PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR CERCETĂRII

Cercetarea realizată a avut ca obiectiv flexibilizarea gândirii școlarului mic. S-a urmărit
antrenarea unor factori cognitivi ai personalității, dar şi stimularea unor factori din sfera
socioemoţională a copilului.
Locul desfăşurării: sala de clasă
Eşantionul de subiecţi: a fost constituit din 18 de elevi din clasa pregătitoare.
Designul experimental: s-a optat pentru studiul explorativ deoarece eşantionul pe care a fost
realizată cercetarea nu permite emiterea unor concluzii general valabile.
Pentru constatarea unor factori individuali în măsurarea flexibilității gândirii s-au utilizat: o
baterie de teste ce cuprinde cinci probe, metoda analizei produselor activităţii, alcătuirea unei
povestiri cu sens din cuvinte aparent fără legătură, proba picăturii de cerneală, observaţia.
Probele s-au utilizat pentru descoperirea capacității de gândire individuale.
Gândirea creatoare este caracterizată prin plăcerea de a înfrunta situaţii dificile. Componentele ei
sunt fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea. Se precizează că toate probele au fost în
aşa fel alese încât să stimuleze gândirea divergentă şi imaginaţia elevilor.
Formarea unor deprinderi de învăţare prin cercetare-descoperire şi efort propriu intelectual, cu
cât sunt fixate şi consolidate mai de timpuriu, cu atât au efect formativ mai eficient;
operativitatea mintală la nivelul operaţiilor concrete şi trecerea la operativitatea în plan logico-
formal nu au limite de vârstă.
Teoria creativităţii ia în considerare în afară de factorii intelectuali, o mulţime de componente
non-intelectuale ale creativităţii, de natură emoţională şi de natură socială.
Pentru constatarea unor factori sociali care influenţează dezvoltarea creativităţii şcolarului mic s-
au folosit ca instrument de lucru observaţia.
În vederea îndeplinirii obiectivelor cercetării s-au folosit următoarele instrumente de lucru:
 - Fișa de analiză a produselor activităţii vizează potenţele, forţele psihice ale omului,
însuşirile şi capacităţile lui ce se exteriorizează nu doar în conduite motorii, verbale sau
expresiv emoţionale, ci şi în produsele activităţii sale. În desenele, în creaţiile literare
realizate de un individ, în modul de formulare şi de rezolvare a unor probleme, în
construcţiile tehnice, în produsele activităţii ştiinţifice sau ale oricărui tip de creativitate,
se obiectivizează, se materializează diversele sale disponibilităţi psihice. Analiza
psihologică a acestor produse ale activităţii furnizează nenumărate informaţii despre
dinamica şi nivelul de dezvoltare al capacităţilor psihice ale indivizilor. Analizând
desenele unui copil putem deduce dacă acesta are sau nu spirit de observaţie, dacă şi-a
format sau nu percepţia formei, a culorilor, a proprietăţilor obiectelor, dacă dispune de
înclinaţii artistice, deprinderi de lucru, sensibilitate etc. Produsul activităţii „desprins” de
individ, devine oglinda creatorului său, iar prin analiza lui psihologică se pot afla multe
lucruri despre acesta.
O baterie de teste (anexa 2) ce cuprinde 5 probe, fiecare incluzând un număr variat de itemi. Cele
5 probe ale bateriei sunt de tip figurativ, verbal şi comparativ- figurativ.
Bateria ce cuprinde cele cinci probe este o baterie de teste elaborată prin adaptarea şi combinarea
unor modele de teste din literatura de specialitate (J.P.Guilford, E.P.Torrance, A.F.Osborn,
M.Roco).
Proba 1 : Ce ar putea fi aceste figuri?
Această probă de tip figurativ constă în imaginarea cât mai multor lucruri (obiecte) pe care ar
putea să le reprezinte sau să le sugereze figurile incomplet structurate.
Proba cuprinde 4 itemi, iar figurile folosite sunt preluate dintr-un test de imaginaţie creatoare
tradus şi adaptat de Adina Chelcea (1991).
Instrucţiunea a fost următoarea pentru fiecare din cei 4 itemi: „Aici se află un desen al unui
coleg. Ce crezi tu că a observat el aici? Poţi să pui figura în ce poziţie doreşti. Încearcă să găseşti
cât mai multe răspunsuri.”
Proba se aplică individual, în timp nelimitat. Proba 2: Daţi un titlu poveştilor
Această probă de tip figurativ constă în interpretarea cât mai variată a unor tablouri. Proba
cuprinde 5 itemi. Tablourile sunt scene din diferite poveşti foarte puţin cunoscute de către copii.
Temele sunt variate: din lumea basmelor, din activitatea şcolară, din lumea vieţuitoarelor, din
copilărie şi chiar o temă ştiinţifico-fantastică.
Instrucţiunea pentru fiecare tablou este următoarea: „Priveşte acest tablou. Aici este prezentată o
scenă dintr-o poveste. Încearcă să dai cât mai multe titluri potrivite pentru aceasta.”
Proba se aplică individual, în timp nelimitat. Proba 3: Ce s-a întâmplat?
Această probă de tip verbal constă în imaginarea a cât mai multe cauze posibile care au
determinat un anumit fenomen.
Proba cuprinde 4 itemi având câte o imagine însoţită de o întrebare: ,,Ce visează băiatul?”, ,,De
ce este trist bunicul?”, ,,La ce se gândeşte căţelul?”, ,,Ce minciuni pregăteşte fetiţa?”.
Instrucţionarea pentru fiecare imagine a fost: „Priveşte această imagine şi răspunde la următoarea
întrebare (se citeşte întrebarea). Găseşte cât mai multe răspunsuri diferite”.
Proba se aplică individual, în timp nelimitat. Proba 4: ,,Dacă-atunci”
Această probă de tip verbal ne aduce în lumea fantasticului. Ea are drept punct de plecare pentru
fiecare dintre cei 4 itemi câte o propoziţie alcătuită din două părţi (cauză- efect). Prima parte a
propoziţiei (cauza) este o situaţie ireală, fantastică. A doua parte a propoziţiei (efectul) trebuie
completată de către copii cu o consecinţă posibilă a cauzei. Ei trebuie să se transpună în această
situaţie considerând-o reală şi să-şi imagineze toate urmările posibile unui asemenea eveniment
neaşteptat.
Instrucţiunea pentru fiecare item este: „Ascultaţi următoarea propoziţie şi completaţi-o. Gândiţi-
vă la cât mai multe urmări posibile dacă ar avea loc următoarele evenimente:
a) Dacă s-ar topi soarele, atunci…
b) Dacă roata bicicletei ar fi pătrată, atunci…
c) Dacă toţi oamenii ar fi la fel, atunci…
d) Dacă lumea ar fi din caşcaval, atunci…”
Proba se aplică individual, în timp nelimitat.
Proba 5: testul figurilor.
Această probă de tip constructiv-figurativ constă în desemnarea cât mai multor obiecte pornind
de la trei elemente stimul.
Instrucţiunea pentru această probă este: „Priviţi aceste elemente. Gândiţi-vă la un obiect pe
care l-aţi putea desena folosind toate aceste elemente. Desigur, aveţi o idee bună. Adăugaţi şi alte
elemente de care aveţi nevoie pentru a putea desena obiectul la care v-aţi gândit. Încercaţi să
desenaţi cât mai multe obiecte diferite care să pornească de la aceste elemente”.
Cele 3 elemente sunt: un cerc, două linii drepte paralele şi litera „e” mic de mână, legat de trei
ori.
Proba se aplică colectiv timp de 30 de minute, pe grupe.
Alcătuirea unei povestiri cu sens din cuvinte aparent fără legătură
Se dau elevilor cuvintele: Marian, urs, lup, ciuperci, flori, copaci, veveriţă, cabană şi li se cere
să alcătuiască cu aceste cuvinte o scurtă povestioară.
 Prin aceasta se urmăreşte stimularea flexibilităţii relaţiei dintre gândirea divergentă şi cea
convergent logică.
Proba picăturii de cerneală. Pe o foaie de hârtie se pune o picătură de cerneală, apoi foaia
trebuie pliată, pentru a obţine o imagine cât mai ambiguă. Sarcina va fi să se caute cât mai multe
asemănări între imaginea pe care o sugerează pata de cerneală şi elemente din realitatea
înconjurătoare.
Aceste teste (exerciţii suplimentare) au în vedere completarea, combinarea, modificarea,
rearanjarea formelor şi figurilor căutând variante cât mai multe, mai interesante, mai neobişnuite.
Indicaţiile stimulează punerea în acţiune a imaginaţiei şi originalităţii. Prin aceste exerciţii se
antrenează reprezentările, gândirea divergentă şi imaginaţia creatoare. Se preconizează
aptitudinile de a întreba, de a cerceta consecinţele, de a interveni prin adăugiri şi completări.
Aplicând toate aceste operaţii şi procese la situaţii neobişnuite şi solicitând reacţii personale
ingenioase, copiilor li se oferă şansa de realizare originală, de redefinire şi restructurare,
transpunându-se în situaţii noi.
Conţinutul inedit, fantastic al unora dintre probe, ridică blocajele descărcând şi eliberând elevii
de teamă şi convenţionalism.
Analiza produselor activităţii s-a efectuat timp de un semestru.

Analiza datelor
Principalii indici ai gândirii ce au fost urmăriţi pe parcursul cercetării sunt:
Flexibilitatea gândirii constă în restructurarea cu uşurinţă a vechilor asociaţii în acord cu noile
cerinţe, situaţii, schimbarea uşoară a punctului de vedere, a modului de abordare a unei situaţii.
Ea relevă capacitatea copiilor de a crea clase noi de obiecte, fenomene, relaţii.

Fluiditatea sau cursivitatea este indicele ce constă în exprimarea şi desfăşurarea cu

uşurinţă a ideilor, capacitatea copiilor de a crea obiecte, forme şi relaţii noi în număr cât
mai mare, indiferent de clasa căreia îi aparţin.
Originalitatea reprezintă capacitatea copiilor de a crea obiecte, fenomene, relaţii
sau clase de obiecte, fenomene, relaţii noi, unice în raport cu grupul din care face parte
populaţia standard.
Elaborarea vizează coerenţa generală a produselor.
Pentru diagnosticarea acestor dimensiuni ale gândirii s-au utilizat metoda
observării conduitelor acţionale şi verbale (jocuri de rol, povestiri, activităţi desfăşurate),
metoda conversaţiei, metoda observaţiei, metoda analizei produselor.
 Numărul de răspunsuri la itemii probelor din bateria de teste ce cuprinde cinci probe

Clasa Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Total

pregătitoare
Elev a b c d a b c d e a b c d a b c d

C.I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 2 24

C.V. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 21

C.A 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 20

C.S. 1 1 3 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 21

D.K 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 18

D.D 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 12

D.E 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 19

D.L: 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 4 24

G.V 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 5 24

I.D 1 3 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 22

L.A.

L.I 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 20

L.R 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 19

M.I.

M.A

S.M.

V.A.

V.R.

Frecvenţa răspunsurilor la bateria de teste cu cinci probe: 12 răspunsuri– 1 elev;

17 răspunsuri – 1 elev; 18 răspunsuri – 1 elev; 19 răspunsuri – 6 elevi; 20 răspunsuri– 3
elevi; 21 răspunsuri – 2 elevi; 22 răspunsuri – 2 elevi; 24 răspunsuri – 4 elevi; 29
răspunsuri – 2 elevi.