Metoda brainwriting sau 6/3/5 este o metodă interactivă de grup de stimulare a creativităţii.

Presupune un număr de 6 copii care enumeră 3 soluţii, pe care le va nota educatoarea pe o foaie,
pe parcursul a 5 minute, rotindu-se foaia pe care desenează sau spune fiecare cele 3 idei, în aşa
fel încât fiecare foaie să treacă pe la toţi cei 6 participanţi, obţinându-se în final o multitudine de
soluţii, variante, idei.
Metoda poate fi aplicată în mai multe variante, în funcţie de o serie de criterii. Grupul
creativ poate conţine membri obişnuiţi ai grupului natural neselecţionaţi după criterii creative. În
acest caz se pot admite chiar şi două sau o singură soluţie la fiecare rotire. Dar poate fi constituit
şi din membri selecţionaţi pe criterii creative, în acest caz solicitându-se minimum 3 variante de
soluţii la problema de rezolvat şi rapiditate mai mare. În această variantă, într-un timp scurt se
obţin un număr de idei 6x3x5 = 90.
Exemplu – Artă – Desen: „În vacanţă”
Obiectiv: Stimularea creativităţii de grup a copiilor. Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte 6.
Material folosit: Coli de hârtie, creioane colorate.
Sarcina jocului: Reprezentarea prin desen a unor elemente care să ilustreze o temă, continuând şi
completând totodată desenul copiilor.
Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în grupuri de câte 6. Fiecare copil al grupului îşi alege
câte o culoare cu care va lucra, diferită de a celorlalţi 5 colegi de grup. Educatoarea prezintă
jocul: Astăzi, la Centrul Artă vom desena tema „În vacanţă”. Fiecare copil să se gândească care
vor fi primele 3 elemente care vor alcătui desenul lui. După ce veţi desena cele trei elemente, daţi
foaia colegului din dreapta pentru „ a citi „ desenele şi pentru a continua desenul vostru.
Astfel se alternează activitatea individuală cu cea de grup. Foile se deplasează apoi de la stânga
la dreapta până ajung în poziţia iniţială. Fiecare copil, când primeşte coala colegului din stânga
sa , priveşte desenul, identifică elementele desenate şi încearcă să adauge altele, să le completeze
ori să le modifice creativ fără a se depărta de tema redată de colegul său. Se urmăreşte ca
schimbul de fişe să se facă în ordinea stabilită, respectându-se regula. Educatoarea notează
implicarea fiecărui copil în realizarea temei. Fiecare lucrare realizată va reprezenta o subtemă a
temei prezentate la începutul activităţii. Copiilor li se solicită să găsească un titlu care să
definească conţinutul desenului. Exemplu: „În vacanţă, la bunici”, „La mare”, „În tabără”.
Deoarece fiecare copil desenează cu o singură culoare, educatoare are o evidenţă clară a
contribuţiei fiecăruia în realizarea temei.
Prin metoda brainstorming (asalt de idei, furtună în creier) se stimulează creativitatea în grup ,
constituie o tehnică de descoperire a noului, în scopul dezvoltării creativităţii preşcolarilor.
Brainstorming-ul oferă posibilitatea manifestării libere, spontane a imaginaţiei membrilor
grupului, creşte productivitatea creativităţii individuale ca urmare a interacţiunii membrilor şi a
acţionării lor într-o soluţie de grup. În aplicarea metodei trebuie parcurse mai multe etape.
Etapa pregătitoare cu cele 4 faze:
a). faza de investigare a membrilor grupurilor şi de selecţionare a acestora în vederea constituirii
grupului creativ;
b). faza de antrenament creativ care constă în organizarea şi familiarizarea cu tehnicile;
c). faza de pregătire a şedinţelor de lucru în care se aranjează sala de grupă, se alege momentul
zilei, se verifică materialele necesare, se anunţă copiilor regulile, fazele, durata intervenţiei
fiecărui copil, precizându-se faptul că fiecare spune o singură idee chiar dacă în minte are mai
multe, luându-se cuvântul pe rând. Se admite intervenţia numai celor care preiau ideea şi o
continuă.
d). faza productivă a grupului de creativitate, în care se manifestă asaltul, furtuna creierului;
copiii nu critică, nu lungesc durata exprimării, încearcă să emită cât mai multe idei proprii noi, să
dezvolte ideile colegilor, să analizeze, să-şi imagineze.
Cadru didactic nu are voie să emită idei, să comenteze. El intervine numai când nu se respectă
regula, reformulează sau repetă sub formă de clarificare, sinteză. Are rol de a încuraja, stimula,
coordona, dirija activitatea creatoare a grupului.
Brainstormingul stimulează creativitatea în grup, spiritul competitiv şi are efecte
psihologice incontestabile: creşte încrederea în sine şi în alţii, produce plăcere personală, creşte
spiritul de iniţiativă.
Tehnica viselor – este o metodă bazată pe meditaţie, în care copilul îşi exersează imaginaţia,
învăţând să se gândească la viitor, să se proiecteze pe sine într-o altă locuinţă, la şcoală, la o altă
vârstă.
Obiectiv: Stimularea imaginaţiei şi înţelegerea evoluţie personale şi a mediului social. Grupa de
copii va fi organizată în 4 grupuri.
Sarcina didactică: În cadrul temei „Satul nostru” fiecare copil îşi va imagina cum va arăta
localitatea natală cand va fi mare.
Grupa 1. „Lingviştii”:Realizaţi un text de 5-7 propoziţii în care să descrieţi localitatea voastră
în viitor.
Grupa 2.”Constructorii”: Construiţi satul vostru aşa cum vă imaginaţi că va fi, când veţi fi voi
mari.
Grupa 2: „Desenatorii”: Desenaţi cum vreţi să arate oraşul vostru, când veţi fi mari.
Grupa 4: „Actorii”: Închipuiţi-vă că aţi crescut mari şi sunteţi actori păpuşari. Prezentaţi un
program artistic la Teatru de păpuşi din localitatea voastră.
Copiii îşi imaginează în grup, colaborează pentru rezolvarea sarcinii de lucru.
Educatoarea stimulează copiii în funcţie de grupa în care colaborează, sugerând diverse
procedee: să amplifice, să diminueze, să schimbe aşezarea spaţială, să multiplice etc., să
efectueze combinaţii care să modifice spectaculos rezultatul. Când toate echipele şi-au terminat
lucrul, îşi prezintă pe rând creaţiile. Se cere copiilor cât mai multe detalii şi se apreciază
cantitatea elementelor schimbate, rodul imaginaţiei copiilor. Apoi educatoarea lansează o altă
temă: „Gândiţi-vă ce poate fi realizat cu adevărat din ceea ce voi aţi proiectat în viitor.”Timpul la
dispoziţia copiilor este măsurat cu o clepsidră. Din nou, fiecare grup prezintă soluţiile viabile în
funcţie de timpul transpunerii în realitate.
Avantajele metodei:
- stimulează imaginaţia şi creativitatea;
- impune stabilirea unei legături între lumea reală şi cea imaginară, dezvoltă simţul realităţii;
- dezvoltă gândirea creativă;
- stimulează buna dispoziţie.
Trebuie avută în vedere eliminarea factorilor care blochează manifestarea creatoare a
preşcolarilor.
O condiţie importantă este să nu se supraîncarce programul unei zile prin planificarea în
cadrul etapelor a unui număr mare de activităţi desfăşurate în grupuri, şi să lase libertate în
formarea grupurilor şi alegerea partenerilor de joc, materialelor şi tematicilor. Autoritatea,
relaţiile reci, indiferente ale cadrului didactic produc blocaje. Neîncrederea în forţele proprii,
starea de teamă de a comunica a copiilor, descurajarea ideilor de către cadrului didactic,
rigiditatea metodologică, conduc la instalarea elementelor de blocaj.
Pentru a reuşi să stimuleze creativitatea preşcolarului, educatoarea trebuie să fie model
de creativitate, să cunoască şi să stimuleze potenţialul creativ al fiecărui copil, să recurgă la
creativitatea in grup.
Un alt set de teste sunt cele cu model experimental de stimulare şi antrenare
a imaginaţiei creatoare.
Acest model are în vedere, pe de o parte, depistarea abilităţilor divergente (inclusiv cele
artistice), iar pe de altă parte, dezvoltarea acestora şi transformarea lor în aptitudini specifice.
În analiza rezultatelor se va ţine seama de următorii parametri:
~ reuşita execuţiei modelului dat;
~ numărul de elemente incluse în compoziţie şi numărul culorilor (vizează parametrul fluenţă);
~ diversitatea modelelor (flexibilitate);
~ modalitatea de construire a unor compoziţii ( originalitate).
Prin modelul experimental de stimulare şi antrenare a imaginaţiei creatoare se urmăreşte
realizarea mai divergentă a jocului dintre repetare şi schimbare, inclus în procesul dezvoltării
imaginaţiei în ontogeneză.

Chindogu -este o metodă nouă de creativitate , aplicabilă mai ales în orele de Abilităţi practice.
Se cere elevilor să creeze un produs original răspunzând la întrebările ,,Ce-aş putea face
cu...?'' , ,, Care este cea mai bună cale pentru...?''. Produsul trebuie să îndeplinească obligatoriu
două condiţii:
1. să nu aibă nicio funcţionalitate practică;
2. să poată fi confecţionat;
Meritul celor două condiţii este acela că elevul este eliberat de captivitatea unor tipare mintale
apărute datorită rutinei. Descătuşat astfel , el începe să lucreze şi să gândească liber, găsind cu
mai multă uşurinţă drumuri noi . Criteriile de evaluare în urma aplicării acestei metode , pot fi:
creativitatea( neobişnuit, unic , plin de imaginaţie), designul plăcut etc