Exemple de bune practici în organizarea,

desfășurarea și valorizarea activităților din grădiniță

Dezvoltarea personalităţii copilului se realizează atât prin activităţile liber-alese desfăşurate în

grădiniţă cât şi prin activităţile pe domeniile experienţiale. Prin acestea, copilul îşi dezvoltă limbajul, îşi
îmbogăţeşte conţinuturile cognitive, relaţionează cu ceilalţi, se dezvoltă din punct de vedere comportamental
acomodându-se şi adaptându-se în situaţii noi, îşi formează deprinderile şi atitudinile, efortul, voinţa,
cooperarea, perseverenţa, dezvoltarea spaţio-temporală, respectarea intereselor şi a muncii celor din jur,
formarea atitudinilor pozitive faţă de muncă şi educarea sentimentelor morale şi etice.
Activităţile liber alese le pun în valoare calităţile şi aptitudinile pe care le deţine fiecare copil într-un
domeniu sau îi ajută pe copii să se descopere în anumite domenii care pentru ei erau necunoscute. Munca pe
sectoare le dezvoltă creativitatea şi imaginaţia, lăsându-i pe ei să realizeze lucrări originale.
Copilul în grădiniţă trăieşte experienţe noi, experienţe la care trebuie să se adapteze continuu şi să
acţioneze ţinând seama de cerinţele celor din jur. Rolul învăţământului preşcolar în socializarea copiilor are
în vedere interacţiunea socială și formarea comportamentelor din perspectivă socială.
Una din cele mai frecvente activităţi de învăţare, prin care copiii fac diferite descoperiri, cooperînd,
este jocul liber, organizat, condus şi orientat de copii — joaca activă. În sala de grupă, joaca reprezintă şi
activitatea copiilor în centre cu materialele, cu recuzitele. Educatoarele au rol de observator, vin cu sugestii:
fie materiale pentru dezvoltarea jocului, fie cu o întrebare ca de la egal la egal, fie partener de joc cu drepturi
egale cu ale copiilor — în funcţie de vârsta, necesităţile copiilor.
Conceptul de joc liber este fundamental pentru curriculum-ul actual, iar când spunem joc liber ne
referim la jocul care este inițiat de copil în centrele de interes/activitate. În jocul liber copilul decide ce se
joacă , cu ce se joacă și cu cine se joacă.
Exemple: Joc de construcții din cuburi - ,,Ferma de animale”, din castane - ,,Cercul mare și cercul
mic”, ,,Orașul meu” din piese Logi, joc de rol- ,,De-a Scufița Roșie”, ,,Căsuța din oală”.
Cadrele didactice vor regăsi modalităţi de abordare a jocului şi mai ales a jocului liber, ca activitate
dominantă şi integrată de abordare a dezvoltării şi învăţării copilului, precum şi recomandări de valorificare a
jocului.

Jocul ,,Cubul emoțiilor”

Descriere: Cubul cu sentimente ajută la dezvoltarea emoțională a copiilor și este un instrument
excelent de a sprijini acest proces. Cu ajutorul acestui produs puteți facilita identificarea si exprimarea
emoțiilor într-un mod amuzant alături de micuțul dumneavoastră.

Modalități de joc:
 Rostogoliți cubul, pe rând și numiți emoțiile de pe fiecare față a acestuia;
 Mimați emoțiile de pe fiecare față a cubului împreună cu cel mic;
 Rostogoliți cubul și pentru emoția de pe fața pe care cade acesta, inventați sau identificați situații în
care emoțiile respective ar putea să apară (puteți sublinia aici comportamente adecvate din punct de vedere
social pentru exprimarea fiecărei emoții).
 Mimați alături de cel mic cum ați reacționa în cazul în care ați simți una din emoțiile de pe cub.
Beneficii educative:
 Dezvoltă universul emoțional;
 Favorizează cristalizarea sentimentelor;
 Facilitează exprimarea emoțiilor și a sentimentelor negative și pozitive într-o manieră sănătoasă;
 Favorizează interacțiunea cu părintele;
 Contribuie la dezvoltarea capacității de a rezolva și stăpâni evenimente mai plăcute sau mai puțin
plăcute ale vieții;
 Sporește activitatea de adaptare la mediul social;
 Îmbunătățește abilitățile de comunicare;
 Dezvoltă cooperarea și colaborarea;
 Dezvoltă abilitatea de negociere de soluții.

Jocul ,,Unde este locul meu?”

Element de competență: Identificarea și numirea formelor obiectelor ( recunoașterea și denumirea culorilor)
Materiale folosite: Cartoane colorate , obiecte de diferite culori.
Desfășurarea jocului: Copiii sunt împărțiți în douǎ echipe. Fiecare echipă va avea câte un coșuleț în care
sunt așezate obiecte de diferite culori. La semnalul educatoarei, câte un copil din fiecare echipă va transporta
obiectul la căsuța acestuia având în vedere criteriul așezării după culoare.

Jocul ,,Mingea prin tunel”

Elemente de competențǎ: Utilizarea mâinilor și degetelor pentru scopuri diferite (coordonarea oculo-
motorie)
Materiale necesare : Cutie cu “tunele” din carton diferit colorate, mingi de dimensiuni mici.
Desfăşurarea jocului: Copilul trebuie să manipuleze cutia cu tunele astfel încât mingea să treacă prin toate
tunelele. Pentru complicarea jocului educatoarea poate să aleagă ordinea tunelelor prin care va trece mingea,
indicând culoarea acestuia sau poate adăuga în cutie mai multe mingi . Dimensiunea cutiei și numărul
tunelelor va fi stabilită în funcție de vârsta copiilor.

Metoda proiectului playingCLIL este rezultatul unui proiect de colaborare de doi ani dintre experți ai
învățării prin joc, cercetători şi practicanți CLIL şi, de asemenea, cadre didactice din diverse contexte
educaționale. Proiectul playingCLIL are ca scop aducerea inovației şi creativității în clasa CLIL şi nu numai.
Combină elemente ale pedagogiei prin teatru şi tehnici de interpretare, cu limbaj şi conținut într-un mod
inovativ, prin care se doreşte construirea şi accentuarea abilităților celui învățat cât şi a încrederii de a
interacționa/relaționa. Proiectul playingCLIL are ca şi sursă teatrul de improvizație. Totuşi, deşi multe din
jocuri îşi au originea pe scenă, proiectul playingCLIL este destinat pentru sala de clasă. Proiectul
playingCLIL poate fi folosit în tot spectrul vârstelor. Jocurile, care sunt esența proiectului playingCLIL, au
fost create pentru a putea fi, cu uşurință, adaptate cerințelor diverşilor actori CLIL, contextului lor
educațional şi tuturor vârstelor – de la grădiniță la gimnaziu, de la educația vocațională la educarea În acest
proces, cei ce învață trebuie să fie implicați pentru că asimilarea va avea loc în timpul interacțiunii cu ceilalți.
Deci, rolul profesorilor CLIL este de a pune la dispoziția elevilor metode de a interacționa într-o limbă
străină pe subiecte din curriculă.
Jocul ,,Câte trei”
Jucătorii formează un cerc şi îşi pot exersa abilităţile creative de asociere prin această activitate. Jocul
poate fi folosit şi pentru a împrospăta cunoştinţele deja avute de jucători pe diverse subiecte. Nivelul de
dificultate poate fi adaptat în funcţie de subiect (de la cele uzuale la concepte abstracte şi sisteme complexe).
Vârstă: 5+
Nivel limbă străină: A1
Timp: 5-10 min
Locaţie: Aer liber
Jucătorii trebuie să reţină un termen asociat unui subiect şi cu ajutorul corpului să îl reprezinte. Pentru
început, trebuie să folosească propoziţii simple, dar dacă justifică scopul pot fi folosite şi structuri complexe.
Accentul poate fi pus şi pe pronunţare sau termenii utilizaţi. Educatoarea explică faptul că activitatea constă
într-un set de trei concepte apropiate. Acest proiect a fost finanţat de Uniunea Europeană.
 ,,Jucătorii stau în cerc”

- Jucătorii trebuie să spună ce anume reprezintă si apoi să o mimeze (Stop). După ce Jucătorul 1 intră în
cerc spunând ce anume reprezintă, Jucătorul 2 adaugă ceva, iar Jucătorul 3 termină propoziția. Educatoarea
ar trebui să ofere un exemplu.
Jocul Exemplu: Într-un cerc Jucătorul 1 intră cu o afirmație – Sunt un câine – şi se aşază pe patru
picioare şi latră. Jucătorul 2 intră şi poate spune – Eu sunt un os - şi stă nemişcat în fața câinelui. Jucătorul 3
intră şi spune - Eu sunt felinarul. Jucătorul 1 şi 2 îşi reiau locurile, iar Jucătorul 3 devine noul Jucător 1.
Pentru ordine şi disciplină este important să se meargă pe grupuri de trei jucători. Varianta I: Jucătorul 1
părăseşte locul luând încă un jucător cu el. Jucătorul rămas inițiază alte asocieri. Varianta II: a) Grupul
discută doar despre un subiect, dar fiecare termen poate fi folosit o singură dată. Jucătorii pot fi rugați să
aducă cât de multe asocieri pot într-o unitate de timp. b) Două grupuri fiecare în cercul propriu concurează;
educatoarea propune tema. Varianta III: după fiecare rundă jucătorii trebuie să justifice termenul ales.
Totul este nou, metodele sunt noi, se bazează pe joacă. Este altceva decât promovează învățământul
românesc. Învățământul preșcolar se adaptează perfect la vârsta timpurie a acestor copii, deoarece predarea și
învățarea au loc concomitent cu conținutul materiei de predat.

Bibliografie:
Bonnet, A. (2007). Fach, Sprache, Interaktion-Eine Drei-Saulen-Methodik fur CLIL. Fremdsprachen
Lehren und Lernen, 36, p.126.
Coyle, D., Hood, P., and Marsh, D. (2010). CLIL. Content and Language Integrated Learning.
Cambridge: Cambridge University Press.
Antonovici, Ş., Neaţu, P., Jocuri şi activităţi alese, Editura Aramis, 2008
Gajo, L. (2007). Linguistic knowledge and subject knowledge: How does bilingualism contribute to
subject development? The International Journal of Bilingual Education and Bilingualism, 10(5), pp.563-579.
Krathwohl, D. R. (2002). A Revision of Bloom’s taxonomy: An overview. Theory into Practice, 41, 4,
pp.212- 264.