal.
1 3. Ambalaje (cutie, geamantan, bagaje).
1 4. Locuintă de orice fel, inclusiv pentru animale (casă, clădire, bloc, oraş,
. castel, palat, turn, moară, cotet, cuib).
1 5. Păfti ale locuintei (uşă, gratii, yală, coloană, trepte, fereastră, clantă,
WC, parchet).
16. Par, stâlp, arac.
35
1 7. Vehicule (caleaşcă, automobile, camioane); accesorii auto.
18. Î mbrăcăminte (ie, cămaşă, rochie, pantalon, buzunar).
1 9. Nor.
20. Cruce.
21. Ou, coajă de ou.
22. Divertisment (clovn, figură mascată).
23. Floare, plante, seminte.
24. Hrană (înghetată, covrig).
25. Încăltăminte (papuc, cizmă).
26. Fruct.
27. Mobilă (pat, masă, scaun, oglindă, cuier).
28. Geografie (falii, râu, crater vulcanic, groapă, albie de râu, munti, mare,
prăpastie, peşteră, insulă, aisberg, valuri, peisaj).
29. Formă geometrică.
30. Corp ceresc (astru, soare, planetă).
31. Obiecte de uz casnic (spărgător de nuci, sticlă, urcior, vază, ceainic,
coş, mătură, găleată, butoi, polonic, mosor, foehn, telefon, sifon,
solnită, baiantă, ceaun, oală, cană, cârlig).
32. Fiintă umană, formă şi figură umană, nud, mască.
33. Lumină (lumânare, bec, flacără).
34. Litere, numere.
35. Robot.
36. Instrumente muzicale (saxofon, tobă, corn, liră).
37. Articole de cancelarie (plic, foaie de hârtie).
38. Drum şi sisteme de circulatie (şosea, intersectie, semn de circulatie,
indicator, potecă, pod etc.).
39. Adăpost (nu casă, ci cort etc.).
40. Unde sonore.
41. Spatiu (cosmonaut, peisaj aerian, extraterestru).
42. Simbol şi desen abstract.
43. Instrumente de măsură (osciloscop, radar, clepsidră).
44. Unelte (seceră, topor, cui, piron, ferăstrău, furcă).
45 . Copac, frunze, ramuri.
46. Cişmea, fântână, jgheab, stropitoare.
47 . Umbrelă.
48. Fenomene naturale (fulgi de zăpadă etc. ).
49. Arm e (praştie, scut, arc, săgeată, puşcă, trăgaci, bici).
50. Discotecă, film.
36
51. Roti.
52. Cimitir, tărână.
53. Lacrimă.
54. Ornamente.
55. Căpită.
56. Pânză de păianjen.
57. Piramidă.
58. Scenă, peron de gară.
59. Paraşută.
Originalitatea
Pe baza rezultatelor obtffiute pe eşantionul de 100 de subiecti, a fost întocmit
un ghid de scorare pentru fiecare dintre cele 1 0 figuri. Astfel, s-au acordat:
O puncte - pentru răspunsuri cu o frecventă mai mare de 5 % ;
l punct - pentru răspunsuri cu o frecventă d e 2% - 4,99%;
2 puncte - pentru răspunsuri cu o frecventă sub 2%.
Punctajul va fi acordat conform tabel ului de mai jos. Răspunsurile care
nu se regăsesc mai jos şi dovedesc fortă creativ ă vor fi cotate cu 2 puncte.
Figura 1 Numărul categoriei

conform factorului "flexibilitate"
O puncte: pasăre 7
inimă 11
figură umană 32
ochelari 1
1 punct: simbol 42
animal 4
om, cap, trup 32
valuri 28
2 puncte: bec 33
arc 49
măsea 11
papuc 25
37
O puncte: copac, creangă, frunză 45
praştie 49
simbol 42
l punct: par, stâlp, arac 16

flori 23
arme 49
2 puncte: avion 2
cort 39
căpiţă 55

O puncte: om, cap + trup 32
simbol 42
1 punct: ambalaje 13
accesorii 1
2 puncte: cosmonaut 41
rachetă 2

O puncte: animal 4
simbol 42
om, cap + trup 32
1 punct : bici 49
pisică 4
pălărie 1
2 puncte : clantă 15
arc 49
38
O puncte: simbol 42
barcă 10
figură umană 32
1 punct: leagăn 9
peşte 5
2 puncte: baiantă 31
tobă 36

O puncte: simbol 42
chip de om, caricatură 32
1 punct: coloană 15
jucării 9
2 puncte: clepsidră 43
balaur 3

O puncte: cârlig 31
maşină 17
1 punct: casă, clădire 14

groapă, albie de râu 28
2 puncte: caleaşcă 17
telefon 31
39
O puncte: copac 45
om, cap + trup 32
1 punct: carte 12
mască 32
2 puncte: bloc 14
polonic 31

O puncte: munti 28
figură umană 32
1 punct: figură geometrică 29

buze 11
2 puncte: insulă 28
peşteră 28

O puncte: om, cap + trup 32
pasăre 7
1 punct: figură mascată 32
cifră 34
2 puncte: maşină 17
sifon 31
Abstractizarea semantică
Se respectă aceleaşi criterii ca în cazul Activitătii 1 . Se punctează titlul
fiecărei figuri completate, apoi se adună tot, obtinându-se un scor pentru
întreaga activitate. Scorul maxim este de 30 de puncte. Abstractizarea
40
semantică (sau originalitatea titlului) se scorează pe o scală de la O la 3 puncte,
potrivit următoarelor criterii:
O puncte - titluri banale, care repetă desenul de tipul: "cer", "valuri", "cheie";
1 punct - titluri descriptive concrete, implicând o raportare la o altă clasă,
de tipul: "Şarpe cu clopotei", "Om fericit";
2 puncte - titluri descriptive, dar imaginative, în care modificarea merge
dincolo de concret sau de descrierea fizică, precum: "Urma
misterioasă", "Geniul sub lacrimă";
3 puncte - titluri abstracte, dar adecvate, care merg dincolo de ceea ce se
poate vedea şi care spun o poveste, precum "Guemica naturii".
Elaborarea
Se acordă câte un punct fiecărui detaliu, fiecărui amănunt (umbra se
punctează). După ce s-a punctat elaborarea pentru fiecare figură, se face
un scor total pentru toate desenele completate şi scorul obtinut se
transformă astfel:
- pentru 0-8 detalii se acordă 1 punct;
- pentru 9- 1 7 detalii se acordă 2 puncte;
- pentru 1 8-28 detalii se acordă 3 puncte;
- pentru 29-39 detalii se acordă 4 puncte;
- pentru peste 5 1 detalii se acordă 6 puncte.
Rezistenta la Închidere
Persoana creativă este capabilă să "menţină deschisă" şi să amâne
închiderea impusă de desenul-stimul (vezi teoria gestaltistă) suficient de mult
pentru a permite saltul mintal ce face posibilă aparitia unor idei originale.
Persoana cu creativitate scăzută are tendinta de a "sări la concluzii" prematur,
fără a lua în consideratie informatiile disponibile. Aceste persoane închid
figurile incomplete de la Activitatea 2 prin linii drepte sau curbe, pierzând
şansa de a desena imagini originale. Fiecare răspuns se evaluează în
concordantă cu următoarea scală:
O puncte - figura este închisă pe cea mai rapidă şi directă cale, printr-o linie
dreaptă sau printr-o curbă simplă. Literele din alfabet sau
numerele sunt, de asemenea, notate cu O puncte;
1 punct - figura este închisă, dar dincolo de închiderea simplă. Ea poate fi
prelungită şi apoi închisă, sau poate fi închisă direct şi apoi să fie
adăugate detalii în afara închiderii. Dacă detaliile sunt adăugate
în interiorul figurilor închise, răspunsul este cotat cu O puncte;
41
2 puncte - închiderea nu este completă, sau figura este închisă prin linii
neregulate, care formează mai degrabă o parte a desenului, decât
o linie dreaptă sau curbă simplă. Literele şi numerele sunt notate
cu O puncte.
Scorul maxim este de 20 de puncte şi poate fi obtinut doar dacă sunt
folosite toate figurile. Din nefericire, cei care completează doar unele dintre
cele 10 figuri sunt penalizati, şi aceasta dă o imagine eronată asupra abilitătii
subiectului de amâna închiderea. Acest fapt se va lua în considerare când se
va face interpretarea.
O puncte 1 punct
2 puncte
42
Pasul 4 Scorare Activitatea 3: Linii paralele
Se calculează scorurile pentru factorii: fluiditate , flexibilitate, origina
litate şi elaborare (suma scorurilor pentru fiecare desen, plus bonificatii pentru
grupaje de linii). La această activitate, abstractizarea semantică nu oferă un
punctaj semnificativ.
Fluiditatea
Înainte de începerea scorării este important să se stabilească şi să se
elimine acele răspunsuri care se repetă sau c are sunt irelevante. Un răspuns
relevant este acela care contine sau utilizează într-un anumit mod liniile
paralele (elementul-stimul al sarcinii) . Scorul la fluiditate este dat de numărul
de răspunsuri minus răspunsurile repetate sau irelevante.
Flexibilitatea
Se calculează prin numărul categoriilor diferite în care pot fi încadrate
răspunsurile. În determinarea categoriil or se iau în considerare atât desenele,
cât şi titlurile. Dăm mai jos lista rezultată din răspunsurile eşantionului nostru
de 1 00 de subiecţi. În cazul în c are răspunsurile nu pot fi clasificate după
categoriil e de mai jos, vor fi create categorii noi. Aceasta s-ar putea întâmpla
fo arte rar, deo arece c ategoriile prev ăzute în listă acoperă 99% din
răspunsurile date de subiecţi.
1. Accesorii vestimentare (pălărie, bonetă, bijuterii, umbrelă) .

2. Adăposturi construite d e animale (vizuină, cuib etc.).
3. Aerospaţiale (avion, navă spaţială, rachetă, satelit).
4. Anexe gospodărie (hambar, cotet, bară pentru covoare).
5. Animale, părţi de animale.
6. Aparatură (computer, telefon, televizor).
7. Arheologie (piramide, construcţii megalitice etc . ) .
8. Arme ş i efectele lor (explozii).
9. Artă şi instrumente pentru activitatea artistică (obiecte de atelier,
tablouri, afişe) .
1 0. Auto şi accesorii auto.
11. Bani.
1 2. Cale ferată, transport pe şină (tren , metrou), tunel .
13. Camping.
14. Cavou, sicriu, mormânt, piatră funerară, cruce.
1 5 . Cărţi şi caiete.
43
16. Chimie-fizică.
1 7. Cifre.
1 8 . Conducte (gaz, apă) .
1 9. Constructii (coş) .
20. Copaci.
2 1 . Coresponde ntă (ştampile).
22. Corp omenesc şi pă!1i ale corpului.
23 . Corpuri cereşti.
24. Decoratiuni interioare.
25. Desen abstract, simboluri.
26. Detalii de constructii.
27. Figuri geometrice.
28. Gard, zid, gard viu.
29. Geografie (râu, cascadă, munti).
30. Ghilotină, spânzurătoare.
3 1 . Hrană (fructe, dulciuri, panificatie etc. ).
32. Igienă (burete, săpun).
3 3 . Insecte (omidă, fluture).
34. Instrumente de măsurat timpul, temperatura, de cântărit.
35. Intrare (uşă, poartă).
36. Îmbrăcăminte.
37. Închisoare (gratii, celule).
3 8 . Jocuri.
39. Jucării.
40. Lenjerie (de pat).
4'1 . Linii şi stâlpi (de telefon, de rufe, de înaltă tensiune).
42. Litere.
43 . Lumină şi obiecte de iluminat.
44. Meteorologie (fulgi de zăpadă, ploaie).
45. Mobilă.
46. Muzicale.
47 . Navigatie (vapor, barcă, pânză de corabie).
4 8 . Obiecte de uz casnic.
49. Obiecte pentru cusut, împletit, brodat.
50. Optică.
5 1 . Ornamente (modele, decoruri).
5 2 . Părti interne ale corpului uman (organe, tesuturi, celule).
5 3 . Păsări.
44
54. Personaje (din filme, din poveşti, din religie, SF).
55. Plante (flori, celulă vegetaIă).
56. Recipiente (containere).
57. Recreatie şi divertisment.
58. Regalitate (tron, rege, coroană).
59. Robot.
60. Săgeată.
61. Scară.
62. Sistem rutier (străzi, intersectii, indicatoare, poduri etc.).
63 . Sport (terenuri, părti, aparat de gimnastică).
64. Steag (drapel).
65. Şcoală (tablă, sală de clasă).
66. Şcoală (rechizite, ghiozdan).
67. Transport pe cablu.
68. Tutun.
69. Unelte (de grădinărit, ciocan, undită etc.).
Originalitatea
Performantele la originalitate s-au stabilit prin analiza răspunsurilor
lotului de 1 00 de subiecti, respectiv prin frecventa fiecărui răspuns. Doar
pentru Activitatea 3 se acordă şi bonificatii care se includ în suma generală
a factorului "originalitate". În faza iniţială se acordă punctaje fiecărui desen
în parte, astfel:
- O puncte pentru o frecventă mai mare de 2%;
- 1 punct pentru o frecventă de 0,5 1 % - 1 ,99% ;
- 2 puncte pentru o frecventă de 0,2 1 % - 0,50%;
- 3 puncte pentru o frecventă de 0% - 0,20% .
Drept ghid pentru obtinerea scorului de originalitate, dăm mai jos o
listă cu răspunsuri scorate cu O, 1 , 2 şi 3 puncte.
45
RăSpunsul Categorii Scor
flexibilitate originalitate
Ac de sigurantă 49 3
Acvariu 56 2
Adăpost 19 3
Afiş 9 3
Andrele 49 3
Antenă 6 2
Aparat de gimnastică 63 3
Aragaz 48 3
Aripi 53 3
Artificii 39 3
Ate 49 3
Avion 3 2
Balantă 34 3
Balcon 26 3
Balon 39 3
Bancă 57 3
Bancnotă 11 3
Bară pentru covoare 4 3
Bec 43 1
Bete 20 2
Biscuiti 31 3
Biserică 19 2
Bloc 19 O
Boabe de cafea 31 3
Bobină 16 3
Bomboane 31 3
Bonetă 3
46
Răspunsul Categorii Scor
Bordei 19 3
Boxă muzicală 46 3
Brichetă 68 3
Burete 32 3
Butelie 48 3
Butoi 56 3
Butuc 20 3
Cabană 19 3
Cactus 55 3
Cadou 57 3
Calculator 6 2
Cale ferată 12 1
Camion 10 3
Cană 48 O
Cap de animal 5 2
Cap de om 22 2
Carte de joc 38 3
Cartier 19 1
Cartuş 8 3
Casă 19 O
Cascadă 29 3
Casetă 46 3
Castel 19 3
Cavou 14 3
Cazan 56 3
Căciulă 2
Căluşei 57 3
47
Răsp un sul Categorii Scor
Carti 15 O
Ceas 34 2
Celulă de închisoare 37 2
Celulă vegetală 55 3
Cetate 19 3
Chei 48 3
Cifre 17 2
Cilindru 27 O
Ciocan 69 3
Cişmea 4 3
Ciupercă 55 2
Clepsidră 34 1
Clovn 57 3
Cobiliţă 48 3
Coif 3
Colac 57 3
Coloană 26 1
Condensator 16 1
Conductă 18 3
Construcţie industrială 19 2
Construcţii megalitice 7 3
Copaci 20 O
Coroană 58 3
Cort 13 3
Coş de gunoi 56 3
Coşciug 14 3
Coteţ 4 3
48
Creion 66 1
Cristal 29 3
Cruce 14 1
Cuib 2 3
Cuşcă 4 3
Cutie de chibrituri 43 1
Desen abstract 25 3
Dop 48 3
Dovleac 55 3
Eprubetă 16 3
Explozie 8 3
Extraterestru 54 2
Far 19 3
Faţadă de templu 26 3
Fântână 4 3
Felicitare 21 3
Fereastră 26 O
Flori 55 1
Fluture 33 1
Fotoliu 45 2
Frigider 48 3
Fruct 55 2
Frunze 55 3
Fulgi de zăpadă 44 3
Furnal 26 2
Gard 28 1
Gard viu 28 3
49
Ghilotin ă 30 3
Ghiozdan 66 3
Ghişeu 26 3
Glont 8 3
Gratii 37 1
Grătar 13 3
Hamac 57 3
Hamburger 31 3
Hartă 29 3
Hârtie de muşte 48 3
Horn 26 1
Ibric 48 3
Indicator rutier 62 1
Inel 1 3
Inimă 22 3
Insectă 33 3
Î nger 54 3
Î ngheţată 31 2
loben 1 3
Labirint 57 2
Lacăt 48 3
leagăn 57 3
Lift 67 3
Linii de înaltă tensiune 41 2
Litere 42 O
Lumânare 43 2
Magnet 16 3
50
Masă 45 1
Maşină 10 2
Maşină de spălat 48 3
Mărgele 3
Mână 22 3
Metrou 12 3
Microfon 46 3
Moară 19 3
Monument 19 2
Munti 29 2
Navă spatială 3 1
Oală 56
Ochelari 50 3
Oglinzi 50 3
Om 22 O
Om de zăpadă 57 3
Omidă 33 3
Ornament 51 2
Os 5 2
Panou de baschet 63 3
Papion 2
Pălărie 2
Pătrat 27 O
Pâine 31 3
Pânză de corabie 47 3
Pânză de păianjen 2 3
Pensulă 9 2
51
Perdea 24 3
Perete 26 1
Perie 48 3
Peri scop 47 3
Picioare 22 2
Picioroange 57 3
Pilă 48 3
Piramidă 7 3
Piscină 57 3
Placă de ceramică 26 3
Plane paralele 27 3
Plic 21 1
Poartă de fotbal 63 2
Poartă de rugby 63 3
Pod 62 2
Portativ 46 3
Poşetă 1 3
Prăjitură 31 3
Prezervativ 32 3
Pupitru 45 3
Rachetă 3 2
Rampă auto 10 3
Răzătoare 48 3
Râu 29 3
Riglă 66 3
Robot 59 1
Sacoşă 1 3
52
Sală de clasă 65 3
Săgeată 60 1
Săpun 32 3
Scară 61 1
Scaun 45 2
Schemă din fizică 16 1
Scrisoare 21 2
Semafor 62 2
Spânzurătoare 30 3
Sperietoare 4 3
Spirală 51 3
Stadion 63 3
Stâlp 41 3
Stea 23 3
Steag 64 1
Sticlă 56 1
S tradă (drum) 62 O
Stropitoare 48 3
Stup 4 3
S ulită 8 2
Suport de rufe 4 3
Şervetele 48 3
Şevalet 9 3
Ştampilă 21 3
Tablă şcolară 65 3
Tablou 9 1
Tacâmuri 48 2
53
RăSpuns ul Categorii Scor
Tan c 8 3
Telecomandă 6 3
Telefon 6 2
Televizor 6 1
Teren de fotbal 63 1
Termometru 34 3
Topor 69 3
Trecere de pietoni 62 3
Tron 58 3
Tunel 12 3
Turban 1 3
Ţeapă 8 3
Ţigări 68 1
Umbrelă 1 3
Undiţă 69 3
Vapor 47 1
Vierme 5 2
Viţă-de-vie 55 3
Vulcan 29 3
Zmeu 39 3
Zodiac 57 3
BonificaIii în scorarea originalittlIii

Se acordă bonificapi atunci când subiectul combină două sau mai multe seturi
de linii paralele pentru a concepe un singur răspuns. Întotdeauna s-a recunoscut
că în asemenea cazuri este vorba de un înalt grad de originalitate (persoanele
creative "văd" această posibilitate). Autorul testului a adoptat următoarea schemă
de semnificatie, pe care o recomandă pentru uz general (Torrance, 1 974):
54
- combinarea a 2 seturi (ex . : gard, case etc . ) . . . . 2 puncte
- combinarea a 3-5 seturi . . . . 5 puncte
.
- combinarea a 6- 1 0 seturi . . . . . 1 0 puncte

- combinarea a 1 1 - 1 5 seturi . . . . . 1 5 puncte
- combinarea a mai mult de 1 5 seturi . . . . . . 20 de puncte
Punctajul obtinut prin bonificatie se adaugă la punctajul deja acordat
factorului "originalitate" pe baza procedeului consacrat. Răspunsurile care
dovedesc cu adevărat o originalitate exceptională pot fi cotate suplimentar,
dar aceasta se întâmplă rar.
, .. _ � - - - '--' -" �" - ' --......,--- .. - _ .. .-
i a 11"' p � Il,A.
!
' ""1
\I
, .
I
'"
---- --- ' ---- -- . � ,
2 puncte
o -- --
O
c
\
5 puncte
55
Elaborarea
Principiile de scorare sunt identice cu cele descrise pentru Activitătile
1 şi 2. Se acordă câte un punct fiecărui detaliu, fiecărui amănunt (umbra se
punctează). Pentru titlu nu se acordă nici un punctaj . După ce s-a punctat
elaborarea pentru fiecare desen, se face un scor total pentru toate desenele
executate, şi scorul obtinut se transformă astfel:
- pentru 0-7 detalii se acordă 1 punct;
- pentru 8- 1 6 detalii se acordă 2 puncte;
- pentru 1 7-27 detalii se acordă 3 puncte;
- pentru peste 48 detalii se acordă 6 puncte.
Pasul 5 şi Pasul 6
privesc operatiile fmale de scorare. Ei sunt descrişi anterior (vezi p. 1 9) şi
presupun utilizarea foii de cotare şi a foii de profil/interpretare.
FOAIE DE COTARE
Scorul la tes tul Torrance de gândire creativă

- forma figurală -
Se marchează scorurile brute şi bonificatiile obtinute.

Nume Data testării _"'--____
Clasa V'arsta Sexul Şcoala _______
1 . Fluiditate:
Activitatea 2 __ + Activitatea 3 __ = __
2. Originalitate:
Activitatea 1 __ + Activitatea 2 __ + Activitatea 3 __ = __
3. Abstractizare semantică:
Activitatea 1 __+ Activitatea 2 __ = __
4. Elaborare (încerc uiti numerele potrivite):

Activitatea 1 : 1 (0-5) 2 (6- 1 2) 3 ( 1 3- 1 9) 4 (20-26) 5 (27-33) 6 (34+)
Activitatea 2: 1 (0-8) 2 (9- 1 7) 3 ( 1 8-28) 4 (29-39) 5 (40-50) 6 (5 1 +)
Activitatea 3 : 1 (0-7) 2 (8- 1 6) 3 ( 1 7-27) 4 (28-37) 5 (38-47) 6 (48+)
Total __
5 . Rezistenta la închidere: Activitatea 2 __
Lista trăsăturilor creative

__ 1. Exprimarea sentimentelor/emoţiilor în desene/titluri .
__ 2. Articularea într-o poveste a desenului cu titlu.
__ 3. Mişcare/acţiune (a alerga, a dansa, a zbura, a cădea etc . ) .
__ 4. Expresivitatea titlurilor.
__ 5. Combinare de două sau mai multe figuri incomplete.
__ 6. Combinare de două sau inai multe perechi de linii.
__ 7. Perspective vizuale neobişnuite (deasupra, unghi, dedesubt etc . ) .
__ 8. Perspective vizuale interne (interior, secţiune transversală etc . )
__ 9. Spargerea limitelor, extinderea spaţiului dat.
__ 1 0. Umor în titluri/desene.
__ I l. Bogăţia imagisticii (varietate, vivacitate etc . ) .
__ 1 2. Coloristica.
__ 13. Rapiditatea de intrare în probă (Activităţile 2 şi 3 ) .
Observatii la trăsături:
57
FOAIE DE PROFll.. 1 INTERPRETARE
Scorul la testul Torrance de gândire creativă

- forma figurală -
Nume Data testării

Clasa V'arsta Sexul Şcoala
Scor Scor
Abilităp Interpretare
brut std.
1. Fluiditate
2. Originalitate
Abstractizare
3.
semantică
4. Elaborare
5. Rezistentă la închidere
TOTAL
Scor standard 40 60 80 1 00 1 20 1 40 1 60
Lista trăsăturilor creative

-- 1. Exprimarea sentimentelor/emotiilor în desene/titluri.
-- 2. Articularea într-o poveste a desenului cu titlu.
-- 3. Mişcare/actiune (a alerga, a dansa, a zbura, a cădea etc . ) .
-- 4. Expresivitatea titlurilor.
-- 5. Combinare de două sau mai multe figuri incomplete.
-- 6. Combinare de două sau mai multe perechi de linii.
-- 7. Perspective vizuale neobişnuite (deasupra, unghi, dedesubt etc . ) .
-- 8. Perspective vizuale interne (interior, secţiune transversală etc . )
-- 9. S pargerea limitelor, extinderea spatiului dat.
__ 1 0. Umor în titluri/desene.
_
" __ Il. Bogăţia imagisticii (varietate, vivacitate etc . ) .
-- 12. Coloristica.
__ 13. Rapiditatea de intrare în probă (Activităţile 2 şi 3 ) .
Indice de creativitate: Principal + Bonificape

Comentarii:
58
c•• nIII1 2
Scala de elal uare

cu ancore comporlamenlale
2.1. o nouA metodA de evaluare a creativitAtii

În cercetarea ştiintifică, existenta unor criterii care să delimiteze cert creativul
de noncreativ este foarte importantă. Criteriile utilizate frecvent pentru evaluarea
obiectivă a nivelului creativitătii au fost perfonnantele obţinute şi recunoscute
social. Amabile ( 1 983) precizează: "Un produs este considerat creativ dacă
îndeplineşte două conditii: noutate şi adecvare la o sarcină deschisă. Un produs
este creativ în măsura în care unjuriu de expeIţi consideră că este original" (p. 575).
Taylor ( 1 989), descriind structura perfonnantei creative, susţine că aceasta poate
lua fonna unor "comportamente, idei, obiecte sau altceva, cu conditia să fie
îndeplinit criteriul de noutate, indiferent de modul în care este exprimat".
Prin urmare, creativitatea poate avea şi forma unor comportamente
originale care pot fi recunoscute şi descrise de experti.
Făcăoaru ( 1 973) a demonstrat că interaprecierea ca mijloc de evaluare
a creativitătii are o dublă functionalitate: pe de o parte, este un mijloc de
identificare a unor comportamente şi performante creative, şi, pe de alta,
un criteriu extern de validare a rezultatelor obţinute prin intermediul testelor
de creativitate. Interevaluarea şi autoevaluarea sunt două fatete ale aceluiaşi
tot unitar al evaluării în general. Metoda interaprecierii, care presupune
prezenta unui j uriu de evaluare care verifică ierarhia comportamentelor,
utilizează trei tehnici distincte:
a) desemnarea cazurilor extreme, în functie de un anumit criteriu;
b) clasificarea sau ierarhizarea comportamentelor în functie de un
parametru dat;
c) evaluarea propriu-zisă: în functie de caracteristica comportamentală
determinată, se acordă note fiecărui membru al grupului de evaluat.
59
Hampson ( 1 996) se situează pe o poziţie oarecum diferită de Amabile,
Făcăoaru, Taylor, considerând criteriu de "identificare" a trăsăturilor de
personalitate semnificaţia acordată comportamentelor de către ceilalţi ,
persoane obişnuite, nu experţi. Comportamentele indivizilor permit o
evaluare -corectă a personalităţii, şi sunt uzual folosite expresii de tipul "este
o persoană deşteaptă" sau "este o persoană banală".
Sternberg ( 1 989), în cadrul modelului trifactorial al creativităţii,
propune o metodă care are la bază teoria cognitivistă şi care presupune
următoarele consideraţii iniţiale:
1 ) oamenii au o imagine conceptualizată corectă asupra factorilor
"creati vitate", "inteligenţă", "capacitate de înţelegere", care le
permite o evaluare corectă a prezenţei lor;
2) cei trei factori reprezintă constructe distincte, dar intercorelate;
3) înţelegerea creativităţii trebuie să ţină cont de constructele empirice,
dar cu validitate socio-istorică.
Î n virtutea acestor argumente, Sternberg sustine necesitatea unei
metodologii care să ia în calcul conceptele empirice asupra factorilor psihici.
Consideră adecvată acestor cerinţe metoda de evaluare prin intermediul
comportamentelor, şi anume: "scala cu ancore comportamentale".
Stemberg a început în 1 985 studiile pentru construirea scalei multi
dimensionale de evidentiere a comportamentelor asociate creativitătii. Prima
etapă a urmărit determinarea caracteristicilor comportamentale tipice pentru
persoanele creati ve şi a celor tipice pentru p ersoane recunoscute ca
non creative de către specialişti. Aceasta a condus la stabilirea unor liste de
comportamente diferentiate, în functie de nivelul de creativitate prezent. A
doua etapă a fost de comparare şi de determinare a diferenţierilor
comportamentale existente între creativ i şi noncreativi. Conform lui
Stemberg, comportamentele care reprezintă ancorele pentru recunoaşterea
creativităţii se caracterizează prin:
lipsă de conventionalitate (se conduce după reguli proprii, are
libertate în gândire, este nonconformist);
niveluri înalte de inteligentă şi integrativitate (este capabil să facă
noi conexiuni, analogii, sintetic şi analitic);
estetică şi imaginaţie (este interesat de arte, are bun-gust, are simt
estetic);
flexibilitate şi capacitate de a lua hotărâri rapid;
nevoie de realizare şi recunoaştere (este energic , îi place să fie
recunoscut).
60
Pitariu ( 1994), preocupat de perfonnanţe în organizaţii, consideră că
oamenii "adoptă anumite mecanisme strategice de lucru" şi că prin "izolarea
setului de comportamente caracteristice unui anumit nivel de performanţă
se poate răspunde la întrebarea: ce face persoana respectivă pentru a fi
eficientă?" (p. 3 1). O scală de evaluare cu ancore comportamentale permite
evaluarea unui nivel de performanţă şi stabilirea poziţiei într-o ierarhie.
Conform lui Pitariu ( 1994), Smith şi Kendall ( 1 963) descriu o metodă
nouă de evaluare - scala de evaluare a expectanţelor. Utilizând procedura
descrisă de aceştia, Campbell, Dunnette, Arvey şi Hellervik, în 1 973,
construiesc o fişă de apreciere a personalului de tipul scalei de evaluare cu
ancore comportamentale (SEAC) . SEAC diferă de metodele de evaluare
cunoscute, atât prin construcţie, cât şi prin aceea că utilizează exemple de
comportamente în locul unor întrebări sau adjective etc. Ancorele constau în
propoziţii explicative, prin care se poate diferenţia cu precizie un profesionist
slab de unul bun. Acest tip de scale trebuie să îndeplinească trei condiţii:
1) factorii de succes sau de performanţă trebuie să fie definiţi cu multă acuratete;
2) ancorele trebuie să descrie cu multă precizie nivelul de performanţă al
comportamentului; 3) răspunsul evaluatorului trebuie să fie bine dirijat, prin
urmărirea unor instrucţiuni precise de operare cu scala (Landy, Trumbo, 1994).
Considerând creativitatea ca un fenomen comunicational, social şi
individual, posibilitatea utilizării unui sistem de evaluare prin prisma
comportamentelor caracteristice este de luat în seamă. Este oportună stabilirea
şi utilizarea unei metode de evaluare a creativitătii prin comportamente-ancoră,
deoarece testele actuale de creativitate, chestionarele şi inventarele de
personalitate nu duc întotdeauna la rezultate concludente.
2.2. Scala de evaluare cu ancore comportamentale a creativitAtii o metocUl
-
de interevaluare
În evaluarea creativităţii, o astfel de scală permite măsurarea compor
tamentelor creative şi a nivelului lor de performanţă, implicit, şi a situatiilor
în care aceste comportamente se desfăşoară.
Scala de evaluare cu ancore comportamentale a creativităţii, pe care
am numit-o, prescurtat, SEAC CREAT, este alcătuită din 1 2 itemi. Cele
1 2 trăsături reprezentate prin itemii scalei sunt: "a fi deosebit", "ambiţie",
"curiozitate", "energie neconsumată", "fără limite", "haz", "inventivitate",
"încăpăţânare", "nonconformism", "spirit de observaţie", "spontaneitate",
"umor (<<sare şi piper»)" (Dincă, 1 995).
SEAC CREAT este o metodă de interevaluare care permite măsurarea
perfonnanţelor creative şi, implicit, a personalităţii, prin prisma evaluărilor
făcute de grupul social din care face parte subiectul, prin intennediul
61
ancorelor sau al seturi lor de comportamente recunoscute ca fiind tipice pentru
o performantă bună, medie sau inferioară.
Acordarea unei pozitii pe o scală de valori care are doi poli (în acest
caz, unul - creativ şi altul - noncreativ) permite atât departajarea între
creativ şi noncreativ, prin determinarea şi identificarea comportamentelor
specifice, cât şi o evaluare corectă la nivel individual.
Scala s-a elaborat pentru determinarea caracteristicilor personalităţii
creative în adolescentă (Dincă, 1 995). Construcţia şi studiile de validare au
fost efectuate pe o populatie de adolescenti; ca urmare, metoda este
recomandabilă pentru vârste cuprinse între 1 2 şi 20 ani.
Prezentăm în continuare etapele construcţiei scalei, procedură care poate
fi preluată şi utilizată pentru evaluarea altor trăsături de personalitate.
2.3. Constructia scalei de evaluare cu ancore comportamentale a creativitătii

(SEAC CREAT)
Construcţia SEAC CREAT a presupus mai multe grupuri de subiecti şi
un grup de experti. În prima etapă, s-a lucrat cu un lot de 60 de adolescenti
şi 30 de experti în psihologie. În a doua etapă, de cuantificare a rezultatelor,
s-a apelat la un lot de 1 80 de adolescenti (elevi de liceu, 14- 1 8 ani, băieti şi
fete, clase de informatică, real, uman).
Etapele construirii scalei de evaluare cu ancore comportamentale le
descriem în continuare.
1. Identificarea dimensiunilor creativitAtii

În acest scop, i s-a cerut unui lot de 30 de adolescenti să numească
trăsăturile sau dimensiunile caracteristice unei persoane creative, să le
definească şi să exemplifice cu comportamente specifice pentru trei niveluri
de performantă: maxim, mediu şi inferior.
Aceste activităti s-au desfăşurat conform regulilor şedintelor de
brainstorming.
A rezultat o listă de 29 de dimensiuni defmitorii pentru persoana creativă.
Fiecărei dimensiuni i-au revenit minimum trei comportamente-exemplu,
repartizate pe trei niveluri de performantă. În total, au fost enumerate
308 comportamente.
II. Retroversiunea exem p lelor comportamentale

În acest scop, i s-au înmânat unui grup de 30 de elevi creativi două
liste, cuprinzând, într-o ordine aleatoare, una - dimensiunile şi alta -
62
comportamentele. Sarcina acestui grup a fost să repartizeze fiecare exemplu
de comportament la dimensiunea pentru care a fost initial indicat.
Operaţia are denumirea de ,,retroversiune". Scopul acestei operaţii este de
a verifica în ce măsură dimensiunile şi comportamentele-exemplu sunt definitorii
din punct de vedere calitativ pentru performanta creativă. Dacă exemplele de
comportament nu pot fi realocate în categoria pentru care au fost concepute,
înseamnă că ele reprezintă ancore ambigue, şi deci nu pot fi utilizate.
În studiul nostru au fost retinute dimensiunile şi comportamentele-exemplu
la care retroversiunea a fost corectă în proportie de minimum 60%. S-au
retinut numai acele dimensiuni cărora li s-au alocat minimum 60% dintre
comportamentele repartizate initial, şi exemplele (itemii) care au avut o
frecventă de realocare mai mare de 60% . Au fost păstrate: 1 9 (65%)
dimensiuni şi 86 (28%) comportamente.
În această etapă au fost eliminate dimensiuni şi comportamente care
defineau creativitatea într-un mod superficial şi nerelevant. De exemplu pentru
,
dimensiunea "dezechilibrat" s-a formulat următoarea defmitie: "tendinta de

a insista asupra unor lucruri, fapte"; comportamentele-exemplu indicate pentru
cele trei niveluri au fost:· nivel superior - "persoana care se manifestă
neconform cu situaţiile în care se află, o persoană care spune ceva şi face
altceva"; nivel mediu - "cel care, într-o situaţie, este în dificultate să-şi fixeze
scopul; persoana care are, pentru perioade scurte de timp, manifestările unui
dezechilibrat"; nivel inferior - "cel care ştie ce doreşte; conformistul". S-a
realizat astfel o primă validare a scalei, şi anume validarea de construct.
III. Scalarea ancorelor comportamentale

Dimensiunile şi comportamentele-exemplu care au depăşit faza
redistribuirii au fost incluse într-un chestionar, pentru a fi scalate sau
ponderate. Subiecţilor experţi li s-a cerut să evalueze fiecare dimensiune
pe o scală cu nouă trepte. La această operatie a participat un număr de
30 de experti în psihologie, cercetători ai Institutului de Psihologie ,,Mihai Ralea"
din Bucureşti. Pentru fiecare exemplu comportamental au fost calculati doi
indici statistici: media valorilor scalare acordate şi abaterea standard. Aceşti
indici au fost întrebuintati ca ghid în selectia finală a exemplelor
comportamentale care vor figura ca ancore pe fişa de evaluare. Au fost
eliminate comportamentele-exemplu care au avut o abatere standard mai
mare de 1 ,70, ceea ce semnifică lipsa de consens a evaluatorilor. Au fost
reţinute 1 2 dimensiuni (4 1 % din total) şi 60 de comportamente-ancoră
specifice persoanei creative ( 19% din total). Prin această operaţie s-a realizat
63
validarea de continut. Î n tabelul 2 . 1 prezentăm rezumatul statistic al
aprecierii expertilor.
Tabelul 2.1. Rezumatul statistic al aprecierii expertilor
Dimensiuni creativitate Media A.S.
A fi deosebit 8,03 1 ,69
Ambitie 6,83 1 ,59
Curiozitate 7,74 1 ,59
Energie neconsumată 8,38 1 ,45
Fără limite 7,60 1 ,69
Haz 7,60 1 ,63
Inventivitate 7,63 1 ,32

Încăpătfu1are 7,20 1 ,5 8
Nonconformism 7,76 1 ,22
Spirit de observatie 7,70 1 ,55
Spontaneitate 7,66 1 ,5 8
Umor ("sare şi piper" ) 7,96 1 ,32
N = 30
Dimensiunile selectate ale creativitătii şi defmitiile lor (aşa cum au fost

formulate de către subiectii adolescenti):
1 . A fi deosebit = mod de a se comporta, actiona şi gândi personal (diferit
de ceilalti);
2. Ambitie = capacitatea de a persevera în realizarea unui tel propus şi de
a relua actiunea până la atingerea acestuia;
3 . Curiozitate = tendinta de a-şi "băga nasul unde nu-i fierbe oala";
64
4. Energie neconsumată (a avea) = disponibilitatea de a consuma energie
în activităţi suplimentare;
5 . Fără limite = disponibilitatea de a n u fi niciodată multumit de ceea ce
s-a obtinut;
6. Haz (a avea) = persoane care pot crea şi aprecia alăturări neaşteptate
de idei care produc ilaritate;
7 . Inventivitate = capacitatea d e a transforma o idee aparent nerealizabilă
într-o idee realizabilă;
8 . ÎnCăpătânare = tendinta de a insista asupra unor scopuri, opunându-se
opiniilor nefavorabile şi obstacolelor;
9 . Nonconformism = capacitatea de a gândi şi acţiona făcând abstracţie
de convenţiile existente;
10. Spirit de observatie = capacitatea de a înregistra amănunte fără sau cu
control conştient;
1 1 . Spontaneitate = capacitatea de a gândi şi acţiona rapid, în conformitate
cu ideile de moment;
1 2. Umor (a avea) = capacitatea de a depăşi situatiile dificile printr-o glumă.
Gradul diferit de generalizare al defmiţiilor, exprimarea neştiintifică,
caracterul incomplet al unor definitii sunt caracteristice pentru nivelul
dezvoltării cognitive în adolescentă (trecerea de la concret la abstract,
egocentrismul gândirii).
Prezentăm, în continuare, dimensiunile scalei de evaluare cu
ancore comportamentale a creativitătii (SEAC CREAT) şi definitiile lor
(vezi tabelul 2.2). Păstrând sensul cu mare strictete, am intervenit în trei
cazuri (dimensiunile: "curiozitate", "fără limite", "spontaneitate") şi am
reformulat definitiile itemilor, pentru a elimina repetitiile, dificultăţile şi
stângăciile de exprimare.
65
Tabelul 2.2. Dimensiuni ale SEAC CREAT şi definitiile lor
Dimensiuni Definitii
A fi deosebit mxi de a se comporta, acţiona şi gândi. persooal (diferit de ceilalţi)

capacitatea de a persevera În realizarea unui tel propus şi de a relua acţiunea până la
Ambiţie
atingerea acestuia
interese IlJlltiple, cJorinla de cunoaştere, de a şti (tendinta de a-şi "băga nasul mde nu-i
Curiozitate
fierbe oala")
Energie neconsumată
disponibilitatea de a conswna energie În activităti supliIm1tare (nevoia de loisirs)
(a avea)
Fără limite (a fi) disponibilitatea de a se angaja În activităti nrultiple, siJmltan şi succesiv
capacitatea de a crea, de a întelege şi de a participa la alăturări neaşteptate de idei care
Haz (a avea)
produc ilaritate (glUIll!)
Inventivitate capacitatea de a transfonna o idee aparent nerealizabilă Într-ma realizabilă
tendinţa de a insista asupra unor scopuri, opunându-se opiniilor nefavorabile şi
Încăpăţânare
obstacolelor (,,nu ia În considerare opiniile altora")
Noo::onfOllIlism capacitatea de a gândi. şi acţiona făcând abstracţie de convenţiile existente
capacitatea de a înregistra şi de a rrermra detalii aparent nesemnificative, cu sau fără
Spirit de observaţie control conştient
Spontaneitate capacitatea de a avea reactii rapide şi adecvate în situaţii noi, neamoscut:e
Urmr Ca avea) capacitatea de a depăşi situaţiile dificile (penibile) printr-o glumă
IV. Validarea experimentală a functionalitAtii sistemului de apreciere
În vederea realizării obiectivului propus, experimentul a presupus
evaluarea de către colegii de clasă a subiecţilor lotului experimental. În lotul
experimental au fost incluşi atât elevi foarte creativi, cât şi mediu-creativi
sau noncreativi. Pentru determinarea nivelului real de creativitate al elevilor
ce vor fi apreciati, s-au aplicat Inventarul Psihologic California (CPI) şi
testul Torrance de gândire creativă (TTCT).
CPI permite, prin modelul cuboid, departajarea subiectilor prin prisma
nivelului de creativitate al structurii de personalitate, iar TTCT determină
nivelul de performantă al gândirii creative. Aprecierea de către colegi s-a făcut
"În orb", adică fără ca evaluatorii să ştie cărui tip de personalitate îi aparţin
subiectii evaluaţi. Prin stabilirea corelaţiilor SEAC CREAT cu scalele CPI
s-a urmărit determinarea validităţii de criteriu. CPI poate fi considerat criteriu
deoarece, prin modelul cuboid şi scala de potenţial creativ, permite măsurarea
nivelului de creativitate al tipului de personalitate. Coincidenta scopurilor celor
două probe reprezintă un al doilea motiv pentru care s-a utilizat CPI în
determinarea validării de criteriu a SEAC CREAT. "Obiectivele sale sunt să
evalueze variabile cotidiene, utilizate de oameni în viata de zi cu zi, cu scopul
întelegerii, clasificării sau predicţiei propriului comportament sau al altora"
(Pitariu, 1 994, p. 5). În tabelele 2.3 şi 2.4 prezentăm corelaţiile liniare ale
scalei SEAC CREAT cu scalele CPI. Lotul selecţionat a fost de 60 de subiecţi,
dintre care 30 de fete şi 30 de băieţi, între 14 şi 1 8 ani.
Majoritatea corelaţiilor se situează la prag p = 0,05 , atât pentru lotul
de fete, cât şi pentru cel de băieţi, ceea ce ne permite să considerăm corecte
evaluările în care este utilizat acest test.
Lotul de fete: Constatăm corelatii pozitive Între majoritatea itemilor
SEAC CREAT şi trăsături de personalitate care reprezintă măsuri ale stilului
şi orientării interpersonale: prezenta socială (Sp), capacitatea de statut (Cs),
independenta (In), comunalitatea (Cm), ca şi capacitatea de realizare
independentă (Ai) şi temperamentul creativ (CT).
Lotul de băieti: Constatăm corelatii pozitive între majoritatea
dimensiunilor SEAC CREAT şi trăsăturile de personalitate care reprezintă,
de asemenea, măsuri ale stilului şi orientării interpersonale: sociabilitatea (Sy),
prezenta socială (Sp), acceptarea de sine (Sa), independenta (In),
empatia (Em) şi temperamentul creativ (CT). Specifică pentru lotul de băieti
este gruparea scalelor care măsoară orientarea normativă şi valorile. Între
dimensiunile scalei noastre şi responsabilitate (Re), socializare (So), nevoia
de a crea o bună impresie socială (Gi), capacitatea de realizare dependentă (Ac),
se stabilesc corelaţii negative.
67
Tabelul 2.3. Corelatiile scalei SEAC CREAT cu scalele CPI - fete
Do Cs Sy sp Sa In Fm Re So Se Gi Crn Wb To Ac Ai le Py Fx Frn CI'
A fi diferit 0,15 0,37* 0,25 0,42" 0,22 0,42* 0,09 .{),l l 0, 13 .{),(Jl 0,22 0.42* 0,12 .{),12 0,OI 0,41* 0,22 0,(Jl .{),t .{),OO 0,35*
Ambipe 0. 17 0,37* 0,39* 0,45** 0,39* 0,37* 0,40* .{),07 0. 10 .{),O4 0,20 0,35* .{),O5 O,� 0, 10 0,48** 0,38* 0, 14 0, 1 3 .{), 1 3 0,53*'
Oniozitate 0,29 0,34 0,30 0,35* 0,13 0,3 2 0,35* 0,09 0, 17 O,� 0,36* 0,48** 0,34 0,21 0, 15 0,26 .{),09 0, 18 0,3 .{), 14 0,52*'
Fnergie �
0, 15 0,35* 0,26 0,49** 0,21 0,47** 0, 13 .{), 1 1 .{),05 .{),03 0,21 0,38* 0,04 0,05 .{),06 0,42* 0,28 0,20 .{),05 .{),24 0,27
(a avea)
Flril limte (a fi) 0,35* 0,44* 0,35* 0,57** 0,26 0,49** 0,31* 0,02 0,1 1 .{), 1 1 0,09 0,46** 0, 12 0,05 0,00 0,33 0,13 0,25 0,25 .{),06 0,52*'
Haz (a avea) 0,20 0, 18 0,22 0,42* .{),03 O, I I 0,22 .{),O1 0,06 .{),09 0,Q3 0,54** 0,20 0, 10 .{),16 .{),O5 .{),23 0,01 0,22 0, 1 5 0,28
Inventivitate 0,26 0,47** 0, 34 0,51** 0,26 0,44* 0,24 .{),18 0,06 .{),18 0,13 0,40* 0,03 .{),09 .{),16 0,27 0,05 0, I I 0,05 .{),13 0,37*
Înclpătânare 0, 1 8 0,44* 0,20 0,28 0,28 0,37* 0, 15 .{),22 .{),04 .{), 14 0,24 0, 14 .{),02 .{), 16 .{),06 0,41 * 0,09 0,22 .{),07 .{), I 0,43*
NonconfIll1Dsm 0,19 0,40* 0,35* 0,52** 0,23 0,35* 0,12 .{),27 .{),06 .{),27 0,03 0,39* 0,04 .{),l7 .{),21 0,06 .{),09 0,10 .{),03 .{),06 0,31
Spirit de observape 0,25 0,45** 0,4 1 * 0,62** 0,23 0,4 1 * 0,38* 0,04 0,21 .{),OI 0,22 0,60** 0,24 0,22 0,00 0,40* 0,25 0,23 0,27 .{),OI 0,47*'
Spontaneitate 0,24 0,42* 0,35* 0,52"* 0,20 0,37* 0,23 .{),l l O,� .{), 16 0,12 0,5 1** 0, 10 .{),OI .{),15 0,21 .{),OI 0,16 0,15 0,01 0,40*
Umor (a avea) 0,35* 0,30 0,29 0,49** 0, 12 0,28 0,3 1 .{),03 0, 12 .{),� 0, 15 0,56** 0,21 0,06 .{),05 0, 12 .{), 1 0,07 0, 17 0,05 0,33
N= 30 *p = 0 , 05 ; **p = 0 , 0 1
Tabelul 2.4. Corelatiile scalei SEAC CREAT cu scalele CPI - băieti
n. Cs Sy Sp Sa In Em Re So Se Gi Cm l\b To Ac Ai le Py Fx FIn cr
A ft diferit 0,38' 033 0,44' 0,61 " O,ZI 0,32 0,41' -{J;J.7 -{J,34 -{J.5O"' -{J,37* -{J,24 -{J,13 .{),02 -{J,38' 0,08 -{J,04 -{J,08 0.23 -{J,26 0,52"
AJmItie 0. 14 0, 1 1 0,23 0,20 0, 13 0,07 0,01 -{J,C/J -{J, I S -{J. l S -{J, I S 0, 1 2 -{J, 1 4 0,08 -{J, 16 0,25 -{J, 14 0.04 -{J.C/J 0.C/J 0,20
0Iri0Dtate O,ZI 0,08 0,34 0,64" � 0. 1 3 0.3 1 -{J,44' -{J.SO'" -{J,66" -{J,64" -{J,43' .{),38' -{J,14 -{J,5S" -{J.13 -{J, l l -{J, IO 0.38' -{J, 1 l 0,51 "
Energie III!OlRSUIIlI
III
0.33 0,28 0,38' 0,5(;" 0,33 0,34 0.23 -{J.3S' -{J,43' -{J,52" -{J,4O" -{J. 1 3 -{J. 1 2 -{J,07 -{J.4O" 0,C/J 0,02 -{J,� 0. 14 -{J,24 0.46"
(a avea)
FIrI limite (a II) 0,26 0.18 0.44' 0,52" (),29 031 0, 17 -{J,37' .{),47·· -{J,52·· -{J,34* 0.02 -{J,14 0.08 -{J,39* 0, 12 0.06 -{J,08 O,IS -{J,07 0,51"
Haz (a avea) 0,32 O. l S 0,40" O,M·· 0,37' 0,47*' 0.34 -{J.33 -{J,44' -{J,S3" -{J.3 1 -{J,30 -{J.12 -{J,07 -{J,4S" 0,03 0,0 I 0,08 0,50" -{J,22 0,70'"
lnvellllvilale 0,58" O,5S" 0,67*' 0,75" 0,56" 0,58*' 0,57" -{J, ll .{),40" -{J,42' -{J, IS -{J,1 2 -{J,IS 0,09 -{J,29 0,16 0,35' 0,20 0,19 -{J,44' 0,74"
IndipAtânare 0,36' 0,25 0,36' 0,48" 0,26 0.32 0,29 -{J, I S -{J,36' �,3S' �.31 -{J, 19 -{J,21 0,03 �,34 0,06 �.Ol �,02 0,02 -{J,04 0,38'
Noocoiliauism 0.42' O,3S' 0,5 1" 0,74" O,3S' 0,48" 0,56" -{J,38' .{),46" .{),62" -{J,4O'" -{J,42' -{J,l l -{J,07 -{J,44' -{J,07 0, 1 3 -{J,13 0,49" .{)�� 0.70'"
Spirit de obserwJie 0,34 0,29 0,53" 0,63" 0,47" 0.3 1 0�17' .{),25 -{J,39' �,48" -{J,29 0,03 -{J,02 0, 16 -{J32 �,02 0. 1 5 �,Ol 0,20 �;J.I 0,65"
Spxdaneitate MI' 0,28 0,54" 0,73" 0,40'" 0,49*' 0,40" -{J,48" -{J,56" -{J,67" -{J,41 -{J, IS -{J,04 .{),Ol .{).50'" 0,02 0. 1 4 -{J,13 0.46' -{J,31 0.72"
Umor (a avea) 0,31 0.2 1 0.46" 0,68" 0.38' 0,39' 038' -{J,42' �,46" -{J,6O*' -{J,39' -{J,29 -{J, 1 4 �, 10 �,4S" �, 1 0 0,06 -{J, 1 7 0.42' .{) J.5 0.70'"
N = 30 *p = 0,05 ; * *p = 0,0 1
Rezultatele obtinute arată că între itemii scalei cu ancore compor
tamentale şi trăsăturile de personalitate responsabile de stilul interpersonal
(relatii interpersonale şi orientarea normativă şi valori) se stabilesc diferenţe
în funcţie de sex. Prezenţa comportamentelor creative se asociază cu diferite
seturi de trăsături de personalitate, în funcţie de caracteristicile de rol.
Î n cazul lotului de fete, comportamentele creative determinate prin
aplicarea SEAC CREAT sunt corelate cu trăsături de personalitate care
aparţin dimensiunii de interrelaţionare socială, spre deosebire de lotul de
băieţi. Ia care comportamentele creative sunt determinate de dimensiuni de
interrelaţionare, dar şi de valori normative.
Al doilea criteriu de v alidare a scalei SEAC CREAT au fost perfor
manţele obţinute la testul Torrance de gândire creati vă. Astfel s-a obţinut
validarea de criteriu a scalei prin raportare la variabilele operationale ale
creativităţii. Rezultatele calculelor de corelaţii între criteriu, subscalele
TTCT, şi scala SEAC CREAT sunt prezentate în tabelul 2.5. CoeficienţÎi
de corelaţie liniară între scorurile scalei SEAC CREAT şi criteriu, testul
Torrance de gândire creati vă, sunt semnificativi la 0,05 . Maj oritatea
coeficienţilor sunt semnificativi la praguri mai mici de 0,05 , ceea ce ne
permite să considerăm corecte evaluările în care este utilizat acest test.
Tabelul 2.5. Corelatiile scalei SEAC CREAT cu TICT
E
- � �
<Il
�
-
:Ei � - ... ·S
� - �
- -
� �
... -
�
c
-
� .�
] cE
<Il .�
o .� � :� -
<� � - c
� - N
'
- C "O �
"O o 'Q >CU o - � S ...
:Ei 'i:
... >CU c
�
c. (j ... c
1:: E =
�
C
... !'oii
�
>CU
(j C 'i:
._
�
<Il o
o
-<
>CU �
c c o c. ,Q c. E
-< u � � :: - <- Z 00 o 00 ;:J
Fluid. v. 0,2 1 * 0, 1 6 0,37** 0,20 0,22* 0,24* 0,20 0,27* 0,42* * 0,32** 0,4 1 * * 0,3 1 * *
Flex. v. 0,26* 0,26* 0,28* 0,27* 0,27* 0,29** 0,25 * 0,22* 0,36** 0,29** 0,33* 0,36**
Orig. v. 0,20 0, 1 9 0,47* * 0, 1 5 0, 14 0,3 1 ** 0, 1 8 0,25 * 0,39** 0,23* 0, 1 8 0,23*
Elab. v. 0,30** 0,29* * 0,3 8 * * 0,32** 0,46* * 0,08 0,35** 0,43 ** 0,36** 0,38** 0,45* * 0,35* *
Fluid. f. 0, 1 2 0,06 0,07 -0,22* -0, 1 8 -0, 1 3 -0,25* -0, 1 7 0,2 1 * -0,08 -0, 1 9 -0, 1 6
Orig. f, 0,08 0,09 0,27* -0,25* -0, 1 8 -0,20 0,27* -0, 1 1 -0, 1 9 -0, 14 -0, 1 1 -0, 1 8
Tit. abs. 0,22* -0,2 1 * 0,09 0,0 1 0,22* 0, 1 9 0,24* 0,25 * 0,3 1 * * 0,09 0, 1 7 0,2 1 *
Elab. f, 0,06 0,04 0,2 1 * 0,30* * 0,24* 0,2 1 * 0,4 1 * * 0,39* * 0,22* 0,23* 0,25 * 0, 1 2
Rez. Înc. 0, 1 8 0,20 0,20 -0, 1 0 -0,25* 0,29** 0.26* 0,27* -0,20 -0.02 0, 1 2 -0,2 1 *
N= 60 * p = 0.05; * * p = 0.0 1
Î n scopul stabilirii validităţii scalei, s-a apelat la studii de analiză
factorială (rotaţie Varimax). Creativitatea fiind un construct multidimen
sion al (Amabile, 1 983, Allport, 1 9 8 1 , ş.a.), apelul la validarea factorială a
fost necesar. Albu ( 1 998) .precizează: "Analiza factorială permite să se
determine una sau mai multe variabile (numite factori) ale căror valori
(numite scoruri factoriale) se combină liniar pentru a forma scorul testului.
Această metodă se aplică în cazul testelor care măsoară constructe multi
dimensionale" (p. 1 66). În tabelul 2.6. prezentăm saturaţiile itemilor în cei
doi factori determinaţi.
Tabelul 2.6. SaturaţiiIe scalelor în cei doi factori determinati

prin analiza factorială
Factor 1 Factor 2
A fi diferit 0,46 0,75 *
Ambiţie 0, 1 2 0,95*
Curiozitate 0,72* 0,38
Energie neconsumată (a avea) 0,49 0,72*
Fără limite (a fi) 0,5 1 0,80*
Haz (a avea) 0,93 * 0,20
Inventivitate 0,66 0,64

încăpăţânare 0,48 0,79*
Nonconformism 0,84* 0,40
Spirit de observaţie 0,68 0,65
Spontaneitate 0,82* 0,52
Umor (a avea) 0,93* 0,30
* p = 0,0 1
72
Factorul 1 reprezintă un factor de asociatie liberă şi include unn ătoarele
dimensiuni: curiozitate, haz, nonconformism, umor, spontaneitate.
Factorul 2 reprezintă un factor de prezentă social ă şi grupează
următoarele dimensiuni: a fi deosebit, ambitie, energie neconsumată, fără
limite, încăpăţânare.
Creativitatea nu este un factor unidimension al , comportamentele
creative presupun mai multe dimensiuni. Rezultatele analizei factoriale sunt
concordante cu teoriile clasice ale creativitătii. Amabile ( 1 98 3 ) defineşte
creativitatea ca fiind "o constelatie particulară de caracteristici personale,
abilităţi cognitive şi trăsături de relaţionare generale dependente de
caracteristicile contextului social" (p. 1 8).
Pentru a determina dacă itemii sc alei SEAC CREAT, re spectiv
comportamentele creative stabilite, relationează cu potenţialul creativ şi cu
trăsăturile de personalitate, s-a apelat la tehnica analizei de regresie. Prezentăm
în figura 2 . 1 suprafetele de regresie pentru itemul "nonconformism"
(care reprezintă o caracteristică absolut necesară creativului, aşa cum o
dovedesc studiile făcute de Barron ( 1 989), Allport ( 1 98 1 ), Amabile ( 1 983»
cu scalele "prezenţă socială" (Sp) şi "potential creativ" (CT) din CPI.
Analiza suprafetelor de regresie arată că, pe măsură c e valorile
"nonconformismului", dimensiune care s-a grupat în factorul 1 (factor de
asociaţie liberă), cresc, cresc şi valorile potentialului creativ (CT) şi ale
prezentei sociale (Sp).
Î n acelaşi scop am determinat şi am analizat suprafeţele de regresie

pentru dimensiunea "fără limite", care s-a grupat în factorul 2 (factor de
prezentă socială) , cu scala de prezentă socială (Sp) şi cu cea de potenţial
creativ (CT) . Prezentăm în figura 2 . 2 . suprafeţele de regresie pentru
dimensiunea "fără limite". Rezultă că, pe măsură ce valorile dimensiunii
"fără limite" cresc, cresc şi valorile potentialului creativ (CT). Relaţia
prezentei sociale (Sp) cu dimensiunea "fără limite" evoluează astfel: la valori
medii (20) ale prezentei sociale (Sp), dimensiunea "fără limite" are valori
maxime. Valori peste medie şi sub medie ale aceleiaşi variabile presupun
valori scăzute (sau în scădere) ale dimensiunii "fără limite".
73
Analiză de re gresie
CT vs. Sp vs. Nonconfonnism
i· · ·
·
Sp CT
Figura 2.1. Suprafeţele de regresie pentru itemul .. nonconfonnism"

cu scalele .. prezentă socială" (Sp) şi "potential creativ"
(CT) din CPI
74
Analiză de regresie
CT vs. Sp vs. Fără limite
S
1
�
6
-
� 5
""
·tii
(..l.O A
3
'J,
i
b.,<::)
n:P
"'?JO
.,<9
Sp '1--�I\.<O CT
I\.c::::,
�
�
�
Figura 2.2. Suprafetele de regresie pentru itemul "fără limite"
cu scalele "prezentă socială" (Sp) şi "potential creativ"
(CT) din CPI
75
Rezultatele obţinute se încadrează În teorii le conform cărora
creativitatea este un fenomen comunicational, social. Scala măsoară nivelul
de creativitate a comportamentelor prin prisma unor factori de asociatie
liberă şi de prezentă socială. Personalitatea creativă permite dezvoltarea unor
comportamente adaptative, autonome şi independente.
Comportamentele descrise prin următoarele dimen siuni: "a fi
deosebit", "ambitie", "curiozitate", "energie neconsumată", "fără limite",
"haz", "inventivitate", "încăpătânare", "nonconformism", ,,«sare şi piper»
(umor)", "spirit de observaţie" şi "spontaneitate" sunt recunoscute ca fiind
comportamente tipice creativului. Î n planul personalitătii, ele presupun
trăsături diferite În functie de sex.
2.4. Comportamente creative diferentiatoare În grupurile de adolescenti,

pentru recunoaşterea personalitătilor creative şi noncreative
Pentru a determina care sunt comportamentele ce Îi diferentiază pe
creativi de noncreativi, s-a aplicat proba SEAC CREAT în clasele din care
făceau parte subiectii participanti la cercetare. S-a considerat grupul şcolar
ca fiind cel mai stabil şi permitând o interevaluare corectă. Procedura de
testare a constat În evaluarea fiecărui subiect al loturilor vizate, de către
toti colegii de clasă, "în orb", fără a preciza dacă apartin lotului creativ sau
noncreativ. ( În această fază a constructiei testului, grupul creativ a fost alcătuit
din 35 de subiecti, şi grupul noncreativ, din 23 de subiecti.)
Pentru a vedea care sunt comportamentele tipice pentru creativi şi pentru
noncreativi, aşa cum rezultă din aprecierea grupului şcolar, s-a calculat media
performantelor obpnute de fiecare lot în parte, pentru fiecare item. Tabelul 2.7
prezintă aceste rezultate.
76
Tabelul 2.7. Rezumat statistic al datelor. Comportamente
recunoscute a fi tipice pentru creativi şi noncreativi
Creativi Noncreativi
N = 35 N = 23
Media A.S. Media A.S. p

A fi deosebit 5 ,90 1 ,23 5,08 0,75 0,02
Ambiţie 6,28 0,79 5,73 0,72 0,03
Curiozitate 5,93 1 ,22 5 ,22 0,7 1 0,03
Energie (a avea) 5 ,89 1,15 5,4 1 0,85 0, 1 0
Fără limite 5,79 1 ,06 5,23 0,82 0,06
Haz (a avea) 5 ,76 1 ,5 9 5,12 1 08
, 0, 1 0
Inventivitate 5,56 1 ,2 1 4,98 0,74 0,06
ÎnCăpăţânare 6,2 1 1,12 5 ,48 0,74 0,02
Nonconformism 5,84 1 ,70 4,75 1,16 0,02
Spirit de observatie 5,84 0,97 5,23 0,62 0,02
Spontaneitate 5,88 1 ,72 4,99 1,13 0;05
Umor (a avea) 5,33 1 ,84 4,53 1,14 0,08
Adolescenţii creativi obtin performanţe mai mari la toti itemii scalei.

Totuşi, având în vedere că scalele pot lua valori de la l la 9, iar mediile lotului
sunt, în general, între 5 şi 6, s-au comparat şi frecventele grupate în trei clase
de interval: 1 -3, 4-6 şi 7-9. În tabelul 2.8 sunt prezentate aceste rezultate.
77
Tabelul 2.8. Perfonnante obtinute de subiecti creativi şi noncreativi
la testul SEAC CREAT - frecvente grupate
în trei clase de interval
Cr...livl Non......livl
N = 35 N = 13
Fl'KYenl' Frecvente
Scor Scor '" Scor Scor '" o-

::: .. � ::: .. ,:.
� � � �
OI
j d
loIal mediu lotal mediu
u
690528 S.79 10 2 S8,sS2 4.88 12
67.120 5.61 II 38.750 3.23 9
72.000 6.00 10 2 S I .944 4.33 II
4 64 . 1 03 5.34 II 4 48.560 4.05 9
5 73.6 1 1 6. 1 3 12 48.364 4.03 9
6 76.227 fU5 5 6 5 1 .958 4.33 II
68.897 5.74 12 46.6 1 9 3.88 4
90.73.1 7,56 O 12 49.480 4, 1 2 10
9 64.556 5.38 12 9 44.800 3.n 4 8
10 67. 1 60 5.60 12 10 50.528 4.2 1 II
II 78 . 1 82 6.52 5 7 II 36,065 3.0 1 10 2
12 75,238 6.27 5 12 49.722 4, 1 4 12
13 76.000 6.33 6 6 13 5 1 .972 4,33 12
14 7 1 , 1 94 5.93 II 14 S9,433 4.95 12
15 70.5 1 7 5.88 II 15 60,733 5,06 12
16 70.759 5.90 10 2 16 58,24 1 4.85
17 6 1 .862 5. 1 6 12 17 50.106 4. 1 9 II
18 72.233 6.02 10 2 18 56,472 4.7 1 12
19 67.840 5.65 10 2 19 5 1 . 1 39 4,26 II
20 86.93 1 7.24 II 20 5 1 .833 4.32 II
21 71.171 5.93 9 21 47,000 3.92 9
11 63 .895 5.32 10 22 57.727 4.R I 12
2 :\ 75.955 6,33 4 2J 6 1 .806 5. 1 5 12
24 64.028 5.34 12
25 6,1 ,483 5,29 II
26 84.778 7.06 2 10
27 7 1 .095 5,92 II
28 76.880 6.4 1 6 6
29 68.6 1 1 5.72 II
30 73. 1 30 6.09 9
31 72.733 6.06 9
32 64,929 5,4 1 12
33 73. 1 60 6, 1 0
34 8 1 ,278 6,77 II
35 84 0556 7,05 II
Se constată că perfonnantele lotului noncreativ se situează în clasele 1 şi 2
de frecvente (nici un subiect nu se plasează în clasa 3), iar perfonnantele lotului
creativ în clasele 2 şi 3 (nici un subiect nu se plasează în clasa 1). Aceste
-
rezultate ne pennit să considerăm performantele diferentiate: adolescentii

creativi obtin perfonnante mai mari la majoritatea itemilor scalei.
2.5. Instructiuni de administrare şi scorare

Se recomandă utilizarea scalei de evaluare cu ancore comportamentale
a creativitătii pentru intervalul de vârstă 1 2- 1 8 ani.
SEAC CREAT este o scală de evaluare a comportamentelor creative
prin interevaluare.
Evaluatorul trebuie să fie familiarizat cu conceptele de comportament
creativ, ceea ce va reduce riscul aprecierilor polarizate sau al tendintei centrale.
greşeli uzuale în utilizarea scalelor de evaluare de orice tip, care constau în
utilizarea de către evaluatori fie a extremelor scalei, fie a zonei centrale.
2.5. 1 . PregAtirea testArii

Materialele necesare utilizării testului sunt: cartea şi testul propriu-zis.
Prima pagină a testului contine instructiuni generale pentru evaluatori.
Unnătoarele pagini contin 1 2 itemi, prin care subiectii sunt evaluati pe o
scală cu nouă niveluri, de la perfonnante foarte bune (9,8,7), la unele medii
(6,5 ,4) şi inferioare (3,2, 1 ) .
Foile d e răspuns dispun d e rubrici care defmesc statutul demografic al
respondentului (nume, vârstă, profesie) şi, ca orice foaie de acest tip, rubrici
de înregistrare a răspunsurilor la itemi.
SEAC CREAT poate fi administrat în mod individual sau în grup. Este
indicat ca fiecare subiect să fie evaluat de minimum trei evaluatori. Grupurile
de lucru, în cazul unei aplicări colective, este de dorit să nu fie mai mari de
10 persoane evaluate şi 30 de evaluatori. Fiind un test de interevaluare, prima
conditie constă în aplicarea scalei doar în grupuri structurate, cu alte cuvinte,
în grupuri a căror durată în timp pennite o interevaluare corectă. Subiectii
trebuie să poată să înteleagă itemii, timpul de completare a testului este de
15 minute. Totuşi, pentru a permite cititorilor mai înceti completarea, este
de dorit să se aloce un timp total de 30 de minute.
2.5.2. Administrarea testului

Se împart probele evaluatorilor, precizându-se să nu deschidă caietul
până nu sunt date instructiunile. Se precizează persoanele care trebuie să
79
fie caracterizate de fiecare evaluator, evitându-se pe cât posibil gruparea
evaluatorilor. Este o măsură de precautie pentru a evita "contaminarea"
evaluărilor.
2.5.3. Scorarea
Scorurile pe scală se obtin prin adunarea evaluărilor indicate la itemii
corespunzători. Respectiv, opţiunea pentru 1 = 1 punct; optiunea pentru 2
= 2 puncte ş.a.m.d.
Se face suma răspunsurilor la itemii cuprinşi în scală per evaluator şi

media sumelor acestor evaluări per subiect (persoană evaluată). Astfel se
obtine un scor unic pentru fiecare subiect eval uat, care poate fi comparat
cu rezultatele obtinute de ceilalti membri ai grupului evaluat.
Prezentăm în continuare două portrete comportamentale, cel al creativului
şi cel al noncreativului, respectând descrierile date de itemii testului.
Adolescentul creativ
Are un stil propriu şi gândeşte altfel decât cei din jur, se comportă diferit.
Într-o situatie falimentară se poate reorganiza şi poate relua activitatea ca
de la "zero". Eşecurile succesive nu-l descurajează, până la urmă reuşeşte
ceea ce şi-a propus. Interesat de absolut tot, atent la ceea ce i se pare interesant,
pune întrebări. în treabă orice, pe oricine şi oriunde, nu atât din pasiune sau
interes deosebit fată de un subiect, ci pentru "a şti". Pe lângă activitatea
şcolară practică un sport sau alte munci (din plăcere, fără a fi obligat de
cineva) şi îşi ocupă tot timpul liber. Se dezvoltă pe mai multe planuri, este
interesat de multe. Obtinerea doar a unui titlu nu i se pare importantă, aşa
că munceşte în contipuare, pentru a obţine şi o altă recunoaştere superioară.
Î şi fortează "norocul". Priveşte l atura bună a lucrurilor. Prin actiuni
conştiente sau inconştiente provoacă râsul. Nu ia în considerare opinia
celorlalti, încearcă să realizeze ceva chiar dacă nu mai prezintă, aparent,
importantă. Nu renuntă la propriile planuri, chiar dacă constată că nu au
nici o fin alitate. Găseşte cu uşurintă noi utilizări obiectelor aparent
neutilizabile (transformă vechea râşnită stricată de cafea a bunicii într-o serie
de obiecte folositoare: mânerul îl va folosi pentru a sparge nucile, cutia
metalică o va folosi la developat etc.). Vizionar, vede în perspectivă evolutia
'
cunoştintelor uman e. Se comportă după propriul său cod moral, neinteresat
de atitudinile dezaprobatoare. Afişează acelaşi dezinteres fată de regulile
sociale incomode, atât în viata publică, cât şi în cea intimă. Are capacitatea
de a-i înveseli pe cei din jur, ştie să se facă simpatizat, plăcut de ceilalti,
80
depăşeşte situatiile penibile printr-o replică hazlie. Retine cu uşurintă şi poate
reda mai târziu n umele sau v ârsta persoanelor întâlnite, felul lor de
exprimare. Cu sau fără voie retine şi interpretează detalii care pentru altii
par nesemnificative.
Adolescentul non creativ

Se comportă la fel ca ceilalti, nu caută să facă alţceva decât cei din jurul
său. Gândeşte la fel ca ceilalti, nu se deosebeşte prin nimic. Nu Îşi fixează
singur scopurile de atins. Într-o situatie critică nu face nici un efort pentru a
o depăşi, se retrage şi se multumeşte cu o pierdere minimă. Ceea ce fac altii
nu prezintă nici un interes pentru el. Trece indiferent pe lângă orice subiect
de discutie sau orice informatie, oricât de interesantă sau de utilă ar fi. Oboseşte
după o activitate simplă. Nu are activităti suplimentare în afara "activitătilor
zilei". Nu are curajul să preia conducerea, ca să nu piardă. Se mulţumeşte cu
ceea ce a obtinut deja. Priveşte totul în tragic, atunci când se face o glumă pe
seama sa nu este capabil să o aprecieze, fie că e bună sau nu.
Este trist în împrejurări vesele. Este incapabil să le găsească obiectelor
vechi noi utilităti şi să le transforme conform acestora. E incapabil să
găsească solutii noi ("este ca o stridie"). Se Încadrează strict în regulile
strâmte şi incomode ale societătii (nu întotdeauna din convingere, ci, uneori,
din sentimentul datoriei). Se conduce în conformitate cu criteriile stabilite
de societate. Este rigid, nu ştie să glumească, nu râde de altii. Este mai posac,
mai tăcut, stă retras, nu are prea multi prieteni, nu are capacitatea de a se
face simpatizat de ceilalti. În mod obişnuit, poate fi caracterizat prin: "trece
ca vodă prin 10bodă! ". N u vede multe în j urul lui, ci doar ceea ce îl
interesează în mod special. Actionează după "tipare" bine fixate, fără a ieşi
din ele. Se blochează la întrebări neaşteptate, se intimidează uşor.
81
Anexă
Scala de eval_
eu Dle COlI_ SEAC aEAT
Instructiuni
Pe fiecare dintre paginile care urmează, veti găsi câte o scală de
apreciere, pe baza căreia va trebui să evaluati persoanele notate pe lista care
vi s-a înmânat. Scalele de apreciere reprezintă performante care au fost
determinate pe baza analizei activitătii elevilor; au fost selectate cele mai
relevante dimensiuni care concură la obtinerea unor performante creative.
Sarcina dumneavoastră de evaluare diferă de altele pe care le-ati întâlnit
anterior. Nu veti întâmpina greutăti dacă aveti în vedere câteva instructiuni
simple. Fiecare scală de evaluare se referă la un anumit tip de performanţă.
Î n partea superioară a fiec ărei pagini, găsi ti den umirea dimensiunii de
evaluat, precum şi definitia acesteia. Cititi cu mare atenţie definiţia. Sub
defmitie este desenată scala propriu-zisă de evaluare, dispusă pe verticală,
de la performanţă S UPERIOAR Ă , sau de exceptie, la performanţă
INFERIOAR Ă , sau slabă. Cifrele de pe scală (de la 9 la 1 ) corespund
diferitelor niveluri de eficientă a sferei respective de performanţă. O notă
de 9 înseamnă o performantă exceptională, una de 5 o performanţă medie,
-
şi una de 1 o performanţă foarte slabă. Î n dreapta fiecărei scale, veţi găsi

-
o serie de exemple. Ca şi cifrele de la 9 la 1 , exemplele sunt aşezate într-o

anumită ordine. Cele din partea superioară a scalei exprimă o performanţă
eficientă. Exemplele din zona centrală a scalei descriu o performantă medie.
Exemplele din partea inferioară a scalei exprimă o performantă la limită.
Exemplele utilizate au fost furnizate de către un grup de adolescenti
creativi şi noncreativi, şi au fost analizate de experti în psihologie. Ele au
fost pozitionate pe fişă într-o aşa manieră încât să le puteti utiliza în acordarea
notei adec vate fiec ărei persoane eval uate , pe un aspect specific de
83
performantă (fiecare dimensiune reprezintă un element component al
creativitătii). Inspectând exemplele şi identificându-l pe acela care descrie/
surprinde cel mai bine comportamentul tipic al unui anumit elev/adolescent
care trebuie notat, veti putea să-i acordati nota corespunzătoare domeniului
respectiv de performantă. Se poate însă întâmpla ca nici un exemplu să nu
se potrivească persoanei apreciate, sau ca dumneavoastră să nu fi întâlnit la
cel în cauză manifestarea comportamentală descrisă pe fişa de evaluare. Nu
este nici o problemă. Ideea scalei de evaluare şi a exemplelor care o însotesc
este să vă ofere un reper corect a ceea ce vi se cere să apreciati. Astfel, vă
va veni mai uşor să evaluati locul ocupat de un anumit elev pe o scală de
eficientă. Rolul exemplelor este deci să vă ajute să faceti aprecierea.
Evaluarea se face încerc uind cifra ( 9 , 8 , 7, 6 , 5 , 4, 3 , 2 sau 1 )
corespunzătoare pe pagina pe care scrie FOAIE DE EVALUARE, cifra ce
corespunde aprecierii pe care o faceti elevului respectiv. Când faceti
aprecierile, va trebui să aveti grijă să evitati câteva dintre erorile sistematice
de notare.
*
Străduiţi-vă să nu fiti nici prea severi, dar nici prea indulgenti în
aprecieri. În orice grup de elevi unii vor fi exceptionali, unii vor fi
sub medie şi altii - mediocri. Când notati, nu trebuie să vă temeti
să utilizati toată gama de note a scalei. Evitati să acordati tuturor
note superioare sau inferioare. La fel, nu le dati tuturor note medii.
*
Aveti în vedere că dimensiunile sau performantele sunt factori
distincţi. Aceasta Înseamnă că, atunci când acordati o notă, trebuie
să considerati fiecare dimensiune prin propriul său continut, ca o
individualitate. Nu trebuie să v ă gânditi că elevul/adolescentul
respectiv este "bun" sau "slab" şi, în funcţie de aceasta, să-i acordati
aceeaşi notă la fiecare aspect. Fiecare persoană are calităţi şi defecte.
Obiectivul evaluării performantei este să identifice acele calităţi sau
defecte specifice.
Vă multumim!
84
FOAIE DE EVALUARE
ELEV:
Dimensiuni:
A FI DEOSEBIT / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3 , 2, 1 .
AMBIŢIE / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3, 2, 1 .
CURIOZITATE / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3 , � 1 .
ENERGIE NECONSUMATĂ / evaluare: 9, 8, 7, 6, 5 , 4, 3 , 2, 1 .
FĂR Ă LIMITE / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3 , 2, 1 .

HAZ ( a avea) / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3 , 2, 1 .
INVENTIVITATE / evaluare: 9, 8, 7, 6, 5 , 4, 3 , 2, 1 .
Î NCĂPĂŢÂNARE / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3 , 2, 1 .
NONCONFORMISM / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3 , 2, 1.
SPIRIT DE OBSERVAŢIE / evaluare: 9, 8, 7, 6, 5 , 4, 3, 2, 1 . '
SPONTANEITATE / evaluare: 9, 8 , 7, 6, 5 , 4, 3, 2, 1 .
UMOR ( a avea) / evaluare: 9, 8, 7, 6, 5 , 4, 3, 2, 1 .
85
A FI DEOSEBIT
A fi deosebit = mod de a se comporta , de a aC/iona şi de a gândi personal

(diferit de cei/alli)
NOTE EXEMPLE
9
Are un stil propriu, gândeşte altfel
Perfonnante la cote decât cei din jur.
8 superioare de calitate
şi volum Se comportă diferit de ceilalti, se
îmbracă deosebit.
7
Rezultate medii, Încearcă să facă altfel decât cei

5 de nivel obişnuit,
lalti, dar nu reuşeşte decât partial.
fără să se detaşeze
3 Se comportă la fel ca ceilalti, nu

caută să facă altceva decât cei din
Perfonnante la limită jurul său.
2
Gândeşte la fel ca ceilalti. nu se
deosebeşte prin nimic.
86
AMBIŢIE
Ambiţia = capacitatea de a persevera în realizarea unui fel propus şi de a

relua aCfiunea până la atingerea acestuia
NOTE EXEMPLE
9 Într-o situaţie falimentară se poate

reorganiza şi poate relua activitatea
Perfonnante la cote ca de la ,,zero".
şi volum Eşecurile succesive nu-l descu
rajează, până la urmă reuşeşte ceea
7 ce şi-a propus.
6
Î şi propune doar teluri pe care le
Rezultate medii, poate atinge.
3 Nu îşi fixează singur scopurile de

atins.
Perfonnante la limită Într-o situatie critică nu face nici

2
un efort pentru a o depăşi, se re
trage şi se multumeşte cu o pier
1 dere minimă.
87
CURIOZITATE
Curiozitate = interese multiple, dorinlă de cunoaştere, de a şti (tendinla de

a-şi "băga nasul unde nu-i fierbe oala")
NOTE EXEMPLE
9 Interesat de absolut tot, atent la ceea

ce ise pare interesant, pune întrebări.
Perfonnante la cote
8 superioare de calitate Întreabă orice, pe oricine şi ori
şi volum unde, nu atât din pasiune sau
interes deosebit faţă de un subiect,
7 ci pentru "a şti".
6
Se poartă ca un curios, însă numai
Rezultate medii, în zilele lui bune.
3 Ceea ce fac altii nu prezintă nici

un interes pentru el.
2 Perfonnante la limită Trece indiferent pe lângă orice

subiect de discutie sau pe lângă
orice infonnatie, oricât de intere
santă sau de utilă ar fi.
�8
ENERGIE NECONSUMATĂ (A AVEA)
Energie neconsumată (a avea) = disponibilitatea de a consuma energie în

activită/i suplimentare (nevoia de loisirs)
NOTE EXEMPLE
9 Pe lângă activitatea şcolară practică

un sport sau alte munci (din plă
Perf011ll an te la cote cere, fără a fi obligat de cineva) şi
8 superioare de calitate îşi ocupă tot timpul liber.
şi volum
Se dezvoltă pe mai multe planuri,
7 este interesat de multe.
6
Se concentrează pe câteva domenii
Rezultate medii, preferate.
3
Oboseşte după o activitate simplă.
2 Performante la limită
Nu are activităţi suplimentare în
afara "activităţilor zilei".
1
89
FĂR Ă LIMITE
Fără limite = disponibilitatea de a se angaja În activităJi multiple, simultan

şi succesiv
NOTE EXEMPLE
9 Obţinerea doar a unui titlu nu i se

Perfonnanţe la cote pare importantă, aşa că munceşte în
superioare de calitate continuare, pentru a obţine şi o altă
8
şi volum recunoaştere superioară.
Î şi forţează "norocul".
7
Rezultate medii, Dacă a câştigat într-un joc con

5 de nivel obişnuit, tinuă jocul, dar dacă începe să
fără să se detaşeze piardă renunţă.
3
Nu are curaj ul să preia condu
cerea, ca să nu piardă.
2 Perfonnanţe la limită
Se mulţumeşte cu ceea ce a obţinut
deja.
HAZ (A AVEA)
Haz (a avea) = capacitatea de a crea , de a în/elege şi de a participa la

alăturări neaşteptate de idei care produc ilaritate (glume)
NOTE EXEMPLE
Perfonnante la cote Priveşte latura bună a lucrurilor.

şi volum Prin actiuni conştiente sau incon
ştiente provoacă râsul.
7
Rezultate medii,
Gustă glumele doar când se fac pe
seama altora.
3 Priveşte totul în tragic, când se

face o glumă pe seama sa nu este
capabil să o aprecieze, fie că e
2 Perfonnante la limită
bună sau nu.
Este trist în împrejurări vesele.
91
INVENTIVITATE
In ventivitate = capacitatea de a transforma o idee aparent nerealizabilă

Într-una realizabilă
NOTE EXEMPLE
Găseşte cu uşurinţă noi utilizări
9 obiectelor aparent neutilizabile (trans
fonnă vechea râşniţă stricată de cafea
Performanţe la cote a bunicii într-o serie de obiecte folo
8 superioare de calitate sitoare: mânerul îl va folosi pentru a
şi volum sparge nucile, cutia metalică o va
folosi la developat etc .).
7 Vizionar, vede în perspectivă evo
luţia cunoştinţelor umane.
6
Are capacitatea de a se adapta
Rezultate medii,
perfect unor persoane net infe
rioare (ex . : "un om de ştiinţă în
faţa unui profan").
4
3
Este incapabil să găsească obiec
telor vechi noi utilităţi şi să le
2 Performanţe la limită transforme conform acestora.
Este incapabil să găsească soluţii

noi ("este ca o stridie").
92
îNCĂPĂŢÂNARE
lncăpiJ1ânore = tendinJa de a insista asupra unor scopuri, opunându-se opiniilor

nefavorabile şi obstacolelor ( ,,nu ia În considerare opiniile altora")
NmE EXEMPLE
Nu ia în considerare opinia celor
9 lalti , încearcă să realizeze cev a
Perfonnante la cote chiar dacă nu mai prezintă, apa
superioare de calitate rent, importantă.
8
şi volum
Nu renuntă la propriile planuri ,
7 chiar dacă observă c ă nu a u nici o
fmalitate.
Rezultate medii, Ascultă opiniile celorlalti, dar ia

5 de nivel obişnuit, singur deciziile şi actionează.
3
Este influentat de opiniile altora.
2 Perfonnante la limită
Adoptă opiniile celorlalti cu uşu
rintă, necritic.
1
93
NONCONFORMISM
Nonconformism = capacitatea de a gândi şi de a aCJionafăcând abstracJie

de convenliile existente
NOTE EXEMPLE
9 Se comportă după propriul său

cod moral , nefiind interesat de
Perfonnante la cote atitudinile dezaprobatoare.
şi volum Afişează acelaşi dezinteres fată de
regulile sociale incomode, atât în
7 viata publică, cât şi în cea intimă.
Rezultate medii, E dispus să facă compromisuri

5 de nivel obişnuit, între propriul cod de reguli sociale
fără să se detaşeze şi cele stabilite de societate.
3 Se încadrează strict în regulile

strâmte şi incomode ale societătii
(nu întotdeauna din convingere, ci,
2 Perfonnante la limită uneori, din sentimentul datoriei).
Se conduce în conformitate cu
criteriile stabilite de societate.
94
SPIRIT DE OBSERVAŢIE
Spirit de observape= capacitatea de a Înregistra şi de a memora detalii
aparent nesemnificative, cu sau fără control conştient
N01E EXEMPLE
9 Retine cu uşurintă şi poate reda mai

târziu numele sau vârsta persoanelor
Perfonnante la cote întâlnite, modul lor de exprimare.
şi volum Cu sau fără voie, retine şi inter
pretează detalii care pentru altii par
7 nesemnificati ve.
Rezultate medii, Remarcă ceea ce se petrece în jur,

5 de nivel obişnuit, dar nu îi acordă nici o importantă.
3 Î n mod obişnuit poate fi carac

terizat prin: "trece ca vodă prin
Perfonnante la limită lobodă! ".
2
Nu vede multe în jurul lui, ci doar
1
ceeace îl interesează în mod special.
95
SPONTANEITATE
Spontaneitate = reacJii rapide şi adecvate în situaJii noi, necunoscute
NOTE EXEMPLE
9 Improvizează cu uşurintă (luat de

pe stradă şi pus să facă o emisiune
Performante la cote În direct cu ascultătorii, face o
8 superioare de calitate emisiune bună).
şi volum
Găseşte Întotdeauna un răspuns
7 potrivit la toate întrebările.
Rezultate medii,
de nivel obişnuit, Se conduce după tipare, uneori se
5 adaptează şi momentului.
4.
Actionează după "tipare" bine

3 fixate, fără a ieşi din ele.
Performante la limită Se blochează la Întrebări neaş-

2
teptate, se intimidează uşor.
I Are nevoie de timp de gândire

înainte de a da o replică.
96
UMOR (A AVEA)
Umor (a avea) = capacitatea de a depăşi situaJiile dificile (penibile) printr-o

glumă
N01E EXEMPLE
9 Se face simpatizat şi plăcut glu

mind; depăşeşte situaţiile penibile
Perfonnanţe la cote printr-o replică hazlie.
şi volum Are capacitatea de a-i înveseli pe
cei din jur, ştie să se facă sim
7 patizat, plăcut de ceilalţi.
Rezultate medii,
de nivel obişnuit, Glumeşte şi face farse din când în
5 când.
3 Este rigid, nu ştie să glumească,

nu râde de alţii.
2 Perfonnanţe la limită Este mai posac, mai tăcut, stă
retras, nu are prea mulţi prieteni,
nu are capacitatea de a se face
1 simpatizat de ceilalţi.
97
Bibliografie
Albu, M . ( 1 998), Construirea şi utilizarea testelor psihologice, Editura

Clusium, Cluj-Napoca.
Albu, M., Pitariu, H. ( 1 993), Inventarul Psihologic California. Prezentare
şi rezultate experimentale, în Revista de psih ologie a Academiei
Române, t. 39, nr. 3, 249-263 .
Allport, G . W. ( 1 98 1 ), Structura şi dezvoltarea personalităJii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Amabile, T. ( 1 98 3 ) , The Social Psychology of Creativity , New York,
Springer Verlag.
Barron, F. ( 1 968), Social Sciences Encyclopedia, în E.P. Torrance (coord.),
Creativity: Its Educational lmplications, John Willey, N.Y., p. 1 35- 154.
Barron, F. ( 1 989), Putting Creativity to Work, în R. Stemberg (coord.),
The Nature of Creativity, Cambridge University Press, Cambridge,
p. 76-99.
Barron, F., Harrington, D. ( 1 985), Creativity. Social Sciences Encyclopedia
Routledge & Kegan Paul, London, p. 1 67- 1 69.
Cattell, R.B. ( 1 970), The ScientiJic Analysis of Personality, Penguin Press,
. Baltimore.
Dind, M . ( 1 995), Scala de evaluare a comportamente/or creative la
adolescenJi, în Revista de psihologie, nr. 2, p. 1 27- 1 34.
Dineă, M . ( 1 996), Testul de gândire creativă Torrance - forma figurală :
prezentare şi rezultate preliminare, în Revista de psihologie, nr. 4.
Făeăoaru, C. ( 1 973), Evaluarea creativităJii, în A. Roşca (ed.), Despre
creativitate, C.I.D.S.P., Bucureşti.
Flanagan, J.C. ( 1 994) , Critical Requirements : A New Approach to
Employee Evaluation, în Personnel Psychology, 2, p. 4 1 9-425, în
Pitariu, H., Managementul resurselor umane, Editura Ali, Bucureşti.
Ghiselin, B. (ed.) ( 1 952), The Creative Process, New York, Mentor.
Gough, H.G. ( 1 987), The California Psychological lnventOl) Administrator' s
Guide, Palo Alto, California: Consulting Psychologist Press.
99
Gough, H.G. ( 1 992), Assessment of Creative Potential in Psychology and
the Development of a Creative Temperament Scalefor the CPI, în Rosen,
J.c. şi Mc Reynolds, P. (eds.), Advances in Psychological Assessment,
Plenum, New York, voI. 8 .
Gough, H.G. ( 1 996), Californ ia Psychological lnventory, Consulting
Psychologist Press, Palo Alto, California.
Guilford, H.G. ( 1 950), Creativity, în American Psychologist, 5, p. 444-454.
Hampson, S.E. ( 1 996), The Construction of Personality: An Introduction,
London, Routledge and Kegan Paul. În Neculau, A., Personalitatea ,
o construCJie socială, p . 1 54- 1 64, în Psihologie socială, Editura
Polirom, Iaşi.
Jausovec, N. ( 1 994), Flexible Thinking : An Explanation for Individual
Differences in Ability, Creskill, NJ, Hampton Press.
Kubie, L.S. ( 1 9 5 8 ) , The Neurotic D istorsion of the Creative Process,
Lawrence: University of Kansas Press, în Haensley, P. and Torrance, E.P.,
Assessment of Creativity in Children and Adolescents, New York,
Plenum.
Landy, F.J., Trumbo, D.A. ( 1 994), The Psychology of Work Behavior,
Homewood, II: The Dorsey Press, în Pitariu, H., Managementul
resurselor umane , Editura AlI, Bucureşti.
.
Liiceanu, A. ( 1 98 1 ), Aspecte interpersonale ale creativităJii, în Bejat, M.

(coord.), Creativitatea în ştiinJă, tehnică, învăJământ, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti.
Maslow, A. ( 1 986), Humanistic Psychology, în Potkay, C.R., AlIen, B.P.,
Personality: Theory, Research and Application, Brooks Cole Publishing
Company, Monterey, California, p. 223-264.
Neacşu, Gh. ( 1 97 1 ), Transpunere şi expresie scenică, Editura Academiei,
Bucureşti.
Parnes, S.J., Noller, R.B., Biondi, A.M. ( 1 977), Guide to Creative Action,
New York, Scrioners.
Pickard, E. ( 1 990), Toward a Theory of Creative Potential, în The Journal
of Creative Behavior, voI. 24, nr. 1 , p. 32 1 -34 1 .
Pitariu, H. ( 1 994), Managementul resurselor umane, Editura AlI, Bucureşti.
Pitariu, H. ( 1 995), Manual CPI, Cluj-Napoca.
Popescu Neveanu, P. ( 1 97 1 ), EvoluJia conceptului de creativitate, Analele
Universitătii Bucureşti, Seria Psihologie.
Ribot, T. ( 1 906), Essays on the Creative lmagination, Routledge and Kegan
Paul, London.
100
Roco, M. ( 1 993), Creative Personalities about Creative Personality in
Science, in Revue Roumaine de Psychologie, nr. 1 , p. 28.
Roşea, AI., Zorgo, B. ( 1 972), Aptitudinile, Editura Ştiinţifică, Colectia
Psyche, Cluj-Napoca.
Simonton, D.K. ( 1 988), Creativity, Leadership and Chance, în Stemberg , R .
(ed.), The Nature of Creativity, England, Cambridge University Press,
p. 386-426.
Smith, P.C., Kendall, L.M. ( 1 963), Retranslation of Expectations: A n
Approach to the Construction ofUnambigous Anchorsfor Rating Scales,
în Journal of Applied Psychology, 47, 2, p. 1 49- 1 55.
Spearman, C.E. ( 1 930), Creative Mind, Cambridge, England: Cambridge
University Press.
Stein, M.I. (1953), Creativity and Culture, în Jow·nal ofPsychology, 36, 3 1 1-322.
Sternberg, R.J. ( 1 989), The Nature of Creativity, Cambridge University
Press, Cambridge.
Stoica, A. ( 1 983), Creativitatea elevilor, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
Şchiopu, U. ( 1 992), Interoga/ii privind psihodiagnoza creativită/ii.
Psihologia artei, în Revista de psihologie, Bucureşti, nr. 3, p. 1 95-209.
Taylor, C.W. ( 1 989), Problem Solving and Creativity, în R.I. Stemberg,
The Nature of Creativity, Cambridge University Press, Cambridge.
p. 1 0 1 - 1 19.
Torrance, E.P. & Safter, T.H. ( 1 990), The Incubation Model ofTeaching ,
Getting Beyond Aha!, Bearly Limited, Buffalo, New York.
Torra�ce, E.P. & Safter, T.H. ( 1 999), Making the Creative Leap Beyond . . .
Creative, Education Foundation Press, Buffalo, New York.
Torrance, E.P. ( 1 974), Norms-technical Manual: Torrallce Tests of Creative
Thinking, Scholastic Testing Service, Bensenville, Illinois.
Torrance, E.P. ( 1 978), Healing Qualities of Creative Behavior. Creative
Child and Adult Quaterly, 3, 146- 1 58.
Torrance, E.P. ( 1 979), The Searchfor Satori and Creativity, Bearly, Buffalo.
Torrance, E.P. ( 1 989), Creativity in Children and Adolescents, Scholastic
Testing Services, Bensenville.
Torrance, E.P. ( 1 99 1 ), The Beyonders and Their Characteristics, The
Creative Ch ild and Adult Quaterly, Scholastic Testing Service,
Bensenville, voI. 1 6, nr. 2.
101
Tor rance, E.P. ( 1 99 2 ) , Resistence to Premature Gestalt Closure as a
Possible Indicator of Incuba tion A b i/ity , în Journal of Creative
Behavior, nr. 1 , p. 59.
Torrance, E.P. ( 1 993), The Beyonders in a Thirty Year Longitudinal Study
of Creative A ch ievement, Roeper Review, A Journal on Gifted
Education, voI. 1 5 , nr. 3, p. 8 7- 1 02.
Wittrock, M.C. ( 1 974), Learning as a Generative Process, Educational
Psychologist, 1 1 , 87-95; în Haensley, P. and Torrance, E.P. , Assessment
of Creativity in Chi/dren and Adolescents, New York, Plenum.
Cuprins
Cap. 1 . Testul Torrance de gândire creativ ă - forma figurală

1 . 1 . Câteva cuvinte despre creativitate . . .
............ 5 ............... .... ...........
1 .2 . Testul Torrance de gândire creativă - probă

pentru determinarea factorilor intelectuali ai creativităţii . 1 0 .... .
1 .3 . Studii d e adaptare şi etalonare a testului Torrance

de gândire creativă (TTCT) - forma figurală . . 14 . .......... . . . . . .....
1 .4. Instrucţiuni d e administrare ş i scorare . . . . . 16

. . ....... ..... .............. ...
Cap. 2 . Scala de evaluare c u ancore comportamentale

2 . 1 . O nouă metodă de evaluare a creativităţii .................... .. .. ...... 59
2 . 2 . Scala d e evaluare cu ancore comportamentale a creativităţii
- o metodă de interevaluare . .......... ................ . . . . .................... 61
2 . 3 . Construcţia scalei de evaluare C ll ancore comportamentale
a creativităţii (SEAC CREAT) .
.................................... .......... 62
2.4. Comportamente creative diferenţiatoare în grupurile
de adolescenţi, pentru recunoaşterea personalităţilor creative
şi noncreative . .
...................................... ................. ........ ......... 76
2 . 5 . Instrucţiuni de administrare şi scorare . ............................ . . . . ... 79
Anexă:
Scala de evaluare cu ancore comportamentale SEAC CREAT ............. 83
Bibliografie ............................................................................................ 99
1 03

Teste de Creativitate (Margareta Dinca) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste de Creativitate (Margareta Dinca) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Margareta Dineă

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

Teslil Torrance de gindire crealivi

1.1. Câteva cuvinte despre creativitate

structuri logice şi ilogice, imagini şi abstractii".

În abordările diferentiale ale creativitătii se regăsesc cel mai frecvent

Într-un studiu mai recent, autorul (Torrance, 1 98 9 ) propune o

Scale Medie A.S. Coef. Alfa

Aşa cum rezultă din tabelul 1 . 1, raportul medie/abatere standard indică

N = 1 00 *p = 0,05; **p = 0,Ql

Pentru determinarea consecventei răspunsurilor la subscale (validitate

N= 1 00 *p = 0,05; **p = 0,01

Rezultatele validării referitoare la criteriu, ca şi corelatiile bune între

1 .4. 1 . Repere teoretice

TTCT - forma figurală cuprinde trei activităţi : Activitatea 1 -

- Linii paralele. Timp de lucru pentru fiecare activitate în parte: 10 minute.

Instru ctajul preliminar are scopul de a motiva respondenţii pozitiv

Instructaj specific pentru Activitatea 1 (Constructia unui tablou)

Instructaj specific pentru Activitatea 3 (Linii paralele)

1 .4.4. Ghidul de scorare/notare şi instructiuni pentru utilizarea lui

Pasul 1 Vom începe prin a descrie modalitatea de scorare a listei de

7. Perspective vizuale neuzuale

10. Umor În titluri şi desene

13. Viteza de angajare creativl în probă

Accesorii vestimentare (ochelari, pălărie, inel) 4

Număr de elemente desenate Puncte

1 . Accesorii (mărgele, coif, pălărie, perlă, fundă, cercei, ceas, pipă,

Figura 1 Numărul categoriei

l punct: par, stâlp, arac 16

Figura 3 Numărul categoriei

Figura 4 Numărul categoriei

Figura 6 Numărul categoriei

Figura 7 Numărul categoriei

1 punct: casă, clădire 14

Figura 9 Numărul categoriei

1 punct: figură geometrică 29

Figura 10 Numărul categoriei

1. Accesorii vestimentare (pălărie, bonetă, bijuterii, umbrelă) .

BonificaIii în scorarea originalittlIii

- combinarea a 6- 1 0 seturi . . . . . 1 0 puncte

, .. _ � - - - '--' -" �" - ' --......,--- .. - _ .. .-

Scorul la tes tul Torrance de gândire creativă

Se marchează scorurile brute şi bonificatiile obtinute.

Clasa V'arsta Sexul Şcoala _______

4. Elaborare (încerc uiti numerele potrivite):

5 . Rezistenta la închidere: Activitatea 2 __

Lista trăsăturilor creative

Scorul la testul Torrance de gândire creativă

Nume Data testării

Lista trăsăturilor creative

Indice de creativitate: Principal + Bonificape

Scala de elal uare

2.1. o nouA metodA de evaluare a creativitAtii

2.3. Constructia scalei de evaluare cu ancore comportamentale a creativitătii

1. Identificarea dimensiunilor creativitAtii

II. Retroversiunea exem p lelor comportamentale

dimensiunea "dezechilibrat" s-a formulat următoarea defmitie: "tendinta de

III. Scalarea ancorelor comportamentale

Dimensiuni creativitate Media A.S.

A fi deosebit 8,03 1 ,69

Ambitie 6,83 1 ,59

Curiozitate 7,74 1 ,59

Energie neconsumată 8,38 1 ,45

Rezultate medii, Încearcă să facă altfel decât cei