Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Integrarea noţiunilor”
În evaluarea răspunsurilor date am luat în considerare următoarele criterii:
• Flexibilitatea: capacitatea copilului să identifice cât mai multe clase de date.
S-a punctat numărul claselor de răspunsuri identificate;
Flexibilitatea a fost cotată în funcţie de numărul total de categorii diferite în care se pot
încadra răspunsurile la un item. Pentru cotarea flexibilităţii spontane am utilizat testul
intitulat „Integrarea noţiunilor”.
Obiectiv:
• Dezvoltarea agerimii gândirii, capacitatea de a generaliza, raportarea noţiunilor
integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă.
Desfăşurarea:
Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare
şi li se cere cât mai multe obiecte, fiinţe, lucruri:
• Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului.
• Toate animalele care trăiesc în pădure.
• Tot ce poate zbura.
• Tot ce poate înota.
• Tot ce poate fi confecţionat din lemn.
• Toate fructele care se pot consuma..
• Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor.
• Toate legumele care se pot consuma.
Barem :
• 0 puncte–copilul răspunde doar la 1 întrebare din 10;
• 1 punct –copilul răspunde la 3 întrebări din 10;
• 2 puncte – copilul răspunde la 4-5 întrebări din 10;
• 3puncte – copilul răspunde la cel puţin 9 din cele 10 întrebări.
„Este corect ?”
În evaluarea răspunsurilor date am luat în considerare următoarele criterii:
• Fluiditatea: capacitatea copilului să enumere cât mai multe date. S-a punctat
numărul răspunsurilor date;
Fluiditatea am căutat s-o apreciez prin testul „Este corect ?”, pentru a cunoaşte mai
multe genuri de fluiditate (verbală, asociativă, expresională şi ideativă).
Obiective.
• Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti, texte literare.
• Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii, a vorbirii coerente.
Materiale.
Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra, lupul, vulpea, iezii, pădurea, masa de
ceară.
Regulile jocului.
Copilul ce depistează erorile, se anunţă, făcând apoi precizările respective. Episoadele
improvizate să fie cât mai variate.
Desfăşurarea.
Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului necorespunzător, să spună din ce
poveste face parte şi să povestească anumite fragmente.
Barem:
• 0 puncte – nu recunoaşte povestea.
• 1 punct – a numit un singur fragment de poveste.
• 2 puncte – a numit 2-3 fragmente de poveste.
• 3 puncte – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute
În prima fază am aplicat cele trei teste la cele două grupe experimentale. Testele au fost
aplicate individual. Între efectuarea celor trei teste s-a lăsat un interval de 12 zile pentru
a
evita interferenţa în ceea ce priveşte temele realizate, oboseala şi apariţia indiferenţei
faţă de sarcini.
De-a lungul întregului semestru, conform cu obiectivele urmărite şi cu metodele şi
tehnicile propuse am desfăşurat împreună cu copiii o serie de activităţi al căror rol a fost
acela de a călăuzi pe fiecare copil în parte spre manifestarea activă a libertăţii
personale, de a gândi, simţi şi acţiona potrivit nevoilor, înclinaţiilor, intereselor,
capacităţilor şi posibilităţilo rindividuale ale fiecăruia.
Consider că, prin activităţile desfăşurate, prin utilizarea sistematică a jocului atât ca
metodă cât şi ca activitate; am îndepărtat factorii inhibatori ai creativităţii iar prin jocuri şi
exerciţiile aplicate la grupă, am determinat o creştere a capacităţii asociativă, ideativă a
copiilor, crescând flexibilitatea şi fluiditatea gândirii şi într-un mod semnificativ
capacitatea combinatorie.
CONCLUZII
Creativitatea reprezintă o formațiune psihică deosebit de complexă caracterizată
printr-o multitudine de sensuri, precum: utilitate, eficiență, valoare, ingeniozitate,
noutate,originalitate, expresivitate. În esența sa, creativitatea poate fi privită și ca o
metodă de rezolvare a problemelor.
Studiul creativității la copiii preșcolari se axează fost stimularea creativităţii copilului
preşcolar prin joc. Am pornit de la premisa că în orice copil există un potenţial creativ,
caretrebuie identificat şi potenţat.
Studiul realizat în această lucrare a confirmat faptul că prin stimularea creativității
copii își vor dezvolta o serie de capabilități, iar pe măsură ce copiii își dezvoltă abilitatea
de evaluare a propriilor idei, calitatea lor și generarea soluțiilor devine din ce în ce mai
importantă.
Metoda de stimulare a creativității a fost jocuri creative, aceasta fiind una dintre cele
mai eficiente metode ce poate fi aplicată la copiii preșcolari. În metoda jocurilor creative
am luat în considerare povestea, imagini, întrebări care să necesite răspunsuri
ingenioase, un grad ridicat de originalitate. Utilizarea acestor teste a fost deosebit de
ușoară și nu a reprezentat dificultăți pentru scolarii mici. Mai mult, acestea s-au dovedit
utile nu numai în procesul de stimulare a creativității, dar și în cel de testare a acesteia.
În final, aș dori să menționez câteva aspect pe care le consider importante în legătură
cu creativitatea.
În primul rând, creativitatea nu trebuie văzută ca un proces necesar doar la vârsta
adultă sau școlară. Necesitatea stimulării creativității trebuie conștientizată încă din faza
preșcolară, aceasta asigurând premisele accederii cu success la treptele superioare din
viață..
Educatorii trebuie să încerce să se adapteze la ideile copiilor fără a încerca să
structureze ideile acestora dacă acestea nu se potrivesc cu cele ale adulților.
Strategia didactică este responsabilă, în mare parte, de stimularea potenţialului creativ
al copilului preşcolar; în acest sens ea va viza:stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de
cunoaştere la copiii; declanşarea motivaţiei pozitive şi afective; asigurarea unui un climat
educaţional dezinhibant, amenajat pe centre de activitate; jocul şi metode pedagogice
active; conduite didactice flexibile, care permit libera exprimare a copilului, încurajează
autonomia, iniţiativa şi creativitatea lui; valorificarea activităţilor opţionale, care pot fi
alternative eficiente celorlalte modalităţi privitoare la stimularea creativităţii copilului de
vârsta scolara mica.
• Modalităţi de diseminare a rezultatelor
Activitatea de cercetare va putea fi valorificată şi popularizată în următoarele forme:
mese rotunde, sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane;
lecţii deschise în cadrul comisiilor metodice şi al cercurilorpedagogice;
• Originalitatea cercetării şi punctele sale tari
Rezultatele cercetării au fost analizate, prelucrate, interpretate, în scopul eficientizării
modalităţilor operaţionale de utilizare personalizată a jocurilor creative, folosite în scopul
stimulării creativităţii copiilor.
• În urma realizării cercetării s-au elaborat concluziile, respectiv s-a stabilit faptul că
ipoteza cercetării s-a confirmat: utilizarea jocului ca metodă de predare- învăţare-
evaluare şi ca activitate, duce la dezvoltarea abilităţilor creatoare ale preşcolarilor
Rezultatele cercetării permit punerea în valoare cu adevărat în practica efectivă, prin
popularizarea sub diferite forme (mai sus menţionate).
• Limite ale cercetării/ Puncte slabe
• Utilizarea jocurilor creative a scos în evidenţă şi anumite limite ale acestora: unele
sunt cronofage, uneori lipseşte materialul didactic adecvat;
• Deschideri spre alte teme de cercetare
o Cercetări cu teme identice, axate pe alte eşantioane de conţinut, care să identifice
unele aspecte didactice relevante în predare, învăţare şi evaluare;
o Cercetări care să stabilească efectele individuale ale jocului în stimularea creativităţii
copilului;
Intrebarile creative:
Puneti intrebari fara un raspuns clasic: aratati copilului o poza si intrebati-l ce fac
oamenii din poza, ce spun acestia, ce s-ar intimpla daca…
Puneti copiii sa-si foloseasca simturile: copiii mici beneficiaza de pe urma utilizarii
simturilor:
- puneti copiii sa inchida ochii si apoi sa ghiceasca ce i-ati pus in mina
- puneti copiii sa inchida ochii si sa ghiceasca ce aud.
Intrebati copiii despre schimbari: un mod de a ajuta copiii sa gindeasca mai creative
este sa ii puneti sa modifice lucrurile cum vor ei sa fie:
- ce ar fi mai bun la gust daca ar fi dulce?
- ce ar fi mai frumos daca ar fi mai mic?
- ce ar fi mai distractiv daca ar fi mai rapid?
- ce ar fi mai bun daca ar fi mai mare?
Puneti intrebari cu mai multe raspunsuri:
- cum mai poate fi folosita apa?
- ce pluteste in apa?
- cum ne ajuta apa?
- de ce este apa rece, rece?
- ce sta mereu sub apa?
- ce alte culori poate avea apa? Alte concept pot fi zapada, nisipul, focul, fumul,
masinile.
Puneti-l sa se gindeasca ce s-ar intimpla daca:
- ce s-ar intimpla daca toti copacii din lume ar fi albastri?
- … daca toate masinile ar disparea?
- …daca toata lumea ar purta aceleasi haine?
- …daca ai putea zbura?
- …daca nimeni nu ar face curat in casa?
Intrebati: "in cite moduri”"
- in cite moduri poate fi folosita o lingura?
- …un nasture?
- …o coarda?
III. Adultul va oferi copilului bucăţi de plastilină de culori diferite şi va spune aşa: „ Hai să
ne jucăm cu plastilina aceasta şi să ne imaginăm că suntem pe un şantier şi dorim să
construim un cartier de case si blocuri. Acestea pot fi cum doreşti tu. Poţi să modelezi tot
ce vrei tu pe lângă ele pentru ca locul să fie cât mai frumos.”