Sunteți pe pagina 1din 15

Testul Torrance de gndire creativ (TTCT)

Ce ar putea s fie aceasta?

Claudiu Papasteri Andrei Neacsu

INTRODUCERE
Testul Torrance de Gandire Creativa (TTCT, Torrance Tests for Creative Thinking) cel mai celebru instrument utilizat la nivel international pentru masurarea creativitatii. este o metoda hibrida de masurare, cantitativ-calitativa, bazata pe culegerea deschisa, proiectiva, a raspunsurilor persoanei evaluate. tinde la evaluarea exprimarii creativitatii in doua ipostaze fundamentale: o ipostaza in care reactiile la stimuli sunt culese de la persoanele evaluate sub forma verbala si una in care reactiile sunt culese sub forma figurala, in desene. este utilizat cu precadere in: - resurse umane, in departamentul de creatie; - aria educationala pentru descoperirea potentialului creativ.

CONCEPTE
Prezentam sensul notiunilor utilizate n acest test: originalitatea = indica independenta de rationament, integrarea de elemente diverse n acelasi cmp perceptiv, abilitatea de a produce idei independente n sensul uzual stabilit. fluiditatea = indica rapiditatea si usurinta de asociere ntre imagini, abilitatea de produce un numar mare de idei, cuvinte, ctc. flexibilitatea = indica capacitatea de restructurare a gndirii n raport cu noile situatii, usurinta transferului, abilitatea de a produce diferite categorii de idei, de a schimba o categorie cu alta utiliznd imagini sau cuvinte ; = reprezinta de asemenea, abilitatea de a folosi anumite strategii. elaborarea = indica capacitatea de combinare si transformare de date, abilitatea de realizare concreta a ideii originale, noi.

CONCEPTE
rezisten a la nchidere prematur m soar capacitatea de rezisten perceptiv la figura indus prin stimul; indicele reprezint m sura n care subiectul este independent de nv area perceptiv , i este specific creativit ii figurale. n 1979, Rogers o considera ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativit ii. capacitatea de abstractizare semantic este capacitatea de interpretare abstract verbal a figuralului. Nivelul de abstractizare semantic m soar capacitatea de interpretare abstract verbal a desenului prin titlul acordat; indicele reprezint nivelul de abstractizare al con inutului titlului. Eviden ierea esen ialului este definit ca fiind capacitatea de a integra contrastele. Reunirea unor informa ii divergente se poate realiza pentru c ,,nalt creativii se caracterizeaz n acela i timp prin gndire independent i prin deschidere maxim la sugestiile i informa iile altora (Torrance i Safter, 1999, p. 102).

UTILIZARE
(doar forma Figurala)

Pregatirea testarii Se poate apela la formule cum ar fi :"caiet cu desene de completat"," exercitii", etc. - a se crea o atmosfera relaxanta, de joc; - a nu se testa simultan mai mult de 20 de subiecti Timpul total al testarii este de 45 de minute, din care 30 de minute lucru propriu-zis.

Administrarea testului figural Se mpart probele subiectilor, precizndu-se sa nu deschida caietul pna nu sunt date instructiunile. Avnd n vedere diferentele de vrsta la care se poate aplica testul este admis sa se adapteze instructajul n functie de vrsta.

UTILIZARE
INSTRUCTAJ PRELIMINAR (vizeaza motivarea pozitiva pentru proba). "Presupun ca aveti multe activitati interesante n aceasta perioada. Noi va oferim posibilitatea sa descoperiti ct de creativi, imaginativi sunteti. Sper sa va intereseze si sa va amuze aceste exercitii. Va rugam sa va scrieti numele pe prima pagina a caietului pe care l aveti n fata dumneavoastra. INSTRUC IUNI SPECIFICE "n acest caiet se gasesc mai multe desene care pot fi completate. Va dam posibilitatea sa va folositi imaginatia adaugnd desenelor deja existente tot ce va trece prin gnd pentru a face desene sa fie ct mai neobisnuite si mai interesante. Dupa ce ati desenat prima idee, completati-o cu altele pentru a face o poveste ct mai interesanta cu putinta. Timpul de lucru cu fiecare din cele trei activitati este limitat, asa ca utilizati-1 ct mai fructuos. Lucrati repede, dar nu superficial! Daca aveti ntrebari, nelamuriri va rog sa le spuneti acum, nainte de a ncepe lucrul."

UTILIZARE
Activitatea 1: Construirea tabloului. - Instructaj: "Pe pagina urmatoare este o forma rotunjita. Gnditi-va la un tablou ori un obiect pe care sa-1 desenati incluznd aceasta figura ca o parte integranta, ncercati sa va gnditi la un desen la care nimeni nu s-a gndit Adaugati primei idei care va vine n minte altele noi, astfel nct sa concepcti o poveste ct mai interesanta cu putinta. Dupa ce ati completat tabloul vostru, gnditi-va la un nume sau un titlu pentru el pe care sa-1 scrieti n partea de jos a paginii, n spatiul prevazut pentru aceasta. Gasiti un titlu ct mai inteligent si mai neobisnuit care sa descrie povestea voastra. Veti da pagina si veti ncepe completarea n momentul n care vi se va indica. De asemenea, va veti opri din activitate atunci cnd vi se va cerc acest lucru. Ati nteles instructajul? Daca aveti ntrebari adrcsati-va examinatorului" Aveti 10 minute la dispozitie. Timp de lucru: 10 min.

UTILIZARE
Activitatea 2: Completarea desenului.- Instructaj: "Adaugnd linii la figurile incomplete de mai jos si la cele de pe pagina urmatoare, puteti schita cteva obiecte sau desene. ncercati din nou sa va gnditi la lucruri la care nimeni altcineva nu s-ar mai gndi. Faceti povestea dvs. ct mai completa si mai interesanta cu putinta, adaugnd noi constructii n jurul primei idei ce va vine n minte. Elaborati un titlu original pentru fiecare din desenele dvs. si scrieti-l sub acestea. Veti ncepe completarea si va veti opri din lucru atunci cnd vi se va cere. Nu este obligatoriu sa completati toate desenele. Aveti timp suficient sa faceti ct mai multe desene". Timp de lucru: 10 min.

UTILIZARE
Activitatea 3: Linii - Instructaj: "n decurs de 10 minute, vedeti cte obiecte sau tablouri puteti face din perechile de linii drepte de mai jos si de pe urmatoarele doua pagini. Perechile de linii pot fi portiunea principala pentru orice ati face. Cu un stilou sau creion adaugati linii la cele existente pentru a completa desenul. Puteti plasa semne ntre linii, pe linii si n afara liniilor, oriunde doriti, pentru a realiza desenul vostru. ncercati sa va gnditi la lucruri la care nimeni altcineva nu s-ar gndi. Faceti ct mai multe desene diferite si puneti ct mai multe idei diferite n fiecare dintre ele. Faceti-le sa exprime o ct mai complexa si interesanta istorie. Adaugati un nume sau un titlu n spatiile prevazute. Nu este obligatoriu sa completati toate desenele. Veti ncepe completarea si va veti opri n momentul n care vi se va indica acest lucru." Timp de lucru: 10 min.

EXEMPLU
ACTIVITATEA 1 - exemplu scorare
Originalitatea titlului Se scoreaza pe o scala de la 0 la 3 puncte, potrivit urmatoarelor criterii: 0 titluri de tipul celor evidente ( "om", "ou", "iepure") 1 simplu titlu descriptiv la un nivel corect implicnd o raportare la o alta clasa, ca "om cu ureche mare", " un iepuras de paste" etc. 2 titlu descriptiv, imaginativ, n care modificarea merge dincolo de concret sau de descrierea fizica, ce " iepurele care l-a pacalit pe unchiul Remus" 3 titlu abstract dar adecvat , care merge dincolo de ceea ce se poate vedea si care spune o poveste, ca "o pasare n colivie cu o mie de ochi"
CR 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 CATEGORII nava spatiala obiecte de iluminat om (cap + trup) ou ( de dinozaur, n cuib, embrion) pasare, fluture parti ale corpului plante (flori, cactus, radacini de copac) recipiente (cana) simbol (figura geometrica) spatiu cosmic testoasa unelte (ciocan) urme (de om sau de animal) vietati marine (rac, peste, scoica) PUNCTE 1 5 3 0 1 3 2 5 4 5 0 5 5 3

EXEMPLU
Elaborarea. Se acorda credit fiecarui detaliu (idee) adaugat la figura data ca stimul initial, plasat n interiorul sau exteriorul figurii.
Nr. elem. desenate 0-5 6-12 13-19 20-26 27-33 peste 34 1 2 3 4 5 6 Puncte

Lista de tr s turi creative este o evaluare calitativ a performan elor. Cele treisprezece tr s turi creative sunt: Expresivitatea emo ional este reprezentarea emo iilor sau sentimentelor n desen sau n titlurile acestora. Permite evaluarea nivelului de implicare emo ional . Emo iile sunt considerate ca fiind factor de blocare a creativit ii, dar n acela i timp sunt acceptate i teoriile conform c rora e necesar o balan , un echilibru ntre emo ie i cogni ie. Gradul de complexitate al desenului este un indice al combinatoricii mintale. R spunsul prezint o poveste nu doar prin num rul mare de detalii, dar i prin interac iunea elementelor componente ale desenului. Mi carea i ac iunea n desen sunt un indice al combinatoricii mintale. Personajele sau obiectele reprezentate n desen sunt statistice sau n mi care. Prezen a acestei tr s turi rezult din pozi ia figurilor n desen, din indica iile de replic sau din titlul acordat. Expresivitatea titlului este un indice al tr irilor afective implicate n procesul creativ. Se evalueaz strict la nivelul titlului, care poate comunica un sentiment sau o emo ie care nu este evident prin desen.

Combinarea mai multor figuri incomplete reprezint un indice suplimentar n evaluarea rezisten ei la nchidere. Se consider acest parametru prezent atunci cnd se dep esc limitele induse prin stimulii prezenta i i cnd liniile se combin ntr-un desen unic, care are la baz dou sau mai multe figuri incomplete (specific Activit ii 2). Combinarea de dou sau mai multe seturi de linii reprezint al doilea indice corelativ evalu rii capacit ii de rezisten la nchidere prematur . Se reunesc ntr-un desen mai multe perechi de drepte paralele (Activitatea 3). Aceast abilitate este conform autorilor mai rar ntlnit . Dintre metodele care permit dezvoltarea acestei abilit i se enumer : sinectica, brainstorming-ul... . Perspectiva vizual neuzual este dat de reprezentarea obiectelor i a personajelor dintr-un unghi n care n mod normal nu pot fi percepute. Perspectiva vizual intern este prezent atunci cnd sunt desenate obiecte, fiin e etc., ntr-o perspectiv intern . Acestea sunt forme de redefinire a problematicii n alte contexte. Se bazeaz pe capacitatea uman de a percepe noi elemente cnd sunt pozi ionate n alt context. Dezvoltarea acestei performan e creative const n posibilitatea de a privi, de a analiza o problem din mai multe unghiuri.

Capacitatea de a dep i limitele induse de stimul este al treilea indice corelativ evalu rii capacit ii de rezisten la nchidere prematur . Const n faptul c fiecare linie dintre cele dou paralele este utilizat ca stimul de sine st t tor (Activitatea 3). Umor n titluri i desene - atunci cnd exprim o form de umor. Umorul este considerat abilitatea absolut necesar utiliz rii sintezei proceselor psihice i a tr s turilor de personalitate n creativitate. Bog ia imagina iei - caracteristic a desenului care reprezint nivelul de realism al imaginii i ,,vioiciunea acesteia. Bog ia coloristicii - desenul face apel la alt tip de percep ii, n plus fa de cele vizuale. Abilitatea de vizualizare a problemelor i a solu iilor lor, ca i abilitatea de a combina diferite modalit i senzoriale, este prezent n special n etapa de incuba ie a procesualit ii psihice creative i condi ioneaz nivelul performan ei creative. Viteza de angajare creativ n prob - tr s tur care indic rapiditatea angaj rii originale ntr-o sarcin .