Testele TORRANCE de gândire creativă

A. Prezentarea testului
TTCT reprezintă cele mai importante instrumente pt măsurarea creativității dintre cele
elaborate în ultimile decenii.
Paul L. Torrance nu este doar un creator de teste, ci și un nume important în
studierea creativității. Aceste teste sunt metode de măsurare : cantitative și calitative,
bazate pe culegerea de răspunsuri de la persoanele evaluate.
Aceste teste evaluează creativitatea în 2 manière :
a) pe baza răspunsurilor verbale ale subiecților ;
b) pe baza reacțiilor sub formă de desen.
Pentru fiecare din cele 2 ipostaze au fost elaborate forme alternative, astfel în cât
testele torrance sunt distribuite în 4 forme :
- forme figurale A și B ;
- forme verbale Ași B.
În 2008 cele 4 forme împreună cu manualele lor sunt publicate în România. De către
firma Test Central care a dobândit dreptul exclusiv de desfacere acestui test pe
teritoriul României.
1. Descrierea testului
Potrivit teoriei despre creativitate dezvoltată de Paul Torrance, evaluarea creativității
tre să ia în considerare 5 factori ai acesteia :
- fluiditatea ;
- originalitatea ;
- elaborarea ;
- abstractizarea semantică ;
- rezistența la închidere prematură.
La acești 5 factori a mai adăugat 13 trăsături de personalitate numite trăsături
creative.
a) FLUIDITATEA

1
- indică faptul că o persoană creativă produce un număr mare de idei originale într-
o segvență de timp.
- în rezultatele de la test fluiditatea este exprimată de numărul total de răspunsuri
elevate.
b) ORIGINALITATEA
- frecvență redusă și caracterneobișnuit al răspunsurilor subiectului.
c) ELABORAREA
- este o funcție a abilității creative care se exprimăîn prezența detaliilorpe care
subiectul testat le atașează răspunsului minim la figura stimul.
d) ABSTRACTIZAREA SEMANTICĂ
- exprimă procesele de gândire și sinteză ale subiectului care susțin abilitatea de a
surprinde informații.
e) REZISTENȚA LA ÎNCHIDEREA PREMATURĂ
- acest factor măsoară capacitatea perceptivă la figura stimul, respectiv măsura în
care subiectul rezistă tentației de a închide figura stimul cu o linie dreaptă.
- Persoanele mai puțin creative tind să tragă concluzii prepite fără a lua în calcul
informațiile în solicitarea de a construi plecând de la aceasta o temă grafică
originală. Au tentația de a închide imediat conturul.
Cei 5 factori totalizează câte un punctaj brut , care în funcție de nivelul de școlarizare
sau vârstă este etalat la un etalon în centile.

Cele 13 trăsături ale creativității

- reprezită indicatori sau factori care sunt evaluați prin prezență sau absență.
1. expresivitatea emoțională- măsoară abilitatea subiectului de a transmite simțurile
și emoțiile pe cale verbală și nonverbală : titluri, desen, personajele desen.
2. Coerența povestirii- indică abilitatea subiectului de a comunica în mod clar o idee
sau de a spune i poveste, furnizând detalii suficiente.
3. mișcarea sau acțiuni- prin limbajul personajelor ideea de mișcare.
4. expresivitatea titlurilor- capacitatea de a exprima în titlurile desenelor ; pe care
desenul nu le-ar putea exprima în absența titlutilor

2
 5. sinteza figurilor incomplete- capacitatea de a vedea relații între elemente diferite,
este observabilă când subiectul combină 2 figuri în cadrul unei teme.
6. sinteza liniilor, cercurilor- se referă la sinteză, însă aplicată seturilor de linii
paralele la activit. 3.
7. vizualizarea neobișnuită- exprimă capacitatea de a vedea lucrurile dintr-o
perspectivă nouă, precum și capacitatea de a vedea lucrurile vechi în moduri
diferite.
8. vizualitate internă- indică faptul caun subiect să sesizezedinamica lucrurilor.
9. extinderea sau ruperea granițelor- exprimă capacitatea de a rămâne deschis în
timp, de a permite salturilor mintale.
10. umorul- capacitatea de a percepe și reprezenta surpriza, ori incongruența
perceptivă și vizuală.
11. bogăția imaginilor ;
12. coloritul imaginilor,
13. imagini și idei fantastice- folosirea imaginilor fantastice.

B. Administratea testelor Torrance

Indeferent de e vorba de forma verbală sau figurală testele T se administrează
începând de la 5 la 20 de ani ( nu e o regulă). Testul se poate administra în grup dacă
subiecții sunt clasați. Pentru subiectii 4-10 ani se administrează individual, pentru cei care
nu știu să citească experimentatorul va nota titlul. Timpul pentru TTCT este de 40 de min,
poate ajunge la 60 de min cu tot cu întreruperi.
Administrarea în grup impune restricția de a nu fi testați simultan 30 de persoane, iar
în cazul copiilor grupurile tre să fie mai mici. Se recomandă să se evite cuvântul
test.Însuși formatul broșuriia fost proiectat astfel încât să faciliteze acomodarea
subiectului la test.
Administrarea testelor de creativitatese realizează urmărind instrumente specifice
conținute în manualul testului, acesrtea nu trebuie modificate în principiu. Toate testele T
se administrează cu timp impus, fiecare sarcină având timpul ei.

C. Scorarea formelor figurale A și B

3
Scorarea se realizează urmând instrucțiunile ghidului de scorare care este cuprins în
manualul testului. Este vorba de o scorare structurată corespunzător celor 5 factori ale
creativității și celor 13 trăsături ale creativ. Scorurile pentru cei 5 factori se raportează la
etalon realizat pe o extinsă populație a testului.

Scorarea formei figurale A

-scorare fluiditate – numărul de idei pe care le exprimă o persoană prin
răspunsurile interpretabilepornite de la un stimul dat. Se cotează pentru activ. II, III.
Numarul de stimuli utilizați. Dacă există titlu și semnul nu este utilizat nu se cotează.
Dacă 2 sau mai multe figuri sunt întrun desen se acordă punctajul pentru fiecare stimul.
Răspunsurile care nu sunt cotate: dacă un item nu este realizat, idea este
independentă de stimul. Pentru activ. III care utilizează fiecare pereche de linii. Dacă se
folosesc mai mulți stimuli se acordă un singur puinct pentru idee.
-scorarea originalității- furnizează pentru fiecare activitate tipuri de răspunsuri.
* activit. I- dacă ați făcut cerc, față umană, ou, lacrimă nu se cotează.
* activit. II- fig. 1. față umană, inimă, litere, pasăre.
-fig. 2- copac, litere, praștie ;
-fig. 3- față umană, litere.
-fig. 4- animal, melc, față umană.
-fig. 5- barcă, bol, cerc, față, figură, litere.
-fig. 6- față, figură umană, trepte, scări, fulger.
-fig. 7- cărucior, litere, șarpe, numere.
-fig. 8- om, litere, numere.
-fig. 9- bufniță, călugăriță, iepure, munți, rachetă, numere.
- fig. 10- furnicar, nas, rață.
* activit. III- cadou, pachet, carte, casă, cutie, față, fereastră, figure geometrice, om, pom,
copac, ramă tablou, scară etc.
Puncte bonus pentru originalitate. Folosirea mai multor stimuli. Activit II
combinarea a 2 sau 3 forme= 3pct ; pentru 3 figuri= 4pct ; 4 figuri= 5 pct. Activit. III-
pentru 2 figuri= 1 pct ; 6-10 figuri = 4pct.
-scorarea elaborării- utilizarea stimulului fără adaosuri este un răspuns unic.

4
 -scorarea abstarctizării semantice- titlurile sunt evaluate pe o scală de la 0-3.
Dacă titlul este evident9 caine, rață, etc) nu se acordă puncte. Se acordă 1 pct pentru titlu
„un câine cu urechea mare”. Se acordă 2 pct dacă titlurile sunt abstracte „ cele mai
frumoase timpuri”.
-scorarea rezistenței la închidere- dacă figura este închisă cu o linie se acordă 0
pct sau dacă îs litere sau numere.

Scorarea listei cu trăsături creative

- este indicată din grila de scorare.
1. exprimate prin graiul animalelor, personajelor- trist, bucurosetc.
2. este considerată coerentădacă răspunsul comunică clar prin detalii suficiente.
3. includerea acesteia este dată de teoriile proiective, fie prin titluri, fie prin
activitățile, personajele reprezentate.
4. urmărim altă fațadă de a exprima sentimentele, emoțiiile.
5. combinarea a 2 sau mai multe segmente este foarte rară.
6. combinarea a 2 sau mai multe prechi de linii.
7. tendința de a prezenta obiectedin diferite tendințe neobisnuite.
8. capacitatea de a vizualiza conținuturi interne ale lucrurilor.
9. –
10. poate fi un titlu sau un dese, presupune combinări neobișnuite.
11. dacă este plină de viață, diversitate.
12. nu sev referă la culori, ci la voiciunea desenului , la apelul gustului, olfactiv, etc.
13. fantezia furnizează o mulțime de analogii.

Finalizarea cotării
- Scorurile întrunite de cei 5 factori(F, O, E, Ab) reprezită scorurile brute, la fel se
procedează și pentru cel de al 5 factor R.
- Pentru cele 13 trăsături creativetre să stabilim dacă întrunesc punctajul o, +, ++ ;
- scorurile standartizate și centilele naționale se obțin pe baza manualului TTCT.
- Tabelele sunt realizate în funcție de clasa școlară, vârstă și formă administrativă.

5
- ținta cotării și prelucrăriirezultatelor aplicăriiîl constituie determinarea indecelui
de creativitate.
- Pentru indicile de creativitate trebuie calculat scorul standartizat pentru cei 5
factori si a trăsăturilor caracteristice creativității.
- Grila de scorare conține spațiu pentru calcularea tuturor scorurilor.

Centralizarea rezultatelor
- scorul pentru F se determină pentru fiecare activitate ;
- în utilizarea etalonului sunt parcurși următorii pași :
 pasul 1 – se identifică tabelul corespunzătorîn manualul tehnic în funcție de anul
de școlarizare și formă. Se identifică centila națională și scorul standart pentru
fiecare factor.
 Pasul 2- pentru fiecare se elaborează scorurile brute și apoi se citesc .
 Pasul 3- calculați S.S.M. și calculați C.N. această medie în coloana SS/ IC și apoi
notați C.N. din coloana alăturată.
 Pasul 4- calculați IC și identificați C.N. în coloana IC/CN. Indicile de creativitate
se calculează SSM+ scorul obținut la trăsăt. Creative. IC se caută în tabel și se
identifică în C.N.. Dacă C.N. egal cu 60 – întotdeauna dintre 100 de oameni 40
vor fi mai buni decât 60.

Date tehnice privind eșantionul normativ

- formele figurale Ași B au fost publicate acum 40 de ani.
- După 9 ani de cercetări, 1992 s-au adus modificări sistemului de cotare și
protocol. Au fost realizate peste 2000 de proiecte de cercetări.
- Etalonul american pentru figura Ași B a fost realizat pe 70 093 de elevi,
provenind din 35 de state, 4 regiuni. Eșantionul normativ românesc constituit în
2007- 2008 a cuprins 1768 de elevi. Însă nu toți au fost implicați în toate formele.
- Manualul tehnic TTCT : pe genuri, ani școlarizare, forme administrative.
- Manualul prezintă într-un capitol caracteristicile psihometrice românești :
 indicatori de creativitate, ani de școlarizare și vârstă;

6
  fidelitatea și eroarea standart pe ani de școlarizare și vârstă :
 fidelitatea cea mai ridicată pentru TTCT A și B între 11-14 la factorul F=.97 ;
 cea mai mare fidelitate o întrunește factorul Rezistența la închidere pentru vârsta
15-18 ani ;
 studiul pe baza metodei acordului interevaluator pe studiile TTCT a obținut indici
între .87 și .96.

Timpul de sarcină rula nu este limitată, deoarece procesul de creație implică o

organizare liberă a componentei timp a activității creatoare. Nivelul artistic al
performanței în figuri nu sunt luate în considerare.
testul Torrance de creativitate, diagnosticare de gândire creativă:
Instrucțiuni - descriere a testului Torrance, materialul stimul:
Subtestului 1. „Desenați o imagine.“
Desenați o imagine, în același timp, ca bază pentru desen ia fața locului ovale
colorate, decupate din hârtie colorată. ovale de culoare selectate de unul singur.
figura Stimuli are o formă și dimensiune normală ouă de găină. De asemenea,
este necesar să se dea numele desenului.

2. subtestul „Completarea cifrelor.“

Doris zece piese neterminate de stimul. Gândiți-vă doar un nume pentru fiecare
model.

7
Subtestului 3. "Recurring line."

8
Fotografie Stimuli sunt 30 de perechi de linii verticale paralele. Pe baza fiecărei
perechi de linii este necesară pentru a crea un model (non-recurente).

Prelucrarea rezultatelor testului implică o evaluare a cinci indicatori: „fluenta“,

„originalitate“, „elaborarea“, „Rezistența scurt“ și „nume abstract“.
„Fluența“ - caracterizează productivitatea creativă a unei persoane. Se
estimează numai în timpul subtests 2 și 3, în conformitate cu următoarele reguli:
1. Pentru a evalua necesitatea de a contoriza numărul total de răspunsuri
(modele), datele de testare.
2. La calcularea indicelui ia în considerare numai răspunsuri adecvate.
Dacă imaginea din cauza nepotrivirea ei primește nici un scor pentru „fluență“,
este exclus de la toate calculele ulterioare.
Următoarele modele inadecvate sunt recunoscute:
· Desene, cu crearea, care a sugerat stimulare (neterminat sau linii de desen
cuplu) nu a fost utilizată ca o componentă a imaginii.
· Desene, care sunt lipsite de sens abstractizare cu numele de sens.
· Semnificativ, dar repetate de mai multe ori cifrele sunt considerate ca fiind un
singur răspuns.
3. În cazul în care două (sau mai multe) cifre în subtest neterminate 2 utilizate
pentru a crea o singură imagine, numărul calculat de puncte care corespund
numărului de piese folosite, deoarece acesta este un răspuns neobișnuit.
4. Dacă două (sau mai multe) perechi de linii paralele în subtests 3 utilizate
pentru a crea o singură imagine, atunci un singur scor este calculat ca o idee
exprimată.
„Originalitatea“ - cel mai important indicator al creativității. Gradul de originalitate
prezinta originalitate, unicitate, specificitatea testului gândirii creative. Indicatorul
„originalitate“ sunt calculate în toate cele trei sub-teste în conformitate cu
normele:
1. Evaluarea „originalității“ se bazează pe un răspuns raritate statistică.
Răspunsurile ordinare, comune sunt estimate la 0 puncte, toate celelalte la un
punct.

9
2. Cifra estimată, dar nu și numele!
3. Evaluarea generală a originalității se obține prin adăugarea estimărilor pentru
toate desenele.
răspunsuri la lista de 0 puncte pentru „originalitate“:
Notă: În cazul în care lista de răspuns non-original este răspunsul „față umană“,
iar cifra corespunzătoare sa transformat într-o față, acest model devine 0 puncte,
dar dacă acest lucru este o cifră neterminat sa transformat într-o mustață sau
buze, care devin apoi o parte a unei persoane, răspunsul este în valoare de 1
scor.
· Subtestului 1 - estimează doar subiectul care a fost elaborat pe baza de culoare
lipite cifre, mai degrabă decât complot ca întreg - pește, nor, nor, flori, ouă,
animale (corp întreg, fata), lac, fața sau figura unui om.
· Subtestului 2 - nota toate cifrele remarcabile au numerotarea lor, de la stânga la
dreapta și de sus în jos: 1, 2, 3. 10.
1 - cifre (i), litera (e), pahare, față umană, o pasăre (orice), mar.
2 - Litera (e), copac sau o parte, o persoană sau o figură umană, o măturică, o
praștie, floare, cifre (e).
3. - cifre (e), litera (e), undele sonore (unde radio), roata (s), luna (luna), fața unei
persoane, navă care navighează, barcă, fructe, fructe de pădure.
4 - litera (e), valuri, șarpe, semn de întrebare, fața sau figura unui om, o pasăre,
un melc (vierme omidă), coada animalului, trunchiul unui elefant, cifre (e).
5. - cifre (i), litera (e), buzele, umbrelă de soare, navă, barcă, fața omului, mingea
(mingea), feluri de mâncare.
6. - o vază, fulger, furtuna, pas scara, litera (e), numărul (cifre).
7 - cifre (i), litera (e), chei auto, ciocan, ochelari de protecție, ciocan, lopata
(găleată).
8 - cifre (i), litera (e), fată, femeie, persoană, sau figura unui om, rochie, racheta,
floare.
9 - cifre (i), litera (literele), valuri, munți, dealuri, buzele și urechile animalelor.
10. - cifre (i), litera (e), copac, ramuri de copac, cioc de pasăre, o vulpe, fața unei
persoane, botul animalului.

10
· Subtestului 3: carte, notebook-uri, aparate, ciuperci, lemn, usi, casa, gard,
caseta de creion, o persoană sau o figură umană, ferestre, mobilier, veselă,
rachete, numere.
„Numele Abstract“ - exprimă capacitatea de a aloca mai important, capacitatea
de a înțelege esența problemei, care este asociat cu procesele de gândire de
sinteză și generalizare. Acest indice este calculat în subtests 1 și 2. Evaluarea
are loc pe o scară de la 0 la 3.
· 0 puncte: evident numele, titlurile simple (titluri), declarându-o clasă de care
aparține obiectului de desen. Aceste nume constau dintr-un singur cuvânt, cum
ar fi „Garden“, „Munții“, „Bun“, etc.
· 1 punct: nume descriptive simple, care descriu proprietățile specifice ale desen
obiecte care exprimă doar ceea ce putem vedea în imagine, sau descrie ceea ce
o persoană, un animal sau lucru face în imagine, sau care sunt ușor de dedus
numele clasei la care grupul obiect - "Murka" (pisică), "Pescărușul Flying", "pom
de Crăciun", "Sayan" (munte), "băiatul este bolnav" etc.
· 2 puncte: figurativa titlu descriptiv „Curiosul Mermaid“, „SOS“, numele care
descrie sentimentele, gândurile, „Hai să jucăm“ ...
· 3 puncte: abstract, numele filosofic. Aceste nume exprimă esența imaginii,
sensul său profund „echo meu“, „De ce du-te oriunde te-ai întoarce în seara.“
„Rezistența scurt“ - show „capacitatea de mult timp să rămână inovarea deschisă
și diversitatea de idei suficient de lungi pentru a amâna o decizie finală pentru a
face un salt mintal și de a crea o idee originală.“ Calculat numai subtest 2.
Evaluarea de la 0 la 2 puncte.
· 0 puncte: cifra se închide cea mai rapidă și mai ușoară cale: cu o linie dreaptă
sau curbă, umbrire solidă sau vopsirea literele și numerele ca fiind egal cu 0
puncte.
· 1 punct: Soluția depășește forme simplu circuit. Testul se închide rapid și simplu
cifra, dar după ce completează părțile sale din afara. În cazul în care elementele
sunt adăugate numai într-o figură închisă, răspunsul este 0 puncte.
· 2 puncte: figura Stimul nu este închisă deloc, rămânând o parte deschisă a
desenului sau cifra este închisă printr-o configurație complexă. Două puncte
atribuite, de asemenea, dacă cifra stimul rămâne deschisă o parte dintr-o figură
închisă. Literele și cifrele - 0 puncte, respectiv.
„Elaborarea“ - reflectă capacitatea de a elabora idei inventate. Se estimează în
toate cele trei subteste. Baza de măsurare:
· 1. Un punct este acordat pentru fiecare detaliu desene esențiale completează
figura originală a stimulului, precum și detaliile referitoare la aceeași clasă sunt
evaluate doar o singură dată, de exemplu, o mulțime de petale de flori - petale
toate simt ca o singură piesă. De exemplu: o floare are un miez (1 punct), 5

11
petale (1 punct), tija (1), două frunze de (1), petale, frunze și fuzionare eclozat (1
punct) total: 5 puncte pentru desen.
· 2. Dacă imaginea conține mai multe obiecte identice, elaborarea estimată a
uneia dintre ele + un punct mai mult pentru ideea de a atrage alte astfel de
elemente. De exemplu, in gradina poate fi mai mult, aceleași copaci, cer - același
nor, etc. Un punctaj suplimentar este dată pentru fiecare detaliu important de
flori, copaci, păsări, și un punct pentru o idee pentru a desena același păsări,
nori, etc.
· 3. În cazul în care elementele sunt repetate, dar fiecare dintre ele are un
element distinctiv, trebuie să dea un punct pentru fiecare element distinctiv. De
exemplu: o mulțime de culori, dar fiecare culoare - un punct nou pentru fiecare
culoare.
· 4. imagine foarte primitiv cu minim „elabora“ în valoare de 0 puncte.
Adăugați punctajele obținute în evaluarea tuturor celor cinci factori ( „fluență“,
„originalitate“, „numele abstract“, „circuit de rezistență“ și „elaborarea“) și împărți
această sumă de cinci.
Acest rezultat indică următorul nivel de creativitate Torrence:
30-34 - sub normal
35-39 - ușor sub norma
61-65 - ușor peste normal
66-70 - peste norma
Categorie: Teste de psihologie cu răspunsuri.

Se stie ca in evolutia lor desenele prescolarilor parcurg o cale laborioasa si ating diverse
niveluri. De la creionari incoerente, adevarate mazgalituri, se ajunge la desenele spontane
care constituie creatia expresiva si apoi la cea productiva ca o realizare a imaginatiei grafice.

Pentru copil desenul constituie un important mijloc de reflectare a realitatii. Unii

psihologi echivaleaza desenul cu un limbaj pictografic, in sensul ca 'prescolarul scrie cu
figuri,, .
Desenul este acel limbaj al liniilor si culorii, al semnelor si reprezentarilor grafice, prin
intermediul carora, lipsindu-i deocamdata cuvintele, copilul isi exprima perceptiile, emotiile,
dorintele si nevoile, intr-un cuvant, universul propriu pe care il 'recreeaza' in permanenta sub
aspectul semnificatiei subiective.

12
 Date fiind aceste caracteristici ale desenului, ele exprima, mai mult prin continut decat
prin forma de realizare, cel mai profund personalitatea copilului, nivelul dezvoltarii sale
cognitive, afective, sociale si morale. Tocmai de aceea, pentru o educatoare desenele sunt o
'fereastra deschisa' catre preocuparile, motivatiile, inclinatiile si nevoile prezente ale copilului,
precum si catre interesele, aptitudinile si talentele sale viitoare. Aceasta, mai ales, daca
desenele sunt evaluate dupa criteriul flexibilitatii plastice, grafice-figurale.
Este foarte important sa dispunem de tehnici de psihodiagnoza, de instrumente de testare si,
implicit, de exersare a acestei variabile a gandirii creative, care opereaza cu grafisme la modul
inventiv si original.

Dupa cum se pronunta un mare psiholog ' orice interventie presupune o combinare
mintala de scheme'iar caracterul creativ al inventiei rezida in 'combinari originale'. Pornind de
aici, se poate admite ca testarea flexibilitatii se poate face prin cotarea 'combinarilor mintale
originale' prezente in desenele copiilor. Nu este vorba, asadar, de a stabili calitatea desenelor
'in sine' drept modalitati ale expresiei grafice.

Problema care se pune este de a stabili indicii flexibilitatii, combinarile originale, care
apar in desenele copiilor, pentru a putea masura nivelul lor de creativitate. Problema dificila
este masura interventiei ei pentru a nu stanjeni libertatea de expresie creativa a copilului.

Dezvoltarea activ recreativa a copilului se produce numai atunci cand sunt valorificate
resursele lui naturale. Aceste resurse imbraca forma unor impulsuri, tendinte, nevoi si dorinte,
la inceput, de a lauri ceva prin miscare, cant, iar mai apoi de a se exprima prin povestiri, prin
realizarea unor produse folosind hartia si creionul, materialele de constructie, plastilina.

Exersarea progresiva a factorilor intelectuali ai creativitatii se poate realiza folosind

modelul tridimensional al intelectului ca o taxonomie, formularea obiectivelor
pegagogice ce au in vedere valorificarea potentialului creativ avand ca punct de plecare
gandirea divergenta, considerata prin definitie, ca o premisa a creativiatii. Pentru a opera
cu componentele intelectuale ale modelului lui Guilford, am folosit un sistem de coduri,
corespunzatoare fiecarui element:

OPERATII CONTINUTURI PRODUSE

Co-cognitie F-figural U-unitati
M-memorie Si-simbolic Cl-clase
Gc-gandire convergenta Se-semantic R-relatii
Gd-gandire divergenta C-comportamental S-sisteme
E-evaluare T-transformari
I-implicatii

13
 Se considera ca, folosind aceasta taxonomie, pot fi construite sarcini de lucru si situatii
didactice cu cerinte creative pentru fiecare disciplina. Michele Shea a “definit” creativitatea
astfel:”creativitatea inseamna sa vezi ceea ce inca nu exista.Trebuie sa afli cum s-o transpui
in realitate si astfel devii un partener cu Dumnezeu”. Aceste jocuri- exercitiu sunt o incercare
in aceasta directie:

EDUCAREA LIMBAJULUI - GRUPA PREGATITOARE

Gd.Se.U.-Gasiti cat mai multe cuvinte,formate cu prefixul re-; exemplu: relua,

revedea, reauzi, reciti etc;

Gd.Se.Cl.- Pornind de la cuvantul floare si “ alintandu-l”, gasiti cat mai multe

diminutive:floricica ,floricea, florisoara etc.;

Gd.Se.R.-Gasiti cat mai multe cuvinte care sa ne arate insusirile unui obiect.

Exemplu: floare: alba, mica, parfumata, gingasa, minunata etc. Este stimulata fluiditatea si
flexibilitatea verbala.

Gd.Se.R.- Pornind de la un cuvant dat de mine, cer copiilor sa gaseasca cuvinte care
exprima actiuni ale obiectului desemnat. Apreciez raspunsurile care nu repeta solutiile
colegilor. In varianta, cuvantul nucleu este dat de unul din copii. Exercitiul cultiva fluiditatea si
originalitatea.

Gd.Se.S.- Lantul propozitiilor:pornind de la o propozitie prezentata de mine, fiecare

copil formuleaza o alta propozitie, legata prin inteles de cea data. Fiecare copil poate sa
intervina ori de cate ori doreste, fara a impiedica insa, participarea celorlalti. Sunt acceptate si
propozitiile care se bazeaza( dar nu le reproduc) pe cele exprimate anterior. In exericitiile
urmatoare se porneste de la o propozitie formulata de un copil. Exercitiul cultiva fluiditatea si
originalitatea gandirii.

Gd.Se.T.- Se cere copiilor sa spuna doua cuvinte care le vin in minte. Cele doua
cuvinte sunt asociate, in relatii diferite.Exemplu: papusa, gradina;

- papusa in gradina;

- gradina papusii;

- gradina cu papusa;

- papusa cu gradina;

Se formuleaza propozitii care pot fi punctul de plecare pentru scurte povestiri. Exercitiul
dezvolta capacitatea de a face asocieri si dezvolta imaginatia.

Gd.Se.I-Continuarea povestii dincolo de finalul ei: mobilizez copiii sa continue

povestea “ce se intampla dupa?”; (ce fac capra si iedul cel mic,dupa ce moare lupul?; Ce face

14
Scufita Rosie dupa ce vanatorul ii vine de hac lupului?Ce fac fratii Elizei dupa ce sunt
transformati din nou in oameni? etc.

Gd.Si.U.-Spuneti cat mai multe nume(prenume), care sa inceapa cu litera A(un sunet
dat);

Gasiti cuvinte noi, prin schimbarea sunetului initial, in cuvinte date: nas, pas, vas, ras;
sac, mac, rac, lac.Se cultiva flexibilitatea si fluiditatea gandirii.

PROBE DE EVALUARE A CREATIVITATII

testul pentru flexibilitate si originalitate

Spune cat mai multe propozitii despre imaginea pe care o vezi;

Povesteste cum ti-ai petrecut ziua de nastere;

Spune cat mai multe cuvinte care incep cu sunetul „r”;

testul pentru flexibilitate si mobilitate

Spune ce faci ca sa-ti potolesti setea cand nu curge apa la robinet;

Construieste cu ajutorul betisoarelor cat mai multe patrate (triunghiuri);

Gaseste toate posibilitatile de combinare a culorilor in realizarea temei „Covoras pentru camera
papusii” , „Rochita papusii'

- testul asemanarilor

Pune o pata de culoare

pe foaie, indoaie
foaia
repede. Spune 6
obiecte cu

care seamana pata;

Gaseste cat mai multe

asemanari intre mar
si para.

testul claselor

15
 Spune sapte nume de flori;

Spune trei nume de instrumente utilizate in activitatile artistico-plastice ;

Enumera cat mai multe obiecte albe (zece).

- testul pentru completare unui chip de copil cu ajutorul cifrelor

Deseneaza cat mai multe chipuri de copii cu ajutorul cifrelor.

- testul titlurilor

Gaseste cat mai multe titluri pentru desenul meu / tau .

testul pentru completarea unei povesti

Gaseste un final pentru povestea data ;

Continua povestea prin desen si relateaz-o!

testul figurativ – ( proba experimentala )

Deseneaza cat mai multe obiecte folosindu-te de formele geometrice cerc, patrat,

Testul consta in desenarea cat mai multor figuri pornind de la formele geometrice mentionate.
Pentru fiecare proba experimentala au fost testati un numar de 23 de copii. Fiecare copil primeste o foaie o
coala A4 pe care sunt desenate un rotund si un patrat. Prescolarii primesc instructiunea de a desena cat
mai multe imagini, pornind de la formele geometrice desenate pe coala. Nu exista limita de timp pentru
aceasta proba. Prescolarii care deseneaza cele mai multe figuri si cu un grad de originalitate mai ridicat se
considera ca fiind foarte creativi.

16
 Rezultatul probei ;

a) Figuri create pornind de un cerc

- Fizionomii umane: 18 figuri (copil, om, fata unui om, indian,

fetita) ;

- Animale :2 figuri (urs, iepure) ;

- Mijloace de transport : 3 figuri (bicicleta, tanc) ;

- Plante :10 figuri (pom, floare, mar, palmier) ;

- Corpuri ceresti: 7 figuri (soare, planete, glob) ;

- Constructii :15 figuri (om de zapada) ;

- Jucarii : 8 figuri (robot, minge, balon) ;

- Alte categorii : 5 figuri (tablou, insula, steag, semafor, ceas).

Diagrama testului – Figuri create pornind de un cerc

Astfel, dupa cum se poate observa si din diagrama obtinuta, categoria cu cele mai multe figuri
create pornind de un cerc este cea denumita sintetic fizionomii umane, urmata
de categoriile constructii, plante, jucarii.

17
 In ceea ce priveste crearea figurilor avand la baza un cerc, interpretand originalitatea, se remarca
categoria animalelor, urmata de mijloace de transport, alte categorii si corpuri ceresti.

Explicarea acestor rezultate este redata prin faptul ca prescolarii invata sa - si deseneze familia,
prietenii, personajele preferate din lumea povestilor si a desenelor animate. Pe masura ce isi dezvolta
capacitatea de explorare a mediuluiinconjurator (fizic sau cogntiv),

Ei descopera diferite aspecte si fenomene din mediu, care le permit sa isi creeze o reprezentare
complexa a realitatii, pe care o traduc grafic intr-o maniera persnala,prin diferite situatii imaginare si
obiecte.

b) Figuri create pornind de un patrat

Fizionomii umane: 12 figuri (om);

- Animale : fara figuri;

- Mijloace de transport : fara figuri ;

- Plante :6 figuri (copac, floare) ;

- Corpuri ceresti: 1 figura (soare) ;

- Constructii :34 figuri ( casa, dulap, scaun, televizor, calculator, fereastra, cusca lui Azor ) ;

- Jucarii : 15 figuri (robot, alte jucarii) ;

- Alte categorii :11 figuri (steag, numaratoare, cadou, tablou, casa, horn, biscuite, ceas)

Diagrama testului – Figuri create dupa un patrat

18
 In ceea ce priveste crearea unor figuri pornind de un patrat, predomina categoria constructiilor,
urmata de jucarii si alte categorii. Prin originalitate se remarca categoria corpuri ceresti urmata de
categoriile fizionomii umane si plante.

Creativitatea prescolarilor, dupa cum se poate observa, este stans legata de preocuparile pe care
le au acestia la gradinita. Realizarea constructiilor din cuburi, lego sau puzzle influenteaza desenele pe care
acestia le realizeaza avand ca punct de pornire doar un patrat.

testul de flexibilitate a gandirii

Consta in gasirea cat mai multor interpretari, semnificatii pentru o serie de 5 desene abstracte. Prescolarii
trebuie sa gaseasca cat mai multe asemanari pentru fiecare figura abstracta prezentata. Proba este fara
limita de timp.

Exemplu testul de flexibilitate a gandirii dupa ROCO , M., 2004. Testul are ca sarcina de a gasi cat
mai multe interpretari, semnificatii pentru fiecare din desenele schematice prezentate.

Exemplu fig.1: valuri, unde, aripi, coarne, sine de sanie, marginea unei fuste, vant, pesti,
vant, lebede.

- Testul omuletului (proba experimentala)

19
 Scopul: urmarirea modului in care evolueaza, odata cu varsta, posibilitatile copilului

de a desena un om; dezvoltarea flexibilitatii, originalitatii si creativitatii prescolarului.

Rezultatul probei: O buna parte din copii, realizeaza o multitudine de siluete umane.

Acesta ar fi un indice al fluentei plastice: reproducerea multiplicata a aceleiasi

figuri. Flexibilitatea a aparut la copiii care au produs mai multe desene, insa fiecare in alt

chip. De pilda: un om care merge, o femeie care coase, un copil care se joaca, etc.

Prelucrarea datelor se face pentru fiecare grupa de varsta separat si se identifica

stadiul dezvoltarii individuale, evaluand modul cum realizeaza copilul desenarea figurii

umane.

Se considera semnificativ pentru grupa de varsta respectiva acele detalii ale

desenului, pe care le realizeaza 75% din subiecti

Diagrama constatativa a flexibilitatii, originalitatii si creativitatii prescolarilor

Rezultatul cercetarii: a) se constata ca personajul desenat se imbogateste in detalii in

etape progresive, in ordinea urmatoare:

cap si picioare (fara trunchi, fara gat, brate);

apar ochii, gura, nasul, bratele (in prima etapa sunt atasate capului),

picioarele, mainile, urechile, parul, bustul gatul,

20
 b) spre 5-6 ani apar imbracamintea si primele tentative de reprezentare a miscarii si

profilului;

c) mai tarziu, bratele sunt desenate in prelungirea umerilor si apare capul legat de

trunchi prin gat;

d). urechile sunt reprezentate catre 7 ani si la inceput exagerat de mari;

e). ochii sunt desenati la inceput, ca niste puncte mici, apoi capata contur mai exact,

cu pupila marcata pe centru;

f). bratele si mainile sunt exagerate (uneori mainile pot avea mai mult de 5 degete);

g). miscarea evolueaza de la personaje rigide, care se aseamana cu o marioneta, la

atitudini apropiate de cele reale.

Prelucrarea datelor se face pentru fiecare grupa de varsta separat si se identifica

stadiul dezvoltarii individuale, evaluand modul cum realizeaza copilul desenarea figurii umane.

Un alt set de teste sunt cele cu model experimental de stimulare si antrenare

a imaginatiei creatoare.

Acest model are in vedere, pe de o parte, depistarea abilitatilor divergente

(inclusivcele artistice),iar pe de alta parte, dezvoltarea acestora si transformarea lor in
aptitudini specifice.
In analiza rezultatelor se va tine seama de urmatorii parametri:

~ reusita executiei modelului dat;

~ numarul de elemente incluse in compozitie si numarul culorilor (vizeaza parametrul

fluenta);

~ diversitatea modelelor (flexibilitate);

~ modalitatea de construire a unor compozitii ( originalitate).

Prin modelul experimental de stimulare si antrenare a imaginatiei creatoare se

urmareste realizarea mai divergenta a jocului dintre repetare si schimbare, inclus in procesul
dezvoltarii imaginatiei in ontogeneza.

Proba nr. l

21
 Se da fiecarui copil fisa cu modelul desenat pe ea sau se pot crea si altele de catre
educatoare dupa acelasi model

I se spune copilului sa deseneze si el la fel, adica aceeasi ratusca desenata pe fisa lui
de lucru. Daca ,copilul reuseste sa execute corect, tinand seama de toate elementele,
primeste doua puncte.

Daca executa doar partial i se da un punct, iar daca incearca sa faca altceva diferit de
ceea ce este, dar mazgalit, primeste 0,50 puncte. Se pot da copilului cat mai multe si diferite
probe de acest gen. Pentru copiii care nu reusesc sa realizeze modelul, se puncteaza conturul
modelului si i se spune copilului sa traga linii peste contur. Dupa ce a efectuat aceasta sarcina,
i se da fisa cu modelul desenat si i se spune sa faca si el la fel.

Proba nr.2

I se prezinta copilului un tablou sub forma de reproducere (ilustratie), de preferinta un

peisaj, si i se spune sa faca si el un desen la fel cu cel din imaginea data.

Daca, copilul a tinut seama de toate elementele, inclusiv de culoare, si daca a adaugat
ceva de la el (completand compozitia data), i se acorda 5 puncte. Daca a executat la fel
desenul, cu aceleasi culori, primeste 4 puncte. Daca reda doar o parte din elemente i se da 3
puncte. Daca are doua elemente primeste 2 puncte, daca a reusit sa execute doar un singur
element din compozitie primeste 1 punct.

Acest set de probe de executie poate fi transformat din executie in probe de

compozitie. In acest caz i se spune copilului sa deseneze sau sa picteze altceva decat este in
momentul dat, sa aranjeze asa cum vrea el, asa cum ii place lui si sa fie cat mai frumos.

CONCLUZII

22
 Bogatia unui popor nu sta in bani si nici in milioanele de tone de petrol, ci in
inteligenta creatoare, acest aur cenusiu de nepretuit al omului.

Cheia succesului in creatie o reprezinta munca tenace de punere in valoare a

potentialului creativ, “aurul” psihologic al personalitatii individului.

Dezvoltarea unui comportament creativ nu se poate realiza numai prin actiunea unui factor
izolat, oricat de laborios ar fi el organizat ci presupune racordarea la circuitul creativitatii a
intregii ambiante in care traieste fiinta umana. Fortele creative ale prescolarului se formeaza si
se dezvolta numai in climatul ludic.

Jocul este o activitate cu caracter dominant la aceasta varsta, fapt demonstrat de modul in
care polarizeaza celelalte activitati din viata copilului, dupa durata si ponderea sa , dupa
eficienta, in sensul ca jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modifcari in
psihicul copilului.

Un lucru minunat si activator al intregii dezvoltari psihice a copilului este de a-l invata
sa viseze, sa se joace intelectual, pentru ca asa cum spunea Constantin Radulescu Motru:
'Dezvoltarea intelectuala la un nivel superior se obtine si se exprima prin gradul inalt de
originalitate. Deci, e necesar sa-i invatam pe copii sa-si dezvolte in mod creator imaginatia.'

In gradinita se urmareste dezvoltarea personalitatii si pregatirea copilului pentru

scoala. Stimulandu-i creativitatea ii stimulam personalitatea .

Intr-un fel privesti o floare, un copil care a fost pregatit si sensibilizat, care a fost
invatat ce si cum sa priveasca si in alt fel copilul care in toata viata lui a actionat dirijat,
ingradit de idei si concepte fixiste.

Explozia informationala la care asistam si in care suntem si noi antrenati, ne determina

la noi cautari, confruntari de noi mijloace prin care sa facilitam dezvoltarea creativitatii copiilor
sporind astfel eficienta procesului educativ.

Creativitatea exprima vocatia fundamentala a fiintei umane pe care M. Ralea o

considera a fi 'optiunea pentru valori rare' prin 'depasirea standardelor', prin 'naziuinta
novatoare' si 'spirit creator' .

Prin tot ce are specific, jocul permite copilului sa inteleaga legatura permanenta cu
realitatea cotidiana, sa-i inteleaga exigentele si sa actioneze in modul sau propriu si creator, in
lume a in care traieste.

In acest climat, copilul capata incredere in fortele proprii, incat orice actiune, indiferent
de continutul ei concret, antreneaza la exersare viata psihica in ansamblu, inclusiv fortele
creative existente.

Jocul constituie o modalitate deosebit de valoroasa de modelare a viitoarei

personalitati, deoarece ofera posibilitatea cunoasterii copilului.In activitatea de fiecare zi, jocul
ocupa locul preferat. Doar jucandu-se, el isi satisface nevoia de activitate, de a actiona cu

23
obiecte reale sau imaginare, de a se transpune in diferite roluri si situatii care il apropie de
realitatile inconjuratoare.

« Pentru copil aproape orice activitate este joc. Jocul este munca, este binele, este
datoria, este idealul vietii. Jocul este singura atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa
respire in consecinta poate sa actioneze» spune E. Claparede , iar Iuliu Ratiu in opera
„ Insemnari de scriitor”arata ca: 'In fata lor vor apare culmile necunoasterii, vor trebui sa
infrunte desertul nestiintei si nisipurile inselatoare ale comoditatii , se vor lovi de arsita
indoielilor si vantul naprasnic al confruntarilor , dar pana la urma, la traditionala rubrica din
catalogul vietii , va fi inscrisa nota de OM - participant devotat la uluitoarea expeditie pe care
o va face de la EU - la NOI - spre deplina afirmare a telurilor noastre , a unei societati pentru
care invatatura, munca, cizelarea si desavarsirea personalitatii reprezinta suprema satisfactie'

24