Utilizarea metodelor interactive

de predare-învățare în activitatea
didactică
metoda de învățământ - o cale, “un drum
străbătut deopotrivă de elevi și profesori,
prin care – conform unor principii
(didactice), dar și unor legi (ale învățării) –se
înfăptuiesc obiectivele instruirii, adică se
însușesc de către elevi cunoștințe de bază și
se formează capacități intelectuale și
convingeri, în vederea integrării progresive
în societate.” (Ion Berca)
Metodele interactive sunt modalităţi moderne de
stimulare a învăţării experenţiale. Aceste metode
activează toţi copiii şi le dezvoltă comunicarea,
creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune.
Aceste metode presupun respectarea
particularităţilor de vârstă, îmbinarea diferitelor
forme de activitate, îmbinarea muncii individuale
cu munca pe grupuri şi activitatea frontală,
evaluarea corectă a rezultatelor obţinute.
 Metode tradiționale / interactive
Tradiționale Interactive

Centrate pe profesor Centrate pe elev și pe activitate

Comunicarea unidirecțională
Transmitere de cunoștințe
Evaluare – reproducere
Pasivitatea copiilor
Autoritatea cadrului didactic
Comunicarea multidirecțională
Accent pe dezvoltarea gândirii
Evaluare formativă
Încurajează participarea,
inițiativa,creativitatea
Parteneriatul cadru didactic /elev
 Ce fac elevii ?
 Se ajută unii pe alţii să înveţe, împărtăşindu-şi ideile.

 Învață cum să învețe, se exprimă liber.

 Elevii sunt capabili:

-să asigure conducerea grupului,
-să coordoneze comunicarea,
-să stabilească un climat de încredere,
-să poată lua decizii,
-să medieze conflictele apărute.
 Rolul profesorului
 Aranjează mobilierul din clasă în mod corespunzător.
Ideal este formarea grupurilor în număr de câte patru
elevi, aranjați de o parte şi de alta a unei bănci.

 Stabilește criteriul de grupare şi dimensiunea grupului

(de la 2 la 6 copii).

 Stabilește regulile de lucru

Reguli: se vorbeşte pe rând, nu se atacă persoana cu altă opinie, se
consultă intre ei, nu rezolvă unul singur sarcina etc.

 Explică foarte clar activitatea, specifică timpul pe care îl au

elevii la dispoziţie.
Deprinderile se descoperă mai uşor în
timpul jocului
Quintelian
În joc se formează deprinderile
de muncă independentă,
perseverenţa şi dârzenia pentru
învingerea dificultăţilor,
atitudinea disciplinată.
Valoarea educativă principală a jocului
didactic rezultă din faptul că îi face pe
copii participanți direcți, activi și
interesați la actul instructiv-educativ.
Astfel jucându-se ei reușesc să
asimileze realități care fără aceasta,
rămân „exterioare inteligenței
copilului”(I.Cerghit).
Săculețul fermecat
Scopul: identificarea şi denumirea corectă a unor obiecte, îmbogățirea
vocabularului.
Obiective de referință: să identifice şi să denumească corect fructele aflate în
săculeț, în absența vederii, prin pipăit.
Resurse didactice: mere, pere, nuci, prune, struguri, gutui, portocale, banane,
mandarine, kiwi, lămâi, săculeț, o basma sau un fular.
Desfăşurarea jocului
Propunătorul va arăta copiilor fructele pe care le va pune în săculeț. El va lega la
ochi câte un copil şi îi va cere să ia în mână câte un fruct, să-l pipăie, să-l
denumească şi apoi să-l scoată afară din săculeț pentru a putea fi verificat de
grupă dacă a denumit corect fructul. Dacă a ghicit denumirea fructului va fi
dezlegat de la ochi şi va continua jocul un alt copil, dacă nu a ghicit mai are
dreptul la două încercări după care este eliminat din joc.
Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs, pe grupe. La fiecare răspuns
corect, grupa primeşte un punct, la fiecare răspuns incorect i se scade câte un
punct. Câştigă grupa care totalizează mai multe puncte.
Cu mingea
Scopul: îmbogățirea vocabularului şi dezvoltarea auzului muzical.
Obiective operaționale: să-şi însuşească textul şi melodia
cântecului, să arunce şi să prindă mingea în ritmul cântecului.
Resurse didactice: mingi, Jocul muzical „Cu mingea”.
Desfășurarea jocului
Copiii stau aşezați față în față pe două linii la distanță de un metru.
Cei din prima linie au fiecare câte o minge în mână.
Toți copiii cântă primele două strofe mergând ritmic pe loc. La
strofa a III-a începe jocul cu mingile, care se aruncă la partenerii
din față şi iarăşi vin înapoi, dar pe cât posibil în ritmul cântecului –
pe fiecare măsură o aruncare de minge.
Toamna
Scopul: îmbogățirea cunoştințelor despre anotimpul toamna.
Obiective operaționale: să-şi însuşească versurile şi melodia cântecului,
să execute mişcări corespunzătoare textului.
Resurse didactice: Jocul muzical (cântec) „Toamna”
Desfăşurarea jocului
Copiii se risipesc în diferite părți ale camerei (terenului). Ei se
învârtesc, apropiindu-se de centrul camerei şi, la sfârşitul primei strofe,
formează un cerc. Apoi se lasă în jos îndoind genunchii, imitând în
acest fel căderea frunzelor. Cu mâinile desfăcute lateral, copiii arată
cum zboară păsărelele. Copiii fac mişcări de parcă ar ține un coş în
mână: se apleacă din când în când de parcă ar strânge ciuperci. Ei se
salută unii pe alții, aplecând uşor capul.
După aceea se cântă cântecul fără cuvinte, copiii risipindu-se în diferite
părți. Jocul reîncepe insistând ca mişcările indicate în textul cântecului
să fie executate la timpul cuvenit.
Turnul cuburilor
Scopul: dezvoltarea memoriei senzoriale, îmbogățirea vocabularului. „mare”,
„mai mare”, „potrivit”, „nepotrivit”, „sus”, „jos”, „dreapta”, „stânga”.
Obiective operaționale: să ordoneze cuburile după mărime respectând şi colorile.
Resurse didactice: 5 cuburi din carton de mărimi diferite – cu suprafețele 9, 16,
25, 36, 49 cm îmbinate prin lipire, suprafețele fiind diferit colorate (roşu, alb,
negru, galben, albastru, verde). Ordinea culorilor este aceeaşi la cele 5 cuburi.
Desfăşurarea jocului
Jocul se desfăşoară sub formă de întrecere. Se dau copiilor următoarele sarcini:
- Să aşeze cuburile în ordinea crescătoare sau descrescătoare mărimii, respectând
şi culorile. De exemplu, sus să fie toate albastre sau în față să fie toate suprafețele
galbene.
- Se pune în fața copiilor un cub,ei trebuie să ghicească ce culoare este ascunsă
(deoarece se văd numai 5 suprafețe). La început copilul se poate ajuta de un al
doilea cub (pentru comparație), dar mai târziu, va rezolva sarcina numai pe bază
de memorie.
Eu spun una tu spui multe
Scopul: însuşirea corectă de către copii a formelor de singular şi plural a
substantivelor, îmbogățirea vocabularului.
Obiective operaționale: să aleagă corect jetonul cu una sau mai multe imagini şi
să exprime corect singularul şi pluralul.
Resurse didactice: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau
ființă şi altele reprezentând mai multe obiecte sau ființe de acelaşi fel.
Desfăşurarea jocului
Unul din cartonaşe va fi pe catedră iar celălalt repartizat elevilor în aşa fel încât
să existe atât pe catedră cât şi la copii cartonaşe care conțin un singur element şi
care redau mai multe elemente.
Pe rând câte un copil vine la catedră şi alege un cartonaş. De exemplu, ridicând
un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai multe
flori”. Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune:
„Eu am cartonaşul cu o floare”.
Apoi copilul formulează propoziția despre floare. Elevul care se află la catedră
trece la plural propoziția respectivă.
De-a cuvintele
Scopul: activizarea şi îmbogățirea vocabularului.
Obiective operaționale: să spună cât mai multe cuvinte care încep
cu un anumit sunet.
Desfăşurarea jocului
Cadrul didactic va scrie pe tablă, una din literele învățate până la
data respectivă. De exemplu: litera „r”.
Se cere copiilor să spună cuvinte care încep cu sunetul r. Cuvintele
să fie alcătuite dintr-o silabă, două sau mai multe silabe (r – rar –
ramă – ramură – rândunică).
Jocul se poare desfăşura şi sub formă de competiție. Câştigă cei
care pot spune cuvinte cu sunetul indicat respectând toate cerințele
formulate de propunător.
 
Jocul literelor
Scopul: formarea capacității de a recunoaşte literele alfabetului.
Obiective operaționale: să formeze cât mai multe litere de tipar
din bețişoare.
Resurse didactice: cutia cu bețişoare
Desfăşurarea jocului
Fiecare copil are pe bancă cutiuța cu bețişoare. La comanda
propunătorului „Începeți!”copii vor forma pe bănci literele
alfabetului , pe care le-au învățat (majuscule de tipar).
După un timp, la atitudinea propunătorului – acesta va spune:
„Stop!”. Preșcolarii încetează jocul. Câştigă cel care a format mai
multe litere.
Schimbă perechea  este o altă metodă interactivă cu preşcolarii.
Scopul: stimularea comunicării şi rezolvarea de probleme prin lucru în
pereche.
Obiective operaționale: să descopere cât mai multe caracteristici ale
fructelor
Resurse didactice: fructe, ecusoane
Desfăşurarea jocului
 Cadrul didactic va organiza copiii în două cercuri concentrice după
ecusoanele pe care le au în piept, în interior copiii cu frunze galbene, în
exterior copiii cu frunze verzi. La îndemnul educatoarei, copiii iau din coş
un fruct la alegere pe care îl observa, îl analizează pentru a spune totul
despre el. Perechea analizează fructul timp de 3 minute. La comanda
educatoarei ,,Schimbă perechea’’ copiii din interior se deplasează şi
formează o nouă pereche. Copiii din cercul exterior continuă analiza cu
noua pereche pentru descoperirea caracteristicilor fructului prin câţi mai
mulţi analizatori.
Bula dublă - este o metodă de predare-învăţare, uşor de aplicat, care
grupează asemănările şi deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei etc.. Ea
este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se aşează câte o imagine
care denumeşte subiectul abordat. De cele două cercuri mari se află relaţionate
prin linii alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se specifică
asemănările, iar în cercurile exterioare se specifică caracteristicile fiecărui
termen, particularităţile sau deosebirile.
Exemplu. La activitatea ,,Ce ştim despre anotimpuri?” în cercurile mari am
asezat imagini reprezentative despre anotimpurile toamna şi iarna. Copiii au
completat câte două caracteristici ale anotimpului toamna (cad frunzele, pleacă
păsările călătoare), două caracteristici ale anotimpului iarna (ninge, îngheaţă apa)
în cercurile exterioare şi două asemănări (anotimp, 3 luni) în cercurile mici din
mijloc.
Echipament didactic: doua cercuri mari de culori diferite câte două cercuri mici de culori
diferite,săgeți lungi și scurte.
Conversația
Modalitate activă și eficientă de instruire, reprezentând un
prețios instrument didactic în mâna profesorului și având
mai multe funcții:
– funcția euristică și formativă;
– funcția de calificare, de sintetizare și aprofundare a
cunoștințelor;
– funcția de consolidare și sistematizare;
– funcția de verificare a performanțelor învățării.
Discuția și dezbaterea
Învățământul modern favorizează discuția și
dezbaterea în grup, găsind în ele modalități
dintre cele mai active, de participare directă
a elevilor.
Brainstormingul (asaltul de idei)
Este o metodă a discuției în grup, cu scopul de a facilita găsirea unei soluții
adecvate pentru problema de rezolvat. Ea stimuleză și cultivă creativitatea de grup,
stimuleză gândirea divergentă, crește producția de idei.
La tema ,,De ce îmi place anotimpul vara?” la începutul activităţii copiii stabilesc
împreună caracteristicile anotimpului vara pornind de la întrebarea ,,Ce ştiţi despre
anotimpul vara?”. Fiecare copil răspunde printr-un enunţ scurt în ordinea stabilită
fără a repeta ideile colegilor. După enunţarea ideilor, copiii sunt rugaţi să reflecteze
asupra lor şi să se pronunţe care sunt cele mai aproape de adevăr.
Sunt subliniate ideile care se încadrează în sarcina didactică şi care conturează ideea
finală. Aceste caracteristici sunt împărţite în 3 categorii:
Caracteristici care ţin de evoluţia naturii;
Caracteristici care ţin de relaţia omului cu mediul în anotimpul vara;
Caracteristici care nu se încadrează în nici o categorie şi care vor fi eliminate.
Problematizarea
Este o metodă didactică ce consta în punerea în fața
elevului a unor dificultăți create intenționat, prin depășirea
cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou.
Evenimentele implicate în rezolvarea de probleme sunt:
1. prezentarea problemei (verbal, scris, prin enunțuri cursive sau
tabele, grafice);
2. elevul desprinde din formulare o problemă formulată riguros;
întelege toate ipotezele, cerințele și le exprimă;
3. elevul verifică ipoteze succesive până ce una îl duce la rezolvarea
problemei.
Metoda focus-grup
Această metodă urmărește focalizarea discuției pe o
anumită tematică delimitată, în scopul obținerii unor
date aprofundate, dar mai ales al modificării ideilor,
atitudinilor și opiniilor exprimate.
Definiţia cea mai largă ar putea fi următoarea: un
interviu realizat cu un grup construit, care e focalizat pe
o anumită temă şi pe o anumită categorie de subiecţi.
Explozia stelară este o metodă de
stimulare a creativității, o modalitate de
relaxare a copiilor și se bazează pe
formularea de întrebări pentru rezolvarea de
noi probleme și noi descoperiri.
Echipamente didactice : o steluță mare și 5 steluțe mici
METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
 Pălăria albă – deține informații despre tema pusă în discuție, face
conexiuni,oferă informația brută așa cum a primit-o – informează

 Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria

responsabilă cu controlul discuțiilor , clarifică/alege soluția corectă.

 Pălăria roşie – îşi exprimă emoțiile, sentimentele, supărarea faţă de

personajele întâlnite, nu se justifică – spune ce simte

 Pălăria neagră – este criticul, prezintă posibile riscuri, pericole,

greșeli la solutiile propuse,– identifică greșelile

 Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi, inovatoare, caută

alternative {Ce trebuie făcut?} – generează idei noi

 Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi

constructive, creează finalul, aduce beneficii.
Exemplu: “Scufița Roșie”
Pălăria albă – povesteşte pe scurt textul poveștii;
Pălăria albastră - o caracterizează pe Scufița Roșie în contradicție cu lupul: veselă,
prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor, dar neascultatoare, în timp ce lupul
este rău, lacom, șiret; arată ce se întamplă când un copil nu ascultă sfaturile părinților.
Pălăria roşie – arată cum Scufița îşi iubea mama și bunica pe care le-a ascultat
intotdeauna, iubea mult florile, animalele, îi plăcea să se joace în natură, își exprima
compasiunea față de bunica, bucuria pentru vânător și supărarea față de lup.
Pălăria neagră – critică atitudinea Scufiței, care trebuia să asculte sfaturile mamei,
trebuia să ajungă repede la bunica bolnavă. Consideră că nu trebuia să aibă
încredere în animale, nu trebuia să dea informații despre intențiile ei
Pălăria verde – acordă variante Scufiței: dacă dorea să-i ofere flori bunicii trebuia să-
i ceară mamei să-i cumpere un buchet de flori; dacă dorea să culeagă flori trebuia să
ceara mamei să o însoțească în pădure; lupul o putea ajuta să culeagă mai repede
flori, sau ciuperci pentru bunica,etc
Pălăria galbenă – găseşte alt final textului: Scufița putea să refuze să meargă la
bunica știind că trece prin pădure; Scufița nu ascultă pe lup; lupul îi arată Scufiței
drumul cel mai scurt spre bunica; lupul o ajută să-i culeagă flori bunicii aflând ca
aceasta este bolnavă; animalele din pădure o sfătuiesc pe Scufiță să nu asculte de lup, etc
 TURUL GALERIEI
Tehnica de învățare care încurajează copiii să-şi exprime opiniile cu privire
la soluţiile propuse de colegii lor .
Descrierea metodei
1. Se formează grupuri de câte 4 copii
2. Copiii rezolvă o sarcină de lucru care permite mai multe soluții
3. Produsele activităţii grupelor - desene, colaje, postere se expun pe
pereţii clasei, care se transformă într-o galerie exozițională
4. La semnalul dat de profesor copii trec pe la fiecare exponat pentru
a examina soluțiile, ideile propuse de colegi și le scriu pe poster
într-un loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observațiile.
5. După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul inițial și
citesc comentariile, observațiile de pe lucrarea lor, reexaminându-și
produsul.
 CVINTETUL
Constă în crearea de cinci versuri respectându-se cinci reguli în scopul de a se sintetiza
conținutul unei teme abordate.
Descrierea metodei:
1.Comunicarea sarcinii de lucru (se anunță tema)
- primul vers un singur cuvânt ce denumește subiectul
- al doilea vers 2 cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (2 adjective)
- al treilea vers – format din 3 cuvinte care exprimă acțiuni (verbe la gerunziu)
- al patrulea vers – format din patru cuvinte care exprimă starea elevului față de
subiect
- al cincilea vers - un cuvânt care arată însușirea esențială a subiectului
2. Activitatea pe grupuri
3. Se prezintă cvintete și se analizează

PRIMĂVARA
2. Mirositoare, înfloritoare,
3. Cântând, jucând, veselind,
4. Păsările cântă foarte frumos
5. Fermecând.
CIORCHINELE
 Stimuleaza realizarea unor asociații noi de idei
 Permite cunoașterea propriului mod de a întelege o anumită
tema.
ETAPE:
 Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în
partea de sus a tablei / foaie de hartie
 Elevii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau
desene legate de tema dată
 Se fac legături prin linii, de la titlu la cuvintele/desenele elevilor
 Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales
când se realizează individual.
Echipament didactic: cercuri sau ovale de doua mărimi și doua culori,sageți.
Jurnalul grafic
Metodă prin care elevii identifică caracteristicile unor noțiuni prin
imagini.
Varianta 1: elevii și-au însușit tehnica completării unui jurnal când au
scris în jurnalul clasei, sau jurnalul personal, vor completa,
individual, un altfel de jurnal prin desen, imagini decupate sau
fotografii. El este alcătuit din mai multe file, imparțite în funcție de
situație
Varianta 2: completarea jurnalului în grup (se constituie 6 grupuri
formate din 4 elevii.
Exercițiu: Alegeți anotimpul preferat timp de 10 minute veți completa în jurnalul grafic
desenând, scriind sau alegând imagini specifice numai anotimpului ales.
Metoda acvariului (fishbowl)
Membrii grupului interacționează și se influențează reciproc, într-un mediu dinamic și
permisiv de exprimare a unui spectru larg de idei, opinii, soluții,
argumente/contraargumente, atitudinale și afective.
Etape
1. Organizarea copiilor în doua grupuri
- grupul peștilor -cercul interior,
- grupul observatorilor –cercul exterior
2. Realizarea activitătii propuse în cercul interior
Cerințe pentru copiii pești-cercul interior:
- lucrează timp de 10 minute în rezolvarea sarcinii având la dispoziție materialele
informative adecvate,
- rezolvă sarcina de lucru,ascultând cu interes ideile colegilor de grup.
Cerințe pentru observatori-cercul exterior:
-observă comportamentul colegilor,
- formuleaza intrebări pentru copiii pesti,
- nu critica,explică demersul folosit de copiii pești pentru rezolvarea sarcinii,
- descriu comportamentul copiilor pesti,
- răspund la intrebarile adresate de copilul pește.
Reportajul
Este o strategie care utilizeaza informații despre situații și
evenimente specifice.
Obiectiv: dezvoltarea capacității de a transmite informații despre
un eveniment, un fapt, o situație pentru a determina pe ascultator
sa înteleaga cursul real al evenimentului prezentat
Etape:
1. Identificarea evenimentului
2. Culegerea informațiilor
3. Selectarea informațiilor culese
4. Elaborarea unui plan
5. Redactara textului
Metoda mozaicului (jigsaw puzzle)
Este o metodă a grupurilor interdependente, care îmbină învățarea
individuală cu învățarea în echipă. Ea are un pronunțat caracter formativ
și contribuie la creșterea încrederii în sine a elevilor, la dezvoltarea
abilităților de comunicare și relaționare în cadrul grupului.

Obiectiv: documentarea și prezentarea rezultatelor studiului

independent celorlalți, devenind expert pentru tematica studiată
Etape:
1. Stabilirea temei și impărțirea în 4-5 subteme
2. Organizarea grupelor de învățare
3. Constituirea grupelor de expert
4. Activități în echipa inițială de învatare
5. Evaluare
echipament didactic: fisa expert,ecusoane,chestionar de evaluare ilustrat
Diagrama Venn
Se aplică cu eficiență maxima în activitățile de observare
Obiectiv: sistematizarea cunoștințelor- restructurarea
idelor unui continut abordat
Etape:
1.Comunicarea sarcinii de lucru
2.Activitatea în pereche sau în grup
3.Activitate în grup
4.Activitate frontală
Metoda cubului
Este o metodă utilizată atunci când se urmărește explorarea unui
subiect sau a unei atitudini, din mai multe perspective.
Etape
- se formează grupuri de 6 elevi
- fiecare elev din grup interpretează un rol în funcție de sarcina
primită și postată pe una din fețele cubului
- elevii rezolvă sarcina individal într-un timp dat
- prezintă pe rând, la nivel de grup, răspunsul formulat
Echipament didactic: un cub: descrie,
compară,analizeaza,argumenteaza,asociaza,aplica simboluri
Sintetizarea
Metoda de reflecție asupra unui subiect care
presupune o derulare procesuală
Obiectiv:dezvoltarea operatiilor gândirii prin
aprofundarea tematicii propuse în munca în grup sau în
perechi
Etape:
1.Organizarea în pereche-în grupuri
2.Comunicarea sarcinii didactice
3.Munca independentă
4.Lucrul în pereche-în grupa
5.Activitatea frontală
 Ceea ce este comun acestor metode, este faptul că acestea
transformă elevii din simpli receptori ai științei, din simpli
consumatori de cunoștințe, în producători ai propriilor cunoștințe.

Aceste metode au marele merit că dezvoltă capacități congnitive

superioare: gândirea divergentă și convergentă, imaginația
constructivă, capacitatea de explorare, de emitere și verificare de
ipoteze, capacitatea de a descoperi conținuturi, capacitatea de
analiză critică și reflecție etc.
Formarea spiritului științific nu este, prin urmare, o problemă de
schimbare a adevărurilor, ci de schimbare a tipului de activitate,
intelectuală, de metodologie,în cele din urmă.
În concluzie, metodele interactive de
predare-învățare a limbii și literaturii
române, centrate pe elev și bazate pe teoriile
receptării contribuie, indubitabil, la formarea
personalității elevului,  printr-un proces
organizat și sistematic de transmitere și
asimilare a cunoștințelor.
Mulțumesc pentru
atenție