Testul "Desenul

persoanei" - D.A.P.
 CUPRINS:
1. Administrarea testului
2. Elemente interpretative generale ale desenului
persoanei
 Analiza formală
 Analiza de conţinut
3. Indici corelativi prezentaţi în catalogul interpretativ al
lui W. Urban (1967)
4. Raportul final
5. Precauţii în interpretare
 OBIECTIVE:
La sfârşitul acestei unităţi de învăţare, studenţii vor fi
capabili să:
1. Cunoască modul de administrare a DAP
2. Cunoască principalele elemente de analiză formală a
desenului persoanei
3. Cunoască principalele elemente de analiză de
conţinut a desenului persoanei
  "Părinţii nostri au
descoperit Alpii,
generaţia noastră a
descoperit desenele
copiilor".

(1928 Adolphe Ferriere )

Adolphe Ferrière (Geneva, 1879 - Geneva, 1960) was one of the

founders of the movement of the progressive education.
Este unul dintre fondatorii Institutului Jean-Jacques Rousseau din
Geneva, al Ligii internaționale pentru școlile noi si al Biroului
International al Educației .
 ISTORIC (1)

 Testul DAP este rezultatul mai multor clinicieni din S.U.A.,

cum sunt Bender, Buck, Hammer, Jolles, Levy, McHovers
împreună cu Urban. Aceştia au dorit să elaboreze o
tehnică expresivă prin care să putem descrie
personalitatea individului analizând desenele acestuia.

 1885 Ebenezer Cooke observa ca desenele copiilor

releva caracteristici de personalitate ale acestora.

 Între 1900 si 1915 doua proiecte de cercetare

internaționala au fost inițiate pentru a investiga desenele
copiilor. Ei au strâns material de la profesori si clinicieni
din multe tari, dar, din nefericire, aceste doua studii n-au
fost completate deși unele concluzii preliminare au fost
comunicate.
 ISTORIC (1)

 În anii ‘20 Florence L.

Goodenough a scris “Măsurarea
inteligentei prin desene”. Ea a
arătat cum desenele oglindeau
dezvoltarea intelectuala a copilului
si a creat o scala pentru aprecierea
prin scor a desenelor pentru
aflarea vârstei mentale.
Goodenough a prevăzut o
dezvoltare si utilizare pe mai
departe a desenelor pentru studiul
personalității; insight-ul ei
dovedindu-se foarte serios.
 ISTORIC (1)
 Lucrarile lui Bender, Buck,
Hammer, Jolles, Levy, Machover
au lărgit cunoaşterea rolului
desenelor ca teste proiective.
Karen Machover a publicat în anul
1949 Testul “Desenul Persoanei.”

 Ca tehnică proiectivă, Testul

omului pleacă de la principiul că în
desenul unei siluete umane,
subiecţii proiectează modul în care
se percep pe ei înşişi cu tot cu
problemele sau conflictele specifice
care ţin de imaginea de sine.
 ADMINISTRARE

Administrarea probei DAP este extrem de simpla.

Tot ceea ce se cere este un teanc de coli de hârtie

alba A4 (21,59cm pe 27,72cm) si un creion bine
ascuțit, negru, gumă.

Acestea sunt așezate la îndemâna subiectului astfel

încât el poate alege o foaie de hârtie, o poate așeza si
utiliza după cum dorește.
 INSTRUCTAJ

“Va rog faceți desenul unei persoane”

Apoi
”Desenaţi acum o persoană de sex opus.”

Variante:
 „Desenaţi o persoană în întregime,iar apoi desenezi o
persoană de sex opus”.

 Instructajul este următorul: “Desenaţi o persoană în

întregime”. După ce subiectul a terminat, i se spune:
“Întoarceţi pagina şi desenaţi acum o persoană de sex
opus primei persoane desenate”.
 Nu este nevoie de alte indicaţii din moment ce scopul este sa
furnizăm subiectului o situaţie cât se poate de nestructurată.
Întrebărilor puse de subiect li se va răspunde: “Aceasta
depinde de tine poți face cum vrei”.

 Se presupune că subiectul va fi forţat să structureze această

situaţie relativ nestructurată în concordanţă cu dinamica
bazală, tipică şi unică a personalităţii sale relevând date
esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii
de desenare a unei persoane. Se presupune că în acest desen
vor fi prezente, într-o anumita măsură, atât imaginea despre
Eul real, cât şi cea despre Eul ideal. El va putea, de asemenea,
să prezinte o persoană semnificativă pentru el: părinte, rudă,
soţ, profesor etc.
 Seînregistrează reacţiile verbale spontane ale
subiectului, timpul de execuţie. Se insistă pentru
a obţine desenul unui om în întregime.

 Se observă dacă şi unde şterge subiectul.

Porţiunile din desen şterse indică zone de
preocupare şi/sau dificultăţi. Indivizii normali
tind sa facă schimbări care îmbunătățesc
desenele arătând mai mult echilibru şi control;
persoanele anxioase tind să facă modificări care
relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi
constrângere.
 În timpul testării DAP subiectul poate fi prea
preocupat de calităţile artistice ale desenelor lui. Este
nevoie ca evaluatorul să-l asigure că nu este vorba
despre un test de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi
nu vor fi luate în considerare la corectarea şi
interpretarea testului. Se pare ca este cel mai bine să
se explice subiectului curios că desenele sunt
folositoare în înţelegerea gândirii şi afectivităţii
subiectului.

 Este esenţial să se împărtăşească subiectului

importanţa probei DAP şi caracterul ei confidenţial.
Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test, fie
desenând figuri schematice sau stilizate, fie refuzând
în întregime testarea.
 Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe
subiect să deseneze o figura de sex opus. Examinatorul va evita
să folosească termenul de “bărbat” sau “femeie”, permiţându-i
subiectului să definească prima figura.
 Ocazional, un subiect poate pretinde ca prima lui figura nu are
sex. Se poate permite subiectului să deseneze o altă figură şi să
continue cu un desen al sexului opus sau poate considera prima
figura de ce sex doreşte el.
 Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu
figuri schematice (beţe, linii), caricaturi sau desene stilizate e
fructuoasă repetarea testului până la desenarea unei figuri
complete. După completarea probei DAP examinatorul
mulțumește subiectului pentru cooperare şi marchează desenul
pentru indicarea numelui subiectului, vârstei, sexului, datei
testării şi ordinii desenelor.
 Subiecţiirigizi şi evazivi tind să devalorizeze situaţia de
testare, desenând figuri schematice sau reprezentări
umane minimale. Acestor subiecţi e indicat sa li se ceară
să deseneze o figură completă.

E indicat să se ceară subiecţilor să deseneze capete sau

busturi detaliate în cazul în care au desenat figuri cărora
le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este cel mai
relevant indicator al concepţiei despre sine şi al abilităţii
de a se descurca în mediul social. În teoria DAP-ului capul
este locul sensului Eului.
TEHNICA DE INTERPRETARE :
Analiza desenului omului se poate face din trei
puncte de vedere:
1. Interpretarea desenelor - ce exprimă
silueta
2. Analiza formală
3. Analiza de conţinut
 1. Interpretarea desenelor - ce exprimă silueta
 Siluetele sunt desenate mari sau mici?
 Sunt schematice sau complexe în detalii?
 Par armonioase sau nu?
 Ce exprimă figura,faţa siluetelor?
 Ce expresie are figura sau postura lui? De tristeţe sau bucurie? Este
închis sau deschis?
 Sunt desenate realist sau conţin şi elemente absurde sau chiar
bizare?
 Ce elemente ale desenului au fost scoase în evidenţă sau estompate
de către desenator?
 Personajul din desen este tânăr sau bătrân?
 Personajul este desenat în mod realist sau conţine elemente bizare,
absurde?
 Ce elemente ale siluetei a căutat persoana să pună în evidenţă?
 Ce elemente sunt omise sau tratate superficial (urechi, picioare etc.)?
 Cine a fost desenat primul? Bărbatul sau femeia?
 Răspunsurile ne pot oferi chiar de la început unele
informaţii despre imaginea de sine, despre rolurile cu
care se identifică individul, despre starea lui de spirit,
despre atitudinea lui faţă de sexul opus, despre
maturitatea lui sexuală.

 Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera

diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a
desenat asemenea figuri.

 Se presupune aici că perceperea imaginii corporale prin

desene implică proiecţia unor trăiri personale care
inconştient ghidează subiectul în a se descurca cu
examinarea DAP.
 Unii examinatori le cer subiecţilor să descrie figurile pe
care le-au desenat folosind fraze cum ar fi:
“Aţi putea să-mi spuneţi de ce fel de persoane va
aminteşte acest desen?”;
“Ce fel de persoană este ?”;
“Faceți o mică povestire despre această persoană”.

Unii subiecţi vor releva adesea date importante care-l privesc

pe el însuși în timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se
prin aceasta validitatea clinică a DAP.

 Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP

standardizate de interpretare, ele asigură puncte de
plecare folositoare din care examinatorul poate deriva
ipoteze mai semnificative.
Criterii generale:
a. Poziţia sau atitudinea persoanei desenate.

 Silueteledesenate în mişcare, care execută o anumită

acţiune, sugerează o fire dinamică, activă;

 Siluetele desenate cu picioarele depărtate şi cu

mâinile ridicate sugerează dorinţa de afirmare
generală şi asertivitate;

 Silueteleînclinate indică un dezechilibru emoţional

sau un sentiment de fragilitate;

 Persoana desenată din profil sau din spate exprimă

dorinţa de disimulare, ascundere.
b. Diferenţele flagrante de mărime a
personajului masculin faţă de cel feminin sau
valorizarea diferită a persoanei masculine faţă
de cea feminină.

 Valorizarea este pusă în evidenţă de detaliile

grafice ale siluetei desenate.

 Deexemplu, dacă un subiect desenează persoana

de acelaşi sex cu lux de amănunte, iar persoana
de sex opus este desenată superficial, aceasta
indică existenţa unor tendinţe narcisice şi o lipsă
de interes, chiar ostilitate faţă de sexul opus.
c. Expectanţele de rol sexual.
 Referitor la caracteristicile sexuale ale desenului reprezentând o
persoană de acelaşi sex cu subiectul, în mod normal, desenele trebuie să
conţină astfel de elemente. Acest lucru sugerează o identificare
normală cu propriul rol sexual.
 Fetele desenează în general siluete cu păr lung, cu o vestimentaţie
specific feminină, sunt atente la conturarea detaliilor capului, feţei,
buzelor, ochilor, părului, eventual împodobesc silueta cu diverse
elemente decorative (cercei, bijuterii etc.).
 Băieţii exprimă în general elemente care ţin de masculinitate:
masivitate, păr scurt, îmbrăcăminte masculină, braţe, picioare solide.
 Aceste elemente sunt normale.
 Devine important, interesează în schimb, atunci când aceste elemente
considerate normale se inversează, lipsesc sau sunt exagerate.
 Accentuarea, exagerarea, îngroşarea, haşurarea excesivă sau
multiplicarea anumitor elemente ale desenului reprezintă importanţa
pe care subiectul o acordă elementelor respective în viaţa sa.
d. Omiterea nejustificată sau tratarea superficială a unor
elemente .
 Aceasta sugerează conflicte în zona respectivă sau lipsă de
implicare în sarcină.
 Dacă întreaga figură desenată pare schematică, înseamnă că
subiectul evită, nu vrea să se implice în sarcină.
 Omiterea unei părţi corporale majore (nas, mâini, picioare,
etc.) nu este probabil accidentală şi poate fi interpretată în
termenii modului în care subiectul se descurcă cu ameninţarea
simbolismului unei părţi particulare a corpului în sensul
evitării conştiente a acelei părţi.
 Astfel, omiterea mâinilor este realizată de către anxioşi,
indivizii inadecvaţi ce se simt rejectaţi.
 Trăsăturile faciale sunt adesea omise de indivizii interiorizaţi
care au probleme interpersonale.
 Ochii sunt adesea omişi de indivizii interiorizaţi care se închid
faţă de lume.
 Distorsiunile cum ar fi mărimea exagerată, accentuarea
încărcării liniilor, puncte foarte ascuţite, alocarea unui
timp îndelungat unei părţi a figurii, etc., sugerează un
conflict privind simbolismul acelei părţi din corp care este
distorsionată.

 Ştergerea abundentă sugerează un conflict legat de

simbolismul părţii şterse.

 Umbrirea sugerează anxietate legată de partea umbrită a

corpului (pubisul, mâinile şi pieptul sunt părţile din corp
umbrite cel mai frecvent). Umbrirea înnegrită exagerat
sugerează nu numai anxietate, dar şi agresivitate, legată
de simbolismul părţii umbrite din corp.

 Figurile făcute doar din linii (ca nişte beţe) sugerează

evaziune şi opoziţie faţă de problemă.
e. Semnele de bizarerie sau conflictele de irealism grafic.
Ex: mâini ieşite din cap, lipsa unor membre etc.
Aceasta sugerează interiorizări puternice, o atitudine
ludică, batjocoritoare sau pierderea simţului realităţii.
Cu cât personalitatea subiectului este mai deteriorată sau
marcată de conflicte, Eul său este mai primitiv, slab, cu atât se
constată mai des prezenţa acestor semne de bizarerie sau
irealism.
Bizarerii:
- organe vizibile,
- membre lipsă sau amputate,
- siluete hidoase, deformate,
- bestialitatea figurii – atribuirea de părţi corporale
(gheare, colţi, blană).
f. Elemente distinctive atipice, individuale:
Se analizează în comparaţie cu vârsta, sexul, nivelul de educaţie al
subiectului.
Sunt relevante pentru că ele constituie ceva din lumea interioară a
persoanei.

Ex: Un bărbat poate desena la început o siluetă masculină impozabilă şi

agresivă, care acoperă toată suprafaţa – un cowboy cu o puşcă în mână –
şi apoi desenează o siluetă feminină de dimensiuni reduse, pe care o
tratează neglijent din punct de vedere grafic. Aceasta indică faptul că
subiectul devalorizează sexul feminin şi că încearcă să se identifice cu
rolul masculin agresiv şi dominator.
Şi accesoriile sunt importante.

Ex: prezenţa unei siluete masculine cu servietă sugerează importanţa

rolului şi a statutului profesional din viaţa subiectului. În acest caz se
poate întreba persoana care desenează: „Ce-ţi exprimă persoana din
desen?”, „Ce fel de om este?”. Această anchetă poate oferi date proiective
importante despre starea de spirit a persoanei sau despre problemele
care o frământă.
g. Autocritica subiectului :

Comentarii autocritice cum ar fi:

“Nu pot desena!”,
“Este groaznic!”,
“Este caraghios!”
arată următoarele :

 Estimare (stimă) de sine coborâtă şi posibilă depresie;

 Dorinţa de a evita criticile examinatorului;
 Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu
autoritate.
 2. ANALIZA FORMALĂ
Analiza formală include:
 Analiza trăsăturilor grafice,
 Analiza spaţiului grafic.

 * Mărimea desenului
 * Amplasarea în pagină
 * Precizia trăsăturii
 * Gradul de finisare, simetria
 * Modul de desenare a liniei şi a perspectivei
 * Proporţiile
 * Realizarea umbrelor
 * Adăugirile

După Urban:
 liniile zimţate exprimă agresivitate,
 liniile întrerupte sugerează nesiguranţă sau anxietate,
 liniile moi, abia schiţate, sugerează lipsă de energie.
Ipoteze interpretative:
1. Plasarea figurii Plasarea normală " este stânga-centru, cu
în pagină utilizarea spaţiului între 15% de la partea de sus
a foii şi 15% de la bază.
arată unde se Plasarea la extrema stângă a foii sugerează
plasează orientare spre sine, dominanta emoţionala
subiectul relativ (Jolles), accent pe trecut (Jolles), tendinţe spre
la mediul sau impulsivitate (Jolles)
Plasarea la extrema dreaptă sugeraeză
orientare spre ceilalţi, control emoţional (Jolles;
Buck), persoană ce face eforturi mari pentru a
reuşi.
Plasarea sub mijlocul paginii sugerează faptul
că subiectul se simte nesigur si inadecvat cu o
oarecare depresie (Machover; Jolles; Buck), este
“legat de realitate” în viaţă şi gândire (Jolles;
Buck), are nevoia unor fundaţii solide, control şi
echilibru,
Ipoteze interpretative:
1. Plasarea figurii Plasarea deasupra mijlocului paginii
în pagină sugerează entuziasm, optimism.Subiectul poate
avea tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru
satisfacerea nevoii de putere (Buck), poate fi
distant si inaccesibil (Buck); înfumurarea faţă
de alţii;

Desenul în centrul paginii sugerează

insecuritate şi rigiditate, nevoia de a menţine un
control atent (Jolles).

Desenul în colţul din stânga sus al paginii:

anxios; dorinta de a se feri de experienţe noi si
de a se întoarce în trecut, sau de a cauta
satisfacţii imaginare (Jolles).
2. Mărimea figurii Dacă silueta care reprezinta imaginea de sine este mică,
ipoteza este ca subiectul se simte mic sau neadecvat şi
raspunde cererilor mediului cu sentimente de
inferioritate. Daca silueta imagine de sine este mare
subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de
expansiune şi agresiune. Orice extremă indică tendinţe
psihopatologice (Levy). Media: în jur de 7 inci (17,78 cm).

Figurile foarte mari sugerează entuziasm

compensatoriu şi dacă figura este necontrolată
sugerează tendinţa de acting-out. Poate fi caracteristic
unui maniac care îsi răspândeşte desenul pe toata
pagina sau depaşeste marginile. Dacă e sărac
proporţionat, gol şi sărăcăcios poate semnifica:
deficienţa mintala, organicitate, sau la desenele unui
copil.
Figurile mici sugerează stimă de sine scăzută,
retragere, depresie, sentimente de inadecvare si
preocupare de adaptare la mediu(Machover; Jolles;
Levy).

acting-out= Denumește un comportament brusc, impulsiv si violent, traducând executarea unor 'pulsiuni
anterior reprimate. A. o. apare ca un comportament neasteptat si neadaptat al unui pacient In cursul psihanalizei
sau al unui alt tratament psihoterapeutic.
3. Perspectiva Figurile schiţate sugerează evaziune,
probabil bazată pe insecuritate, în timp
ce figurile din profil sugerează o
evaziune mai subtilă. Corpul din profil şi
capul din faţă sugerează un conflict
privind manifestarea.

4. Succesiunea Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul.

desenării
Începerea cu picioarele sugerează
securitate şi posibile probleme de statut.
Desenarea capului ultimul este adesea
indicator de tulburare în relaţiile
interpersonale.
5. Calitatea Liniile negre, întunecate, încărcate
liniei sugerează agresivitate.
Cele vagi, neclare sugerează retragere,
incertitudine, slăbiciune.
Liniile schiţate, exceptând artiştii,
sugerează anxietate, incertitudine,
timiditate.
Linii groase indică bariere fizice faţă de
mediu; tipice pentru tendinţe schizoide.
Neatenţia faţă de calitatea liniei, liniile
care sunt desenate neângrijit şi cu un
mare grad de impulsivitate sugerează
tendinţe de acting- out. Din contră, liniile
care chiar dacă sunt înnegrite, arătând
furie, dar sunt desenate cu precizie,
grijă, control sugerează un mare grad de
auto-control.
5. Calitatea Accentuarea liniei de mijloc (figuri cu
liniei accentuare a nasului, cravatei, nasturilor,
prohabului şi şireturilor) sugerează
probleme de imagine corporală şi chiar
frici legate de sfărâmare, împărţire
interioară.

Simetria liniei sugerează control şi

logică, şi cu cât simetria este mai
accentuată, cu atât mai mult implicaţia
este de rigiditate şi compulsii. Din contră,
impulsivitatea sau lipsa de simetrie
sugerează tendinţe acting-out.
3. ANALIZA DE CONŢINUT se poartă asupra:

* Temei desenului
* Atitudinea personajului
* Realizarea fundalului şi solului şi relaţia personajului
cu acestea
 * Diversităţii şi exactităţii diferitelor părţi ale corpului, a

îmbrăcămintei, accesoriilor, expresiei faciale şi posturii

Ipoteze ce stau la baza interpretării:
1) Desenul persoanei exprimă imaginea corporală a subiectului.
2) Asupra corpului sunt proiectate trebuinţele sociale, aspiraţiile
intelectuale, tendinţa la control raţional precum şi procesele de
elaborare mentală ale subiectului.

 Imaginea de sine proiectată în test suportă omisiunile şi deghizările

în funcţie de părţile vulnerabile ale personalităţii celui care
desenează. Interpretarea clinică şi simbolică va încerca să sugereze
detaliile semnificative din această perspectivă.
 O înlocuire a sexului subiectului, dar mai ales o diferenţă notabilă
între vârsta reală şi cea a personajelor desenate, sunt de natură să
indice o tulburare la nivelul identificării.
 Se consideră, de asemenea, că un mod de valorizare a sexului cu care
se identifică subiectul este desenarea unui personaj mai mare,
multiplicarea în desen a atributelor sexului respectiv.
 Paşi în interpretarea desenelor:

1). Descrierea figurilor desenate

Sunt tinere sau bătrâne, active sau inactive, flexibile sau

rigide, comune sau nu, musculoase sau atrofiate. Aceste
observaţii pot sugera diferite ipoteze interpretative pentru
că perceperea imaginii corporale din desen implică
proiecţia unor trăiri personale care ghidează inconştient
subiectul.

Se poate cere subiectului descrierea figurilor desenate:

* "De ce fel de persoană vă aminteşte acest desen?"
* "Ce fel de persoană este?"
* "Faceţi o mică povestire despre această persoană."
2). Cercetarea celor patru zone majore ale desenului

* Capul
* Mâinile, braţele, umerii, pieptul
* Torsul (trunchiul)
* Picioarele şi labele picioarelor

Scopul este identificarea zonelor de conflict, exagerarea, omisiunea şi

distorsiunea. Acestea sunt evidenţiate prin haşurare, mărime sau
omitere, ştersături, accentuări, linii slabe, unde dispare controlul motor,
linii întrerupte sau vălurite. Odată zonele identificate se constituie în
ipoteze interpretative.
 CAPUL
Capul este sediul concepţiei
despre sine, al Eului, relaționându-
se perceptiv cu lumea exterioara.
 Ochii si urechile primesc stimuli
sau date extrapersonale.
 Creierul organizează şi
interpretează aceste date şi a
sigură integrarea şi controlul
intelectual asupra sistemelor de
răspuns.
 Gura servește pentru
încorporarea unor lucruri
(dependentă orală) şi
exprimarea unor emoţii.
În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustrării intelectuale.
Aici este de asemenea acceptată, respinsă, ignorată dragostea. De
asemenea, este respinsă sau acceptată lumea altor fiinţe umane
sau se ia o altă atitudine în raport cu ea. Aspiraţii de strălucire
pot fi relevate în detalierea facială. Disperare, ură sau agresivitate
profundă pot fi văzute în ochi întunecoși, sfredelitori.
Hipersensibilitatea sau chiar suspiciunea pot fi văzute într-o
detaliere neobișnuita a urechii.

În desenarea capului subiectul ilustrează inconștient

elemente de preocupare intelectuală: gradul de preocupare cu
imaginația, controalele raţionale, preocuparea pentru relaţiile
interpersonale şi concepţia de sine.

Este de obicei prima parte desenată şi ultima care se

dezintegrează în siluetele desenate de subiecţii cu leziuni
organice.
 Capul foarte mare sugerează interes (grijă) asupra identităţii.
Capetele mari, desenate cu o mare grijă pentru precizie şi control
indică tendinţe intelectuale puternice, activitate imaginara
considerabila, ca sursa de satisfacție (Jolles), preocupare organică în
legatură cu procesul gândirii (Jolles; Machover). Apare şi în desenele
copiilor (Machover) şi ale deficienţilor mintal. Capete exagerate sunt
desenate şi de către subiecţi ce suferă de probleme neurologice sau
după o operaţie pe creier

 Capul prea mic sugerează depresie, anxietate, inadecvare. Exprimă

expresia obsesiv-compulsionala a dorinţei de negare a sediului
gândurilor ascunse şi a trăirilor culpabile (Machover); dorinţa de
negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea
impulsurilor corporale (Machover).
 Detaliat sau accentuat excesiv: Sugerează o imaginaţie activă
(Machover);

 Capul din profil este un posibil indiciu de evaziune, usoara retragere,

vina (Jolles).
Faţa este faţada prezentată lumii. Este cel mai de încredere
indicator al stării de spirit din DAP; ea stabileste tonul
desenului prin expresiile de dragoste, ură, teamă, agresivitate,
blândete, afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politeţe sau
anxietate ale feţei.
 Accentuarea puternică a feţei sugerează preocupare pentru
relaţiile sociale şi aparenţele exterioare (Jolles), impuls
interior pentru afirmare socială (Machover). Compensare a
inadecvării, slăbiciunii sau lipsei de afirmare, prin desenarea
unei imagini de sine agresive, dominatoare din punct de
vedere social (Machover);

 Faţa vagă sau omisă sugerează că subiectul este evaziv faţa

de conflictele care implica relatii interpersonale (Machover),
retragere din relaţii sociale.
Formă:
 Ovală, sensibilă, estetică – indică feminitate şi sensibilitate;
 Pătrată, colţuroasă – indică puterea, dorinţe masculine de
putere.

Desenată la urmă:
Subiectul are dificultăţi în relaţiile sociale;
Doreşte să evite autorelevarea.

Linii suplimentare la pliul naso-labial:

Dau profunzime şi maturitate feţei;
Preocupare faţă de maturitatea emoţională sau o aparenţă de
maturitate.

Frunte încruntată:
Aspiraţii intelectuale sau accent pe controlul emoţiilor;
Persoană îngrijorată cronic, psihastenică.
Ochii dau unele dintre cele mai importante indicaţii clinice ale D.A.P., prin
modul în care ei reflectă afecţiune şi dispoziţia, ca şi abilitatea de a face faţă
realităţii.
Astfel, omiterea ochilor sau omiterea pupilelor şi desenarea ochilor
sugerează o încercare de retragere din lume. Când sunt disproporționat de
mici indică dorinţa de închidere faţă de lume

Ochii închişi sugerează retragere şi egocentrism.

Ochii înnegriţi sugerează agresivitate. Când sunt străpungători indică o stare

exagerată, de alertă în raport cu lumea; suspiciuni fata de motivele si
comportamentele altora (Machover).

Cei larg deschişi sugerează cerere de ajutor.

Ochii mari, cu gene fine, cu o expresivitate erotică evidentă sugerează

dorinţa de afişare a feminităţii la nivel social.

Disproporţionat de mici:
 Dorinţă de închidere faţă de lume;
Care nu văd:
 Imaturitate emoţională şi egocentrism;
 Adulţi copilăroşi sau regresaţi;
 Deficienţi mintal la un nivel mai jos;
 Copii mici (Machover);
 Dependenţă, emotivitate superficială, lipsă de discriminare (Machover);

Orbi, închişi, ascunşi de pălărie sau cu cearcăne accentuate:

 Reţinere puternică în a privi lumea;
 Posibilă ostilitate faţă de ceilalţi;
 retragere şi egocentrism.
 Tendinţa de a evita situaţii neplăcute (Jolles);
 Tendinţa de a exclude neplăcerea;

Mari, accentuaţi:
 Pot fi ostili şi ameninţători;
 Subiectul poate fi un individ strălucitor; indicator al tendinţelor
exhibiţioniste, în special la fete;
 Bărbaţi homosexuali (Machover);
 Subiectul poate fi un isteric egoist;
Străpungători:
Stare exagerată de alertă în raport cu lumea, paranoidă;
suspiciuni faţă de motivele şi comportamentele altora
(Machover);
Îngustarea viziunii, dar cu conştientizare penetrantă la
personalităţi paranoide;

Ochi crăpaţi:
excitaţie sexuală (Machover);

Crucişi:
Gândire confuză (Machover);

Orbite mari cu ochi mici:

Curiozitate vizuală puternică cu conflicte de culpabilitate,
posibil conflicte voyeuriste (Machover).
SPRÂNCENE : Au conotaţii sexuale.

Îngrijite:
Stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire;
Femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal,
adesea critice în raport cu exprimarea liberă a trăirilor lor
(Machover);

Ridicate:
Atitudine dispreţuitoare, de superioritate (Machover);
Atitudine interogativă;

Stufoase:
Primitiv, aspru, grosolan, posibil neinhibat.
Gura exprimă stările emoţionale ale subiectului.

Gura larg deschisă poate exprima nevoi de dependenţă,

imaturitate; gura închisă ca o linie poate sugera
resentiment, opoziţionism şi furie; desenarea dinţilor este
rară şi adesea poate sugera agresivitate orală; o gură
"fericită" sugerează mulţumire.
Gura largă, cu colţurile în sus: afinitate forțată, tendinţa
de a se prezenta zâmbind, de a prezenta o fațada
acceptabila care să mascheze trăiri mai puţin acceptabile.
Gura desenată deschisă şi prevăzută cu dinţi sugerează o
atitudine devoratoare şi revendicativă. Indică dorinţa de a
se bucura aici şi acum de plăcerile vieţii, incapacitatea de a
tolera frustrarea, foamea de experienţe noi, agresivitate,
ostilitate.
Gura strâmbă sau cu colţuri în jos exprimă dezgust sau
depresie, dezamăgire faţă de lume.

Gura închisă rigid sugerează refuzul de a se autoreleva

Respingerea nevoilor de dependenţă;
Poate fi semn de suprimare sau ostilitate;
Poate indica o culpabilitate referitoare la felaţie.

Gura omisă: Respingere severă a nevoii de afecţiune;

Respingere severă a oralităţii;
Sentimente de culpabilitate severe;
Astmatici;
Deprimaţi.

Accentuată:
Erotism oral;
Nevoie puternică de dependenţă;
Imaturitate.
Curbă cupidă:
Erotism adolescentin; năzuinţă către tinereţe (Machover);
Narcisism, adolescentă vanitoasă.
Dinţi care se văd:
Semn puternic de agresiune orală a unei naturi infantile
(Machover);
Tendinţe ostile orale: sarcasm tăios, muşcătură.
Crestătură a gurii:
Ostilitate şi furie;
Agresivitate; hipercritic; sadic verbal.
Întărită:
Mofturoşi (capricioşi) la mâncare;
Alcoolici;
Dificultăţi sexuale legate de contactele oral – genitale;
Dependent oral;
Simptome gastrice;
Agresivitate orală; înjurături (Machover).
Concavă:
Dependenţă orală (Machover);
Imaturitate psihosexuală;
Cere atenţie şi răbdare.
Batjocoritoare:
Dispreţ pentru alţii;
Agresiune, ostilitate, probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi
nesiguranţă.
Mică:
O anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală
la compulsivii rigizi;
Negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente.

Buzele exprimă sexualitate sau erotism. Dacă apare o pipă sau

ţigară, acestea pot fi interpretate ca simboluri falice. Tot în acest
context, dacă persoana care desenează este un bărbat, atunci
aceasta ţine să evidenţieze masculinitate.
URECHI: Urechile sunt importante în măsura în care culeg informaţii
(conversaţii) ce asigură feed – back-ul cu alte persoane. Ele asigură date
senzoriale pentru a se descurca cu lumea externă şi detectează
semnalele de pericol.
Accentuare:
 Sensibilitate şi receptivitate la lumea exterioară;
 Paranoizi (Jolles, Machover);
 Persoane surde sau cu deficienţe de auz (Machover);
 Ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru
sexualitatea lor deviantă (Machover);
 Nevroticii extrem de sensibili la critici;
 Extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive;

Minimalizare:
 Refuz de a asculta criticile (Jolles);
 Negarea preocupării pentru părerile celorlalţi;
 Negarea halucinaţiiolr auditive;

Omisiune:
 Din moment ce includerea urechilor se face la o vârstă mai mare
decât alte trăsături faciale, omiterea lor este mai puţin semnificativă
decât omiterea părţilor corporale mai active (Machover).
NAS : Nasul este un simbol al sexualităţii, dar şi al luptei pentru putere; o mai
mare accentuare a nasului este mai degrabă un simbol de putere decât de
sexualitate.

 Lung: agresiune, căutarea ascendenţei; subiect activ şi întreprinzător social;

 Haşurat: posibile trăiri de castrare la bărbatul infantil care proiectează
defecte unei femei (Machover);
 Cârn: sexualitate infantilă, dependenţă copilăroasă;
 Triunghiular: dorinţe de putere; sexualitate infantilă;
 Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
 Accentuat: indicii pentru preocupare falică (Machover); adolescenţi şi
persoane cu teamă de castrare (Jolles);
 Ascuţit: tendinţe dominatoare cu posibilă agresiune;
 Coroiat: sentimentul că îmbătrânirea afecteză sexualitatea masculină, semn
de gândire rea şi avară.

NĂRI :
Evidente: semne de agresiune primitivă; măsura acesteia depinde de mărime
şi haşurare; subiectul literal “freamătă de furie”.
Părul este un element decorativ, mai ales la femei, dar este
şi un reziduu al blănii. Este asociat imediat cu partea
animalică a omului, legată de instincte – instinctul sexual şi
cel agresiv.

Părul abundent, înnegrit, foarte haşurat, adesea în

dezordine, indică preocupări sexuale şi anxietate faţă de
sexualitate. Poate fi şi agresivitate necontrolată. Conflict
viril cu posibilitatea de evoluţie spre sexualitatea
delincventă (Machover);

O coafură îngrijită, cochetă, aranjată, sprâncenele

desenate fin - apar în special la femei şi sugerează dorinţa
de a plăcea şi de a-şi exprima feminitatea. vanitate,
Bărbat sociopat sau homosexual căruia îi place să se
autoafişeze;
Adolescente cu dorinţe de strălucire;
Pilozitatea facială sugerează dorinţa subiectului de a-şi scoate
în evidenţă masculinitatea sau maturitatea traduse în
sentimente de nesiguranţă, slăbiciune, în zona capului. Poate
indica probleme afective.
Lung şi nehaşurat:
Ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea (Jolles);
Păr ciufulit la siluete feminine:
La adolescenţi indică impulsivitate, adesea de natură sexuală
(Machover);
Neîncredere masculină în femei, găsită la alcoolici şi paranoici
cu deziluzii centrate pe femei;

Capul pleşuv şi lipsa părului sugerează depresie, libidou

scăzut.

O prea multă atenţie acordată părului apare la subiecţi narcisici,

centraţi pe sine, vanitoşi.
Ţepos, ordonat (“periuţă”):
La siluete feminine indică control sexual, posibilă sterilitate (Machover);
Păr feminin neîngrijit şi coafură masculină foarte aranjată:
Se întâlneşte la masculi infantili din punct de vedere psihosexual şi indică
dezordine sexuală în legătură cu femeile (la femei) şi control în legătură cu
bărbaţii (la bărbaţi);
Zonă acoperită de păr cu un grad de umbrire:
Indică măsura şi adecvarea virilităţii şi dorinţa de virilitate (Machover);
Ca spuma:
Asociat cu imoralitate sexuală şi cu lipsa controlului (Machover);
Abundent, în aranjament liber:
Asociat cu femei active, atractive din punct de vedere sexual (Machover);
Păr zburlit, răvăşit:
Legată de deşteptarea (apariţia) nevoilor sexuale infantile.
Păr nehaşurat:
Depresie, libidou scăzut.
BĂRBIA :
Tradiţional, bărbia este asociată cu conceptele polare de
dominanţă şi supunere.

Puternică, proeminentă:
Dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă, de obicei
în situaţii (relaţii) sociale, nu neapărat în relaţiile sexuale.

Slabă:
Sentimente de slăbiciune, mai ales în situaţii (relaţii)
sociale.

Despicată:
Nevoia şi dorinţa de a munci în vederea atingerii scopurilor
propuse.
BARBĂ :
Chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila, părul şi barba simbolizau
virilitatea, puterea, bărbăţia. Această semnificaţie se menţine.

Barbă de ţap:
 Simbol al virilităţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-
un mod neobişnuit;
 Poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide;
 Dacă este prea haşurată, poate indica o supra-preocupare pentru
virilitate;
 Poate să apară la adolescenţi, homosexuali, la bărbaţii bătrâni, la unii
paranoici închişi (dull).

Barbă mult haşurată:

 Dorinţa de virilitate şi dubii în legătură cu masculinitatea.

Barbă:
 Substitut falic; este indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii (Jolles) ;
 Simbolul statului ;
 Simbolul puterii.
Gâtul simbolizează controlul, fizic fiind situat între cap (ego) şi corp
(pulsiuni).

Lung, subţire:
 Lipsă de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid
(Machover);
 Poate semnifica ostilitatea, mai ales însoţit de un guler întărit.

Lat, gros:
 Atitudine încăpăţânată, posibilă rigiditate;
 Bună asimilare a impulsurilor (Machover).

Unidimensional:
 Lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor.

Omiterea liniei de bază a gâtului la profil:

 Flux liber al tendinţelor bazale împreună cu un control inadecvat
(Jolles).
Accentuare prin cravată, coliere sau alte elemente care îl
delimitează:
 Accentuarea controlului intelectual asupra impulsurilor fizice
(Machover).
 2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul se combină pentru a
forma o unitate funcţională capabilă să execute comenzile
corticale sau impulsurile corporale.

Pot fi observate forma, mărimea, gradul de extindere spre

exterior, gradul de agresivitate şi semnele de conflictualitate de
la acest nivel.
 Desenează subiectul figurile căutând ajutor?
 Caută ele să se manifeste agresiv?
 Se iau ele la trântă cu lumea?
 Smulg ele orice poate de la alţii?
 Se retrag ele faţă de ceilalţi şi faţă de lume pentru a se
interioriza?
 Sunt ele capabile din punct de vedere fizic sau sunt slabe şi
inadecvate?
 Cum este puterea fizică a subiectului fata de puterea figurilor?

Acestea sunt numai câteva întrebări la care trebuie să se

răspundă.
Mâinile ascunse în buzunare sau la spate:
 Sugerează inadecvare socială şi personală şi mai ales sentimente de vinovăţie.
Sofisticare artistică (Cook şi Wood);
 Evaziune, nu vrea să se ocupe de situaţie; psihopat (Machover).
 Degetele înmănuşate sau teşite au aceeaşi semnificaţie.

Mâinile omise:
 Trăire a inadecvarii modului cum se descurca cu ambianţa (jolles)
 Trăiri de vinovăţie în legatură cu agresivitatea, ostilitatea, trairile sexuale
(machover).

Mâinile mari:
 doritoare de forţă, tipice pentru adolescenţi sau băieti tineri, posibil pentru a
compensa slăbiciunea (Machover)
 tendinţa de a face adaptări rafinate la relaţionări sociale din cauza sentimentelor
de inadecvare si impulsivitate (Jolles).

Mâinile lângă organele genitale:

 vina în legatură cu masturbaţia (Machover)
 apărare împotrivă unei apropieri sexuale (Jolles).

Desenate la sfârşit:
 Şovăială în descurcarea cu ambianţa din cauza unor trăiri de inadecvare sau
negarea unor dorinţe de putere (Jolles).
Foarte haşurate:
 Vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică: masturbaţie, atac,
furt (Jolles).
Perturbare în tratarea mâinii
 Obişnuită, este posibil să arate lipsa de încredere în realizări şi
contacte sociale (Machover).

Degetele sunt unelte de manipulare a mediului, puncte de contact

social, potenţial de agresiune, potențial de comunicare.
 Degetele gheară sau beţe şi unghiile ascuţite sugerează
agresivitate.
 Pumnii strânşi sugerează ascunderea agresivităţii.
 Degete asemănătoare unor petale sau ciorchini de struguri:
abilitate manuala slaba.
 Mult haşurate: sentiment de vină, probabil, privind sexualitatea sau
ostilitatea;
 Înmănuşate: reprimarea agresivităţii;
 Mai mult de cinci degete: foarte ambiţios şi acaparator;
 Ca un băţ: agresivitate infantilă.
Braţele.
Tipic, braţele sunt instrumente pentru :
a) “mânuirea” lumii;
b) respingerea altora;
c) căutarea celorlalţi (deschidere către ceilalţi);
d) “împingerea” altora;
e) atragerea altora mai aproape;
f) exprimarea furiei;
g) apărarea propriului Eu;
h) obţinerea a ceea ce se doreşte;
i) a face dragoste;
j) autoerotism. Braţele indică sentimente, ca şi dorinţă de
putere sau slăbiciune.
Braţele desenate rigid sau în lateral
 sugerează frică socială şi rigiditate.

Braţele desenate cu palmele întoarse în faţă

 sugerează dependenţă.

Braţele îndoite
 sugerează control;
 îndepărtarea lumii şi a oamenilor din cauza suspiciunii şi a ostilităţii;

Braţele omise
 poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau
sexualitatea (Machover);
 poate indica depresie schizofrenică cu retragere afectivă faţă de oameni sau
obiecte;
 negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover).

Braţele scurte:
 lipsa ambiţiei (Machover), subiectul se simte slab, se dă bătut în faţa vieţii
(Jolles).
Braţele slabe, subţiri:
 sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover),
 trăire puternica a lipsei de realizare (Machover).

Braţele lungi:
 ambiţios şi doritor de succes (Jolles), care cere dreptate şi atenţie.
 Dacă sunt prea lungi: ambiţie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare.

La spate:
 trăiri de culpă;
 nevoia de a controla agresiunea;

Mult haşurate: pot indica un sentiment al pedepsirii;

Larg deschise:
 dorinţă de putere;
 Mai mari la mâini decât la umăr: tind să indice lipsa autocontrolului şi tendinţa de a fi
impulsiv;

Extinse în afară:
 persoană care are nevoie de suport emoţional în perioadele de stres

Ca nişte aripi:
 Contact slab, schizoid cu ceilalţi (machover).
Accentuarea bicepşilor:
 Dorinţe fizice;
 Poate să apară la figuri masculine desenate de subiecţi feminini care
manifestă un “protest masculin”;
 Homosexuali;
 Adolescenţi masculi.

Mai mari în zona palmelor decât la umeri:

 Tind să indice lipsa autocontrolului şi / sau tendinţa de a fi impulsiv
(Jolles).
UMERI : Umerii asigură forţă şi putere. Împreună cu mâinile,braţele şi picioarele,
umerii formează un complet care indică dorinţele de putere. După Jolles, umărul
stâng are implicaţii feminine, iar cel drept implicaţii masculine.
Mari:
 Sentimente de forţă; preocupare extremă pentru putere (Jolles);
 Adolescenţi (Machover);
 La subiecţi feminini indică protest anti – masculin, dorinţe de forţă şi putere
asupra bărbatului (Machover);
Mici:
 Sentimente de inferioritate (Jolles);
 Lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive;

Pătraţi:
 Împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate arată o atitudine extremă de
apărare şi ostilitate (Jolles);
Bine proporţionaţi şi rotunjiţi:
 O expresie a puterii uşoară, flexibilă şi bine echilibrată (Jolles);

Căzuţi, atârnând:
 Dezechilibru emoţional;
 Semn de conflict sexual de rol;

Ştersături şi întăriri:
 Preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului şi
expresie a puterii (Machover).
TRUNCHIUL:
Omis:
Respingerea impulsurilor fizice;
Bărbaţi involutivi;
Copii (Machover),
Pierderea imaginii corporale (Jolles);
Lung şi îngust:
Caracteristică schizoidă (Jolles);
Eşec de închidere, de încheiere:
Preocupare sexuală (Machover);
Foarte mic:
Negarea impulsurilor sexuale (Jolles);
Sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică (Machover);
Foarte mare:
Multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute (Jolles);
Luptă pentru dominanţă fizică (Machover);
Trunchiul sexului opus mult haşurat:
Ostilitate faţă de sexul opus (Machover).
Sânii: În mod tradiţional, sânul asigură laptele dătător de viaţă, simbol
al mamei şi al obţinerii obiectelor de la mama. Sânul este asociat cu
dependenţa, mai degrabă a lua decât a da.

Haşurare intensă sau lărgime disproporţionată:

 Dependent, imatur, individ care se caută pe sine (Machover);

Femeie maternă, cu bust mare:

 Desenată de masculi imaturi psihic şi de femei crescute în medii
unde au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de
mame;

Mici:
 Pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobării către copii;
 Dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualităţii
feminine;
 Pot indica sentimentul respingerii de către mamă (Machover);
 Pot indica teama de sexualitate feminină matură (Machover);
Cu linie joasă (căzuţi):
Masculi care depind de mamă şi nu se pot desprinde de
aceasta;

Accentuare a sânilor şi pelvisului:

De către femei, indică identificarea puternică cu imaginea
maternă productivă, dominantă;
De către bărbaţi, indică dependenţa de figura maternă şi o
căutare puternică a dragostei şi aprobării;

Înalţi şi fermi:
Siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale active
(Machover);
Pot indica respingerea unei sexualităţi feminine mai mature
pentru o “iubire liberă” egală cu a bărbaţilor.
BURTĂ :
Burta (stomacul) sau intestinele reprezintă centrul prin care se
introduc alimentele. Atât mâncarea, cât şi progeniturile sunt
purtate în burtă.

Largă, mare, destinsă:

 Tinde să indice trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice
ale bărbaţilor involuaţi sau deprimaţi;
 Poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidă la femeile
nesatisfăcute de rolurile prezente;
 Poate indica dorinţa de a lua cât mai mult posibil;
 Tipic în desenele copiilor;
 Organicitate.

Desenarea organelor interne, dar cu stomac gol sau lipsa

stomacului:
 Indicator bizar, ce poate arăta vid schizofrenic, dezintegrare.
COAPSE :

Accentuate:
 Posibile tendinţe homosexuale;
 Posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles);
 Posibilă infantilitate psihosexuală la subiecţii bărbaţi.

Haşurate excesiv:
 Panică homosexuală, în special la paranoici (Machover).

Confuzie în linia coapsei:

 Posibil conflict homosexual;
 Preocupări în legătură cu sexualitatea feminină.
4. Picioarele şi tălpile indică autonomia, auto- mişcarea, auto-
direcţia şi echilibrul. La figurile bărbăteşti picioarele indică
masculinitatea sau dubiile legate de aceasta; la figurile feminine
picioarele indică preocupările sexuale.

Picioarele şi tălpile
 Sugerează şi securitatea.
 O figura echilibrată sau care se clatină arată stabilitate sau respectiv
instabilitate emoțională.
 Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau a
simetrie.
Picioarele foarte slabe
 Sugerează insecuritatea.
Picioarele presate strâns sugerează anxietate şi încordare.

Picioarele uşor separate şi relaxate sugerează auto- suport.

Picioarele şi tălpile în orice poziţie bizară şi ireală sugerează
sentimente de inadecvare şi relaţionare fragilă cu realitatea şi mediul.
Încrucişate sau strâns lipite:
 Rigiditate;
 Respingerea sexualităţii;
 Respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles).

Atrofiate:
 Trăiri de slăbiciune, inadecvare, pierdere a puterii şi
autonomiei datorate degenerării fizice în involuţii şi senilitate
(Machover).

Mult haşurate:
 Uneori, poate fi un semn de panică homosexuală (Machover);
 Poate indica un conflict care priveşte străduinţele de
autodirecţionare;
 Pot indica preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt
desenate de o femeie.

Desenate la început împreună cu labele picioarelor:

 Pot fi un indiciu al descurajării şi depresiei.
Siluetă fără picioare:
 Trăiri patologice de constrângere şi dependenţă (Jolles);
 Trăire de lipsă de autonomie, de mobilitate ;
 Sentimentul castrării (Jolles);
 Dificultatea acceptării dorinţelor sexuale.
 Deprimare, descurajare (Jolles).

Lungi:
 Luptă pentru autonomie (Jolles).

Mari, late:
 Luptă pentru autonomie;
 Ambivalenţă faţă de lupta pentru autonomie (Jolles).

Scurte:
 Trăiri de imobilitate, de lipsă de autonomie (Jolles).

Depărtate:
 Sfidarea autorităţii (Jolles);
 Negarea insecurităţii;
 Consolidare împotriva şocurilor externe;
 Accentuarea nevoii de stabilitate.
LABELE PICIOARELOR: Picioarele asigură oamenilor baza şi
instrumentele de locomoţie. Labele picioarelor sunt un simbol al
autonomiei.
Simbolistica labelor picioarelor: Deseori simbol falic;
important în desenele realizate de adolescenţi şi bărbaţi mai în
vârstă cu preocupări sexuale; Pot fi prea traumatizante pentru a
fi desenate de fete adolescente; Pot fi controlate printr-o
detaliere compulsivă.
Foarte mici:
 Control constrictiv, rigid al sexualităţii;
 Posibilă dependenţă faţă de ceilalţi (Jolles).

Foarte mari:
 Indică nevoia excesivă de securitate;
 Nevoie puternică a unui suport (fundament) solid.

Foarte lungi:
 Preocupare pentru sexualitatea masculină;
 Nevoie de independenţă (Jolles, Machover).
Foarte ascuţite:
 Combinate cu degete în formă de gheare sau alţi indicatori de ostilitate,
susţine ipoteza că ostilitatea reprimată sau trăirile de ostilitate nu pot fi
acceptate.
Siluetă pe vârfurile picioarelor:
 Ancorare în realitate şi nevoie puternică de a evada din mediul frustrant
(Jolles). Poate fi indicată o ambiţie neobişnuită.
 Picioare cu vârfurile depărtate unul de altul (în direcții opuse) sugerează
ambivalenţă, în special în legătura cu dorinţa de independență ( Jolles).
Detaliere excesivă:
 Obsesie a detaliului (detaliere obsesivă).

Tocuri înalte:
 Homosexuali, homoerotici;
 Femei cu aspiraţii de strălucire.

Vârfuri depărtate (în direcţii opuse):

 Ambivalenţă, în special faţă de dorinţa de independenţă (Jolles).

Desenate ca nişte beţe:

 Imaturitate şi insecuritate în picioare (în mers) (Machover);
 Copii, individualităţi slabe.
GENUNCHI :

Accentuaţi:
 Tendinţe homosexuale (Jolles).

Încheieturi detaliate:
 Obsesiv – compulsivi;
 Preocupări somatice.
ÎMBRĂCĂMINTE ( HAINE ) : Machover descrie îmbrăcămintea
drept compromis făcut de subiect între sentimentele de
modestie şi etalarea corpului. Îmbrăcămintea de pe siluete
indicănivelurile de suprafaţă ale personalităţii. Îmbrăcămintea
acoperă corpul şi e importantă simbolic ca faţadă sau
frontispiciu, partea pe care subiectul o prezintă lumii.

Maniera de desenare a hainelor:

De obicei este neprelucată, vagă sau sub forma unor reprezentări
simbolice (Machover).

Figurile prea îmbrăcate sugerează compensare pentru

probleme de imagine corporală. Narcisic al hainelor (Machover);
Îmbrăcămintea este folosită pentru a atrage social sau sexual.
 Figurile prea puţin îmbrăcate sugerează narcisism corporal, absorbire
de sine, introversie, preocupare excesivă faţă de dezvoltarea corporală.
Narcisic corporal, absorbit de sine, introvert, preocupat excesiv de
dezvoltarea corporală; tinde să prefere fantasmele unor întâlniri
(contacte) sociale (Machover).

Figurile nude, foarte rare, sugerează preocupări pentru corp şi/ sau
sexualitate. Controlul sau scăderea funcţiei de control ce acompaniază un
desen nud sugerează dacă este acceptabil sau nu pentru subiect să-şi
arate preocupările senzuale sau sexualitatea.
Nesiguranţă – dacă trebuie sau nu să se îmbrace:
Poate indica un subiect tulburat de o puternică conştientizare corporală
(Machover).
Bijuterii:
Dacă apar, acestea sugerează feminitatea.
Combinate cu trăsături cosmetice, accentuarea părului, indicaţii de
strălucire, arată adaptarea psihopată la femei tinere; este o ipoteză mai
validă dacă trăsăturile sexuale ale hainelor sunt accentuate (Machover).
Indicatori ai constrângerii şi controlului sunt cravatele, cordoanele,
bijuteriile, cureaua care caută sa taie (să inhibe) impulsurile asociate în
mod simbolic cu torsul.

Gulerul accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor

corporale cu controlul mental, având ca rezultat căutarea de către
subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere.

Cordonul, cureaua separă cele două jumătăţi de sus şi de jos ale

corpului, simbolizând controlul. Simbolic, cordonul/cureaua separă
partea de sus a controlului intelectual de partea de jos a expresiei sexuale
ale corpului.
Când este mult haşurat transmite preocupare pentru controlul
senzualităţii.
Absenţa cordonului nu e neobişnuită şi inspiră fluiditate, exprimare
uşoară a emoţiilor. Dacă nu există indicii contrare, absenţa unui cordon
indica flexibilitate şi acceptare a sexualităţii.
Cravata:
Simbolizează controlul, exprimarea impulsurilor, simbolul falic (la
bărbaţi), apare mai des la bărbaţi.
Dacă apare la femei, aceasta sugerează dorinţa de identificare cu rolul
sexual masculin.
PANTOFI :

Detaliere:
La tinerele pubere este semn de preocupare obsesivă pentru
obiecte sexuale; curiozitate şi preocupare anormale pentru
sexualitatea masculină (Machover);

Ascuţiţi: - agresiune;

Mult haşuraţi:
Preocupare şi dorinţă sexuale;

Lipsa pantofilor:
Agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate;

Cu catarame:
Femeile exhibiţioniste şi narcisiştii decorează mult pantofii.
GULER :

Înalt, scrobit:
 Atitudine de înălţime (superioritate) ce accentuează stăpânirea
intelectuală a impulsurilor fizice;

Accentuat:
 Poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul
mental, având ca rezultat căutarea de către subiect a refugiului în
fantasme de autoapreciere;
 Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta
nevoi fiziologice, sexuale sau ostilitate.

Şapca sau pălăria:

 Şapca sau pălăria reprezintă simbolul masculinităţii şi dorinţa de
afirmare socială. Dacă apar, indică dorinţa de afirmare socială.
Mănuşi:
Dacă apar, simbolizează ascunderea, reprimarea impulsurilor
agresive.

Buzunare:
Dacă apar aceasta sugerează revendicare orală a afecţiunii
(marsupiile).

Arme, bâte, ţigări (la bărbaţi):

Dacă apar, aceasta sugerează tendinţe agresive sau dominatoare care
încearcă să compenseze sentimentele lor de slăbiciune sau de
incertitudine faţă de rolul sexual
NASTURI : Dacă apar indică dependenţa de mamă.
 Nasturii au importanţă din momentul în care pun o barieră
dorinţelor de independenţă la copii. Copilului îi este necesară o
maturitate psihică considerabilă pentru a-şi dezvolta sistemul de
controale motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii
hainelor. Astfel, copilul este forţat să depindă de mamă pentru acest
ajutor mult timp după ce a obţinut independenţa în ariile
sfincteriene.
Sub linia mediană (de mijloc):
 Pot indica dependenţa continuată faţă de mamă sau regresia la
dependenţa orală (Jolles);
 Pot indica preocupări egocentrice, somatice (Machover);
 Pot indica conștiință corporală cu preocupări în legătură cu
supunerea şi dependenţa faţă de o autoritate (Machover).
Accentuare:
 Dependenţă, imaturitate, inadecvare (Machover).

La manşete:
 Detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă formală asupra
controlului.
Simboluri sexuale:
 Unele dintre simbolurile sexuale masculine sunt: cravată,
pipa, ţigările, pantofii, armele, cuţitele, pălăriile, etc.;

 unele dintre simbolurile sexuale feminine sunt: fundele,

bijuteriile, buzunarele, panglicile, dantela, poşeta, etc

 Implicaţia interpretativă prezentă atunci când desenul

unui bărbat abundă de simboluri sexuale feminine şi
invers, conduce adesea la o confuzie a identificării rolului
sexual.
! Important

În interpretarea ipotezelor este esenţială interacţiunea

celor patru zone corporale. Se ia în consideraţie mediul
subiectului, structura familială, principalele nemulţumiri,
descrierea desenelor şi comentariile spontane.
Ajută punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului
la problemele şi frustrările sale cu ipotezele selectate din
desenele sale. Intricarea interpretarilor devine evidentă pe
masură ce se observă detaliile, se tratează şi se semnifică.
Integrarea cu grija a ipotezelor într-un tablou total al
personalităţii este absolut necesara.
Sinteza este cea mai dificila fază a examinarii şi interpretării.
3. Indici corelativi prezentaţi în catalogul interpretativ
al lui W. Urban (1967)
INDICATORI AI NORMALITĂŢII

1.Marimea: figuri de 6 sau 7 inci înălţime; silueta femeii e puţin mai

mică sau egală cu a bărbatului dar nu mai mare.
2.Plasament: tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre
jumătatea de sus.
3.Punctul de plecare: cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei.
4.Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai puţin pentru DAP.
5.Spontaneitate: silueta arată o oarecare animaţie, mişcare, adică este
flexibila, nerigidă.
6.Proporţie: tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fără distorsiuni,
în afară de unele minore.
7.Prezentare estetica: tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la
privit.
8.Ştersături: minime, dar când apar, desenul se îmbunatăţeşte.
9.Calitatea liniei: tendinţa de a face linii consistente, arătând presiune
constantâ, sigurâ.
10.Sex: de obicei sexul propriu se desenează primul; mai mult timp folosit
pentru detalierea sexului propriu decât pentru cel opus.
11.Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sâni,
păr mai lung decat bărbatul, şolduri rotunde. Bărbatul va avea pieptul şi
umerii mai largi, păr mai scurt decat femeia, şolduri plate şi se va
accentua mai mult haşurarea părului bărbatului decât celui al femeii.
12.Vârsta siluetelor: aproximativ vârsta subiecţilor;
13.Curea la bărbaţi: semnul controlului convenţional;
14.Îmbracămintea formală: indică controlul formal şi tendinţe
conservatoare;
15.Ochii: au pupile dar nu accentuat întunecate;
16.Nările sunt absente: există astfel lipsa agresivităţii infantile;
17.Subiectiv: acceptă siluetele desenate fără o autocritică nemeritată;
... nu cere asigurari sau îndrumari de la examinator;
18.Simţul umorului: poate accepta deficienţele în desen cu umor;
19.Picioarele neaccentuate (labele picioarelor);
20.Urechile: neaccentuate;
21.Întreaga silueta: întreaga silueta desenată, în afara de arii minore
omise.
DESENELE COPIILOR sunt caracterizate prin :

1.Cap: este mare (Machover)

2.Mâini: sunt slabe
3.Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuată pentru a indica
dependenţa orală, trebuinţe de dragoste, afecţiune şi recunoaştere
(Machover)
4.Accentuare orală; e normală la copiii mici (Machover)
5.Linie curba cu capetele ridicate în sus drept gura: dorinţa de a câştiga
aprobarea de la aceia pe care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie
(Machover)
6.Ochi care nu văd: sunt obişnuiţi; semn de dependenţă, emoţionalitate
superficială, lipsa de discriminare (Machover)
7.Transparenţe: sunt obişnuite
8.Siluete asemănătoare cu păianjenii: de aşteptat între 3 si 6 ani, vârsta
cronologică
9.Degete: de obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale indică
inabilitatea de a se descurca cu mediul
10.Îmbrăcămintea: este inexistentă sau uşoară
11.Activitate: este obişnuită, indică hiperactivitatea copiilor mici
ANORMALITATEA este indicată de:

1.Bizarerii ale fizionomiei ( siluetei, figurii)

2.Incongruenţa excesivă în tratarea părţilor feţei
3.Tratare supra- simbolica a fizionomiei
4.Proasta tratare a fizionomiei
5.Organele interne văzute prin corp
6.Tensiune excesivă, haşuri, linii apăsate
7.Confuzia profilului cu vederea întreagă a capului
(MACHOVER)
AGRESIVITATEA este indicată de:

1.Degete-gheare: ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume

2.Imagine (silueta) cu ochii închişi la culoare şi străpungători:
conştiintă ostilă şi suspiciune faţă de lume, găsită adesea la
paranoici
3.Silueta cu picioarele departate şi mâinile ridicate în semn de
provocare: poate indica lupta pentru a avea propriul drum şi / sau
pentru stabilirea individualităţii.
4.Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsita în
tinereţe şi nu mai este accesibilă pentru moment
5.Nări accentuate: furie primitiva nesofisticată; literal “fremătând
de furie”
6.Mâini înmănuşate ascunse sau tăiate: control reprimat al
tendinţelor de manifestare a unor trăiri ostile, agresive
7.Pumni strânşi: pumnul strâns al omului furios care încearcă să-
şi reprime furia
8.Păr foarte haşurat: agresiune şi furie profundş
... poate fi indice al unei sexualităţi abundente (desfrâu)
INDICATORI AI DEPENDENŢEI

1.Accent pe linia mediană (de mijloc): în special nasturii din

josul liniei de mijloc sau în josul axei corpului
2.Gura concavă receptivă oral: se întâlneşte la persoane
pasive şi receptive, care pot deveni parazite şi care pot cere
atenţie, iubire, aprobare (Machover)
3.Figură (siluetă) mare, dominatoare: găsita la barbaţii
dependenţi de mamă, supraprotejati, care se simt slabi şi
neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice
4.Ochi goi care nu vad: semn de dependenţă si emotivitate
superficiala (Machover)
5.Mâini si braţe slabe: inabilitate în adaptarea la mediu
6. Accentuarea buzunarelor: persoană dependentă, receptivă
7.Trăsături faciale infantile, tinereşti: respingerea
responsabilităţii
INDICATORI AI DEPRESIEI:

1.Accentuarea orala: obisnuită (Machover)

2.Nivel scăzut de activitate
3.Postura aplecată sau aşezată
4.Expresie facială acra
5.Frunte încreţită :
6.Păr răvăşit
7.Rezistenţă în desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor: nivel coborat
de activitate
... preocupari în legatură cu autonomia
... neacceptarea impulsurilor fizice
... lipsa de energie
... lipsa de entuziasm (Machover)
8.Conflict la nas şi la picior: preocupări în legatură cu sexualitatea
9.Ochi care nu văd: incapacitatea abordarii adaptarii la lume
10.Braţe şi mâini omise: trăiri profunde de inadecvare
11.Corp destins şi o formă proastă: traire de dezintegrare fizica
12.Detaliere săracă
13.Picioarele şi labele picioarelor desenate la început
14.Păr nehaşurat
INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE:

Această listă de semne homoerotice semnifică doar tendinţe

homosexuale inconştiente, acoperite, controlate, sau interese estatice,
sensibilitate, dependenţă. Informarea persoanelor de tendinţele
homoerotice necunoscute, inacceptabile, acoperite, este antiterapeutica
şi traumatizantă. Indiferent de gradul sau extinderea semnelor,
asemenea informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere
clinica sigura.
1.Ochi mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti (Machover; Levy; De
Martino)
2.Tocuri înalte la silueta bărbătească (Machover; De Martino)
3.Profil masculin înfrumuseţat (Levy)
4.Gura moale, catifelată
5.Sprancene arcuite
6.Coafura ingrijită
7.“Talie de viespe” în silueta barbatească
8.Accentuarea feselor şi rectului la barbati
9.Slabă diferenţiere între bărbat şi femeie
INDICATORI AI UNOR TRĂIRI DE INADECVARE

1.Siluete (figuri) foarte mici

2.Siluete (figuri) foarte mari, slabe, grandioase
3.Mâini şi braţe slabe
4.Ochi orbi sau fără expresie
5.Picioare ca nişte beţe
6.Degete ca nişte petale
7.Picioare subţiri, slabe
8.Absenţa labelor picioarelor
9.Accentuarea liniei de mijloc, în special nasturii
10.Buzunare accentuate
11.Silueta (figura) feminină dominantă, mare, desenată de barbat
12.Întoarcere introspectivă de la lume: aratată de ochi care nu văd
(fara expresie), fiinte fără urechi, figuri cu privirea pierdută (care
se uita în alta parte)
TRATAREA FIGURILOR DE BARBAT SAU FEMEIE

Tratamentul diferenţiat al sexelor este important, deoarece indică arii de conflict privind
rolurile sexuale, ostilităţi, dependenţa, dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature ale
sexualizarii.
1.Bărbaţi infantili, imaturi sexual: pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice:
idealuri ale Eului.
... evidente figuri materne puternice: cineva de care poate depinde un asemenea
bărbat
2.Homosexuali: desenează barbaţi efeminaţi şi femei puternic masculinizate (Machover)
... uneori femei şi bărbaţi încântători (împodobiţi)
3.Bărbaţi grandioşi, exhibitionişti, egoişti: pot desena figuri feminine slabe
4.Femei care protestează împotriva bărbaţilor: au tendinţa să deseneze bărbaţi slabi,
inadecvaţi
5.Identificare cu sexul opus: aceste persoane deseneaza întai sexul opus, indicând confuzia
sexuala şi a rolurilor
... pot fi incapabili să deseneze figura aceluiaşi sex
6.Desenează sexul opus întai: indică o posibilă inversiune sexuala
... confuzia identificarii şi a rolului sexual
... ataşament sau dependenţa puternica faţă de părintele de sex opus
... imatur psihosexual: posibil să caute divort, promiscuitate sau folosirea excesivă
a alcoolului insecuritate
INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI

1.Mişcare blocată: are trăsături statice, autiste, introversive

…impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie (Machover)
2.Partea stângă a paginii de desenat: o trasatură de introversiune
3.Cap marit: viata imaginativă bogata
4.Detalierea urechii şi a ochiului: în schizofrenia paranoida arată preocupare
pentru halucinaţii auditive şi extrema suspiciune
5.Corp rigid: constricţie
6.Desen bizar: lipsa contactului cu realitatea
7.Refuzul de a desena: rezultă din evaziune sau depresie
8.Transparenţa: aratarea organelor interne; indică furie şi anxietate
convertite în preocupare corporala (somatic; Machover)
9.Succesiune confuză: succesiunea normala este de la cap la picioare
10.Profil confuz
11.Disproporţie grosieră
12.Figura diagramatica
13.Silueta formalizată, indicatoare a luptei compulsive pentru control
14.Reprezentarea organelor genitale
15.Dezumanizare: oameni ca animalele
OBSESIV-COMPULSIVII

Au tendinţe spre :
1.Detaliere excesiva: buzunare, nasturi, şireturi de pantof,
cusături;
2.Accentuarea simetriei; precizie, echilibru;
3.Multe ştersături;
4.Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele;
5.Desenează corpuri virile cu brate lungi, puternice şi
capete mici: doresc să ignore controlul mintal rigid,
dureros şi să se supună impulsurilor fizice deschise
(Machover);
6.Întreabă mult: încearcă să-l forteze pe examinator să-i
structureze testul;
PARANOICII tind să:

1.Accentueze capul: compensare emfatică pentru trăirile de

inadecvare;
2.Accentueze ochii şi urechile: preocupare excesiva faţă de lume;
trăiri că lumea este ostilă şi ameninţătoare;
3.Deseneze profile: evaziune şi suspiciune în situaţia de testare;
4.Deseneze ochi “sfredelitori”: prudenţă faţă de ceilalţi. “Atenţie”
la amenininţările şi pericolele dinspre alţii;
5.Deseneze degete gheare: ostilitate extremă şi agresivitate
direcţionată spre mediu;
6.Detalieze excesiv parul: preocupare deosebită faţă de controlul
sexual;
7.Deseneze semne homoerotice: inversiune sexuala la unii
paranoici;
8.Refuză să deseneze.
4. RAPORT FINAL

Raportul final al descoperirilor DAP include următoarele:

1.Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare.
2.Descrierea sumară a atitudinii subiectului fata de DAP. A fost temător, dornic,
vorbăreţ, auto-revelator? Linistit, metodic, impulsiv? A căutat să fie asigurat, a cerut
alte îndrumari? A fost preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor? A
încercat sa facă plăcere examinatorului? A fost el iscoditor? Cât de mult a durat proba?
A întrebat despre timp, despre tipul de desen la care se asteaptă examinatorul?
3.Impresia generala despre figurile desenate.
4.Tratarea diferentiată a figurilor masculine şi feminine. Sexul desenat întai? Sexul
mai atragator? Sexul mai apropiat de vârsta subiectului? Sexul mai capabil? Sexul mai
activ? Sexul cu o dispoziţie mai bună? Diferenţa în profiluri, mărime sau plasare. Sexul
cu care se identifică subiectul. Sexul cu care subiectul pierde mai mult timp sau îl
detaliaza mai mult şi mai bine. Sexul cu cei mai multi indicatori de conflict.
Această analiză se face pentru a observa dacă există o problemă legată de identitatea
sexuală a subiectului.
5.Discutarea ipotezelor interpretative gasite în catalogul interpretativ a lui Urban.
6.Rezumat

Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecuta,

comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în realizarea
tabloului final al personalităţii.
5. PRECAUŢII ÎN INTERPRETARE

Nici o interpretare privind comportamentul uman nu

trebuie facută fără aprecierea şi utilizarea globală a datelor
despre mediul bio-social al subiectului. Interpretările care
contrastează cu impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute
în rezervă cu grijă până sunt verificate de probe, de
comportamente prezente sau viitoare sau din testări
ulterioare. Desi DAP furnizează o pătrundere considerabilă
în structura personalităţii şi în zonele ce intereseaza fizicul,
nu poate prezice cu acurateţe viitorul din moment ce nu
pot fi prevăzute şi controlate toate circumstanţele care
implica subiectul.
 Pe baza studiilor şi cercetărilor DAP, nu este recomandabil să fie
categorisiţi indivizii sau previzionate dificultăţi viitoare dacă
datele clinice şi istorice (anamnestice) nu dau o baza puternică
descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indică decât
situaţii prezente. Descoperirile şi concluziile, oricât de clare ar
apare au un efect limitat.
Clinicienii ştiu că toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai
mult sau mai putin); totuşi aceştia funcţionează deoarece au de
asemenea elemente care le contrabalansează, comportamente
compensatorii, mecanisme idiosincretice de adaptare. Astfel,
este importanta luarea în considerare puterea şi modurile de
adaptare, adoptate pentru a face fata slăbiciunilor, care menţin
autonomia functională. în desen arată dizarmonie în cadrul
personalităţii.
Întrebări de autoevaluare:
 Cum se aplică DAP ?
 Care sunt paşii analizei formale a DAP ?
 Care sunt ipotezele care stau la baza analizei de
conţinut a DAP?
 Care sunt paşii analizei de conţinut a DAP ?
 Cum se face raportul final al interpretării DAP?
 Care sunt precauţiile de care trebuie să se ţină cont în
interpretare?
 Temă
1. Aplicaţi Testul Desenul Persoanei la 2 persoane
diferite ca sex şi vârstă.

2. Interpretaţi rezultatele testului.

Bibliografie :
 D. Anzieu, C. Chambert (1992) - Les methods projective,
PUF, Paris , tradusa - A. Abraham (2004) - Desenul
persoanei Testul Machover, Ed. Profex, Bucuresti
 D. Anzieu, C. Chambert (1992) - Les methods projective,
PUF, Paris
 M. Minulescu (2001) - Tehnici Proiective, Ed. Titu
Maiorescu, Bucuresti
 William H. Urban (1967) - The “ Draw-a-person “
catalogue for interpretative analysis, second edition