Sunteți pe pagina 1din 22

EDUCAREA

POTENTIALULUI CREATIV
LA VARSTA PRESCOLARA

CERCETARE EXPERIMENTALA
PRIVIND MANIFESTAREA ORIGINALITĂŢII,
FLEXIBILITĂŢII ŞI ORIGINALITĂŢII LA VÂRSTA
PREŞCOLARĂ
MOTIVATIA ALEGERII
TEMEI:
In fundamentarea acestei lucrari am pornit de la urmatoarele premise:
- Rolul fundamental al instituţiei preşcolare este acela de a
pregătii preşcolarul pentru şcoală si viata ;

- Intrarea copilului în grădiniţă marchează o adevărată cotitura


în viaţa lui, datorită, pe de o parte, noului sistem de relaţii sociale în care intră, pe de
alta, faptul ca el devine obiectul unor influente instructiv-educative sistematice;

- A pregati copilul prescolar înseamnă a-l înarma cu


acele achiziţii,capacităţi, aptitudini şi abilităţi care să-l ajute în parcurgerea în
continuarea şi la o altă treptată a drumului atât de complicat în cunoaşterea lumii
înconjurătoare;

- Pe parcursul demersului nostru cognitiv ,pornind


de la problematica complexă a creativităţii analizând dezvoltarea psihică a copilului,
ampus în evidenţă faptul că el posedă elemente care aparţin factorilor creativităţii şi,
prin urmare, poate desfăşura o activitate creatoare.

- Tinând cont ca prescolarul dispune de un potenţial


creativ, declanşat şi stimulat energetic de trebuinţa de cunoaştere , de autoexprimare,
de relaţiile cu cei de vârsta sa şi cu adulţii (trăsături, care o dată cu înaintarea în
vârstă încep să se cristalizeze),prin metode şi tehnici adecvate, acest potenţial
creativ poate fi stimulat prin activitatile didactice din gradinita.
STRUCTURA LUCRARII :
 În prima parte a lucrării am surprins
problematica relativă referitoare la
aspectele teoretice privind conceptul de
creativitate: definirea creativităţii, factorii
creativităţii, nivelurile şi stadiile
creativităţii(interpretat ca potenţial, proces,
produs, trăsătură de personalitate), sub
prisma celor mai importante teorii
referitoare la creativitate. Aceste teorii
ne-au orientat în descoperirea
mecanismelor psihice ale creativităţii şi
ţinând cont de aspectele dezvoltării
personalităţii preşcolarului ,de rolul
procesului instructiv-educativ şi a altor
factori în stimularea creativităţii de specificul
manifestării creativităţii la vârsta preşcolară,
de modalităţile de depistare a potenţialului
creativ, toate acestea ne-au sugerat
posibilităţi de educare a potenţialului
creativ al preşcolarului.
 In continuare am prezentat specificul
manifestarii creativitatii la varsta prescolara –
profilul psihologic al varstei prescolare, factorii
inhibatori ai creativitatii.

 Pe parcursul lucrarii am pus in evidenta


principiile si metodele de stimulare a creativitatii
la varsta prescolara (sunt descrise principalele
metode care determina stimularea potentialului
creativ cum ar fi: observatia, conversatia,
discutia in grup, problematizarea, jocul precum
si exemple de jocuri si exercitii desfasurate cu
prescolarii in vederea dezvoltarii potentialului
creativ
 În cea de-a doua parte a lucrării
prezentăm datele unei cercetări ce a
pornit de la identificarea domeniilor în
care se desfăşoară, creativ, preşcolarul.
Ipoteza pe care ne-am proiectat
cercetarea ar putea fi formulată astfel:
“Intrucât preşcolarul dispune de un
potenţial creativ susţinut de
manifestarea pregnantă a trebuinţelor
de cunoaştere, de autoafirmare şi
independenţă, de relaţii cu ceilalţi,
stimularea acestor trebuinţe ar trebui
să conducă la întreţinerea şi
potenţarea manifestărilor creative ale
preşcolarului”.

 Concluziile cercetării ne-au permis


prefigurarea unui program de educaţie a
potenţialului creativ la vârsta preşcolară.
Exemple de jocuri şi exerciţii desfăşurate cu
preşcolarii în vederea dezvoltării
potenţialului creativ

 Povestiri după imagini în mişcare


 Povestiri după imagini
 Povestirea creata de copii
 Povestiţi ceva despre...
 Continuă tu!
 Un tablou neterminat
 Telefonul fără fir
 Ghici cine este!
 Tunelul
 Jocul sinonimelor
 Ce titlu se potriveşte ?
 Binomul fantastic
 Piatra în lac
 Falsa ghicitoare
 Continuarea poveştii dincolo de finalul ei
 Salata de poveşti
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
PRIVIND MANIFESTAREA ORIGINALITĂŢII, FLEXIBILITĂŢII ŞI
ORIGINALITĂŢII LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

 OBIECTIVUL FUNDAMENTAL
 Identificarea principalilor factori care duc la întreţinerea şi potenţarea
manifestărilor creative şi de asemenea identificarea unor activităţi desfăşurate cu
copiii în vederea dezvoltării potenţialului creativ la vârsta preşcolară.
 IPOTEZA GENERALA
 Tinând cont că preşcolarul dispune de un potenţial creativ, declanşat şi
stimulat energetic de trebuinţa de cunoaştere, de autoexprimare, de relaţiile cu cei de
vârsta sa şi cu adulţii (trăsături, care o dată cu înaintarea în vârstă încep să se
cristalizeze), prin metode şi tehnici adecvate, acest potenţial creativ poate fi stimulat
prin activitatile didactice din gradinita.
 LOTUL DE SUBIECTI
 Am urmărit sistematic şi continuu manifestările creative ale preşcolarilor, de la
Gradinita cu program normal Badislava,judetul Arges, in anul scolar 2013-2014.
Grupa de prescolari care a participat la acest experiment este o grupa mixta, formata
din 18 copii.
 Aşa cum am arătat, pe parcursul lucrării, dispoziţiile creative ale preşcolarilor
se manifestă în expresiile şi conduitele emoţionale, în joc, în cadrul relatării unor
poveşti, basme, povestiri, în desene şi în activităţile de comunicare verbală (de
educare a limbajului).
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
PRIVIND MANIFESTAREA ORIGINALITĂŢII, FLEXIBILITĂŢII ŞI
ORIGINALITĂŢII LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

 Metodele utilizate au fost:


 -metoda observaţiei
 -metoda analizei produselor
 -probe de gândire creativa
 -probe de forme geometrice
 - studiul de caz
CERCETARE EXPERIMENTALĂ
PRIVIND MANIFESTAREA ORIGINALITĂŢII, FLEXIBILITĂŢII ŞI
ORIGINALITĂŢII LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

 La aceste activităţi, am stabilit o serie de indicatori care au fost operaţionalizat astfel:


 1. Valorificarea atitudinii cognitive, care începe să se cristalizeze:
 - valorifică experienţa cognitivă acumulată în cadrul formal (în grădiniţă) cât şi în cel dobândit în afara grădiniţei
(familie, mediu de convieţuire), prin îmbogăţirea jocului – 5 puncte;
 - stabileşte reguli noi faţă de cerinţele jocului, care au legătură cu rolul asumat -4 puncte ;
 - vine cu informaţii, dar care nu au legătură cu rolul asumat-3 puncte ;
 - nu utilizează alte informaţii -2 puncte;
 - nu utilizează alte deprinderi – 1 punct.
 2. Modificarea acţiunilor impuse de rolul asumat:
 - acţiuni diverse, originale,fără omiterea unor acţiuni – 5 puncte;
 - multe modificări , fără omiterea unor acţiuni – 4 puncte;
 - uşoare modificări – 3 puncte;
 - fără modificări – 2 puncte;
 - cu modificări, prin omiterea unor acţiuni -1punct.
 3. Pentru conduita verbală implicată în joc şi în basme şi poveşti:
 - aduce contribuţii printr-o conduită verbală îmbogăţită -5 puncte;
 - replici bogate în conţinut – 4 puncte;
 - câteva replici în plus -3 puncte;
 - conduită tipic şablonizată – 2 puncte;
 - conduită verbală sărăcăcioasă -1 punct.
 Rezultatele obţinute le-am centralizat în tabelul 1.
 În joc, pe baza experienţei cognitive, copiii combină, complică,
îmbogăţeşte acţiunile preluate din cadrul grădiniţei sau din
familie, dă semnificaţie proprie obiectelor pe care le utilizează
potrivit normelor şi trăirilor sale afective.
 În ceea ce priveşte modul de acţiune impus de rolul asumat,
de caracteristicile conduitei verbale implicate în joc putem
afirma că cel mai mare scor ( care pune în evidenţă nivelul de
noutate şi originalitate ) a fost înregistrat la jocul de creaţie,
indiciu al faptului că preşcolarii asimilează realitatea la propriul
„eu”. Din figura 1 putem observa diferenţele înregistrate între
punctajul obţinut la jocul de creaţie ţi alte tipuri de jocuri.
 Creativitatea ca potenţial şi ca trăsătură de personalitate se
obiectivează în produsele activităţilor desfăşurate de copii.
Produsele prin care se exteriorizează potenţialul creativ sunt
puse în evidenţă mai ales în urma activităţilor de desen şi al
povestirilor (basme, poveşti).
Nume şi JOC DE CREAŢIE ALTE TIPURI DE
prenume JOCURI

1Valorificarea 2. Modificarea 3.Modificarea conduitei


experienţei acţiunilor impuse verbale T
cognitive de rolul asumat impusă de rolul asumat o
t
a Joc 1 Joc 2
l

1 A.D. 3 4 3 10 7 5
2 A.P. 2 2 2 6 5 5
3 A.V. 3 1 2 6 5 5
4 B.A. 2 2 3 7 5 6
5 B.D. 1 3 2 6 5 5
6 C.V. 2 2 4 8 6 6
7 D.D. 4 1 2 7 5 7
8 E.L. 5 3 3 11 8 5
9 G.I. 2 2 2 6 5 5
10 G.L. 1 1 3 5 5 5
11 H.I. 2 2 2 6 5 5
12 M.A. 3 3 1 7 5 6
13 O.P. 2 1 2 5 3 5
14 P.D. 1 2 3 5 5 3
15 S.O. 3 5 5 13 9 5
16 S.V. 2 3 2 7 5 3
17 T.A. 1 2 2 5 3 1
18 T.T. 2 2 1 5 3 3
Prin desen, copilul reflectă selectiv şi subiectiv realitatea, receptând într-o formă nouă
această realitate. Desenul copilului oferă informaţii despre gradul de dezvoltare a percepţiei , a
nivelului intelectual, despre reprezentările de care dispune, înclinaţiile artistice, laturile şi
trăsăturile afective precum şi despre gradul de relaţionare cu ceilalţi copii. Atât desenul cât şi
povestirea oferă informaţii despre factorii intelectuali ai creativităţii. În cadrul demersului nostru
ne-au interesat în mod special originalitatea, flexibilitatea şi fluiditatea.

Am analizat la începutul semestrului I următoarele produse ale preşcolarilor ( figura 2):

1.trei tipuri de desen:


- cu temă impusă (iarna);
- cu elemente sugerate ( copii, om de zăpadă, săniuţă,brad împodobit);
- cu temă la alegere;

2. două tipuri de povestire:


- după o anumită temă ( au fost prezentate un şir de imagini despre lucrurile din clasă);
- după o jucărie;

3.modul de combinare a unor figuri geometrice ( 2 dreptunghiuri, 4 pătrate, 6 cercuri, fiecare


formă având culori diferite .
Am pornit de la definirea termenilor, folosind definiţiile operaţionale propuse de
Torrance (1979):
- fluiditatea (Fl.) reprezintă un indicator al rapidităţii, al uşurinţei de asociere în
planul gândirii(a imaginilor,cuvintelor, sunetelor); indicele de fluiditate fiind dat de numărul total
de răspunsuri. Am considerat ca indicator al fluidităţii grafice numărul elementelor
compoziţionale şi am atribuit 1 punct pentru fiecare element compoziţional. În povestire am
notat fiecare idee (exprimată prin propoziţii, fraze coerente) care generează un text organizat.
La „figuri geometrice” am acordat 1 punct pentru numărul de figuri folosit în realizarea unei
forme(figură, tablou,etc.)

- flexibilitatea (Fx.) este un indicator al capacităţii de restructurare a gândirii în


raport cu noile situaţii; indicele de flexibilitate este dat de numărul total de categorii diferite în
care se pot include răspunsurile. Am notat cu 1 punct fiecare categorie de elemente identificată
pentru flexibilitatea grafică iar pentru flexibilitatea verbală cu 1 punct numărul de idei paralele
cu ideea centrală,care nu întrerup şirul povestirii ci, dimpotrivă , îl dirijează spre finalizare. La
„figuri geometrice” am acordat 1 punct pentru fiecare realizare a copiilor, într-o unitate de timp
(15 minute).

- originalitatea (Or.) indică independenţa de raţionament; indicele de originalitate


semnificând raritatea răspunsului , capacitatea de a elabora soluţii ieşite din comun. Am
apreciat –o cu 1 punct , în funcţie de neobişnuitul elementelor compozite. La „figuri
geometrice” am acordat 1 punct la numai copiilor care au dat un titlu diferit de ceilalţi.
Nr. Nume DESEN POVESTIRE FIG.GEOMTRIC.
Crt Prenume

CU TEMĂ ELEMENTE CU TEMĂ DUPĂ UN ŞIR DE DUPĂ O


IMPUSĂ SUGERATE LA ALEGERE IMAGINI JUCĂRIE Or FL FX

Or FL FX Or FL FX Or FL FX Or FX Or FL FX
1. 1 A.D. 0 8 4 1 6 5 1 9 4 1 6 7 0 6 4 1 2 5
2 A.P. 0 4 3 0 8 4 0 8 3 0 7 5 1 4 3 0 3 3
3 A.V. 0 9 4 0 5 3 0 9 3 0 5 8 0 6 7 0 4 4
4 B.A. 0 6 5 0 3 6 0 9 3 0 8 6 0 5 5 0 3 6
5 B.D. 0 6 4 0 4 4 0 6 4 0 6 4 0 5 3 0 4 7
6 C.V. 0 8 3 0 7 5 0 9 3 0 6 5 0 7 3 0 3 4
7 D.D. 0 6 4 0 6 6 0 7 3 0 5 7 0 4 4 0 3 3
8 E.L. 1 9 6 0 6 6 1 9 5 1 5 6 1 6 3 1 5 4
9 G.I. 0 5 3 0 5 5 0 5 3 0 4 6 0 5 4 0 4 5
10 G.L. 0 7 4 0 4 6 0 9 3 0 9 5 0 6 4 0 3 4

11 H.I. 0 5 5 0 5 5 0 9 4 0 6 4 0 6 5 0 4 5

12 M.A. 0 8 3 0 5 4 0 7 3 0 4 4 0 5 4 0 2 4

13 O.P. 0 7 4 0 5 4 0 8 3 0 6 6 0 4 3 0 1 4

14 P.D. 0 4 5 0 6 4 0 9 4 0 9 7 0 4 6 0 1 4

15 S.O. 0 5 6 1 8 9 1 10 6 1 10 8 1 7 4 1 5 6

16 S.V. 0 6 7 0 7 8 1 9 4 0 8 6 0 4 3 0 4 5

17 T.A. 0 6 4 0 5 6 0 6 3 0 5 5 0 6 3 0 4 4

18 T.T. 0 6 4 0 4 5 0 9 4 0 6 4 0 3 3 0 4 5

TOTAL 1 115 78 2 99 95 4 147 65 3 114 99 3 93 71 3 56 84


Studiind produsele efectuate de preşcolari se poate pune în evidenţă faptul că:
- fluiditatea cea mai înaltă se regăseşte în desenele cu temă liberă ( 147 ),iar cea mai scăzută
este identificată în completare de desen (99)
- flexibilitatea cea mai mare este întâlnită în completarea de desen - categoriile fiind
determinate chiar de elementele sugerate (95);
- 6 copii ( 33%) au format un număr mai mic de propoziţii, referindu-se strict la obiecte de
folosinţă comună;
- -desenul cu temă impusă îl depăşeşte ca flexibilitate pe cel cu temă liberă (78/65);
- originalitatea , este foarte scăzută la toate cele trei tipuri de desen, un nivel minimal putând
fi evidenţiat în desenul cu temă liberă(4). Deşi la toate tipurile de desene apar câteva
elemente ( 1-4), acestea nu sunt structurate într-un ansamblu compoziţional iar cromatica
este foarte săracă; dacă apare un uşor dirijism ,pentru creşterea fluenţei şi flexibilităţii,
acesta devine un factor frenator pentru originalitate. Copiii A.D. şi S.O., au fost punctaţi
deoarece au înfăţişat iarna sub formă de „zmeu” şi respectiv „fiinţă umană”;
- 15 copii s-au exprimat simplu şi cu un grad mic de originalitate ;
- cromatica este sărăcăcioasă;
- cu ajutorul formelor geometrice ,copiii reprezintă obiectele întâlnite în viaţa cotidiană
- la acest moment, imaginaţia reproductivă a preşcolarului are nevoie de complete indicaţii
verbale şi orientări din partea adultului;
- în absenţa gândirii conceptuale , flexibilitatea este favorizată de indicarea temei şi de
elementele sugerate;
- din analiza poveştilor rezultă că fluiditatea şi flexibilitatea verbală sunt mai mari în povestirile
create după imagini , decât în povestirea creată după o jucărie
Cu ajutorul rezultatelor obţinute la aceste probe am putut constata, astfel, că la
vârsta preşcolară identificăm parametrii potenţialului creativ (originalitate,
flexibilitate, fluiditate), chiar dacă nu sunt suficienţi dezvoltaţi iar studiul de caz ne-a
ajutat să analizăm factorii frenatori ai dezvoltării potenţialului creativ. Metoda a fost
folosită la preşcolarii care au obţinut rezultate modeste la probele administrate

Spre sfârşitul semestrului II, după desfăşurarea activităţilor prezentate, am


reformulat probele „desen „ şi „povestire”- schimbând temele şi imaginile şi le-am
aplicat din nou. Rezultatele le-am consemnat în tabelul nr. 3
Nr. Nume DESEN POVESTIRE FIG.GEOMTRIC
Crt Prenu .
me CU TEMĂ COMPLETARE CU TEMĂ DUPĂ UN ŞIR DUPĂ O
IMPUSĂ DE LA ALEGERE DE IMAGINI JUCĂRIE Or FL FX
DESEN
Or FL FX Or FL FX Or FL FX Or FL FX Or FL FX
1.A.D.
1 0 7 6 0 14 10 1 14 7 0 6 7 0 8 6 1 8 8
2 A.P. 1 8 7 1 8 12 1 16 6 1 5 9 1 7 8 0 10 7
3 A.V. 0 11 6 0 7 9 0 13 4 0 6 9 0 8 7 0 9 7
4 B.A. 0 9 5 0 13 5 0 7 5 0 7 8 0 7 9 1 10 6
5 B.D. 0 10 4 0 10 11 1 12 6 0 6 6 0 6 12 0 8 9
6 C.V. 0 8 5 0 6 9 1 10 8 0 9 5 0 11 9 0 11 10
7 D.D. 0 7 6 0 12 9 0 9 10 0 9 6 1 7 7 0 8 10
8 E.L. 0 7 5 0 10 10 0 13 9 0 10 5 0 6 5 1 9 10
9 G.I. 1 8 7 1 11 7 1 10 5 1 8 7 0 5 8 0 7 9
10 G.L. 0 8 5 0 8 9 0 13 8 0 9 8 0 5 11 1 9 7
11 H.I. 0 5 5 0 10 7 1 15 4 0 7 7 0 6 10 0 12 8
12 M.A. 0 7 6 0 9 9 0 11 12 0 10 6 0 7 12 0 7 7
13 O.P. 0 6 6 0 10 7 0 14 13 0 7 10 0 9 9 0 8 9
14 P.D. 0 9 5 0 8 5 0 12 10 1 8 7 1 10 5 1 8 10
15 S.O. 1 10 6 1 6 8 1 15 6 1 12 6 1 8 11 1 7 8
16 S.V. 1 11 8 1 12 9 1 11 12 1 7 5 1 6 9 0 7 10
17 T.A. 0 7 6 0 6 8 1 14 10 0 8 5 0 8 9 0 6 10
18 T.T. 0 9 6 1 8 6 1 11 11 1 7 6 0 6 10 1 8 8
TOTAL 4 136 104 5 163 112 10 210 145 6 138 120 5 128 119 7 148 140
ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

210
180
150 Orig.T1
120 Orig.T2
90 Fluidit.T1
Fluid.T2
60
Flex.T1
30
Flex.T2
0
Tema Tema Temă
Impusă Sugerată Alegere

Figura 4.- Rezultate comparative Test1(T1)-Test2(T2), proba „Desen”.

După desfăşurarea activităţilor de stimulare şi dezvoltare a potenţialului creativ am


desprins următoarele aspecte:
atât la nivelul originalităţii, al fluidităţii şi al flexibilităţii la toate probele au apărut
modificări semnificative faţă de perioada iniţială
( Figurile 4,5 şi 6) ;
Figura 4.- Rezultate comparative Test1(T1)-Test2(T2), proba „Povestire”.

160
140
120 Orig.T1
100 Orig.T2
80 Fluid.T1
60 FluidT2
40 Flex.T1
20 Flex.T2
0
proba figuri

Figura 5.- Rezultate comparative Test1(T1)-Test2(T2), proba „Figuri Geometrice”.


- desenul cu temă liberă şi proba figuri geometrice depăşesc celelalte două tipuri de
desen sub aspectul fidelităţii(210şi148 faţă de 136/163/138),originalităţii(10 şi 7 faţă
de 4/5/5) şi al flexibilităţii(145 şi 140 faţă de 104/112/120);
- pe parcursul preşcolarităţii se amplifică fluiditatea(din tabelul 2 rezultă o medie de
154 faţă de 104 ) şi flexibilitatea(din tabelul 2 rezultă o medie de 125 faţă de 82 )
plastică, verbală şi figurală.
- originalitatea se prezintă într-o relativă creştere , dar nu semnificativă,noi
considerând că presiunea grupului, conformismul la respectarea regulilor grupului
diminuează manifestarea originalităţii.
- fluiditatea plastică şi verbală este mai mare decât flexibilitatea şi originalitatea
(Anexa 2) .La acest nivel , preşcolarii prezintă o fluiditate plastică mai mare în
desenul cu temă liberă şi la proba „figuri geometrice” , decât celelalte două
- materialul imagistic îmbogăţit a fost furnizat de experienţa cognitivă , formată
datorită activităţilor desfăşurate - poveşti,jocuri,activităţi creative, exerciţii de
dezvoltare a limbajului, matematice, artistico-plastice, cunoştinţe despre mediul
natural şi social - şi combinat din prisma subiectivităţii copilului.
- desenele copiilor au o tematică mai complexă , cromatica este mai bogată şi mai
liberă, se simte influenţa conţinuturilor de la activităţile desfăşurate
- observarea copiilor în timpul activităţilor ne-a pus în evidenţă o mare spontaneitae
în exprimarea soluţiilor, o accentuată tendinţă spre cooperare, atitudini afectiv-
relaţionare
- Copiii se simt securizaţi în mijlocul grupului, cooperează, beneficiază şi valorifică
soluţiile exprimate în grup,îşi perfecţionează propriile soluţii.
ANEXA 2-Raportul dintre Originalitate, Fluiditate, Flexibilitate plastică,verbală,
figurală

180 TEST1
150 TEST2
120

90

60

30

DESEN POV F.G DESEN POV. F. G DESEN POV. F.G


ORIGINALITATE FLUIDITATE FLEXIBILITE
CONCLUZIA CERCETARII:

Am pornit de la ipoteza că, în general, copiii se manifestă creativ, în


funcţie de propria lor experienţă, de situaţii şi acţiuni în mediul apropiat –
grădiniţă şi familie şi de informaţiile achiziţionate. Crearea unei ambianţe bine
organizate încurajează copiii să exploreze, să aibă iniţiativă şi să creeze.
Educatorii trebuie să urmărească dezvoltarea copilului, să furnizeze materiale în
toate centrele de activitate, să stabilească ţeluri corespunzătoare pentru fiecare
copil în parte şi pentru toată grupa de copii în ansamblu, să planifice teme care
să răspundă intereselor copiilor, să respecte personalitatea fiecăruia, să le
menţină trează curiozitatea şi să stimuleze învăţarea prin cooperare.

Personal consider că activitatea care are cea mai mare pondere în


educarea creativităţii copilului preşcolar este activitatea artistico-plastică, în mod
deosebit, desenul şi pictura.

Ipoteza propusă de noi a fost confirmată ceea ce ne face sa afirmam ca


orice copil posedă potenţial creativ, iar creativitatea este educabilă.

În concluzie, toate activităţile desfăşurate în cadrul acestui experiment


conduc spre stimularea şi educarea creativităţii copilului.

VA MULTUMESC!