Calculatorul, mijloc de învăţământ

Mijloacele de învăţământ reprezintă totalitatea resurselor materiale concepute şi realizate pentru

a fi folosite în procesul didactic, cu scopul de a:
 uşura comunicarea;
 Facilita (облегчить) înţelegerea noţiunilor şi formarea deprinderilor;
 permite fixarea şi consolidarea cunoştinţelor;
 asigura aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor.
Mijloacele de învăţământ pot fi clasificate şi după criteriul analizatorului solicitat în perceperea
mesajului didactic în:
 mijloace tehnice vizuale;
 mijloace tehnice audio;
 mijloace tehnice audio – video.
Folosind rezultatele unor cercetări psihologice, profesorul Ioan Cerghit (1988) pledează pentru
folosirea mijloacelor tehnice audio – vizuale, afirmând că: „dacă materialul de învăţat s-a
prezentat numai oral, după 3 ore este reţinut în proporţie de 70%, iar după 3 zile doar de 10%;
dacă a fost prezentat numai vizual, din 72% reţinut după 3 ore, mai rămân 20% după 3 zile; în
schimb, dacă a fost transmis oral şi vizual, după 3 ore se reţin 85% din date, iar după 3 zile s-au
păstrat 65% din ele” (preluat din Cojocariu V, 2002, pg. 75).
Mijloacele de învăţământ cele mai moderne, având şi posibilităţi didactice extinse, sunt
calculatorul, softurile educaţionale, CD-urile, manualele virtuale, internetul. Toate acestea, în
funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în lecţie pot servi la:
 comunicarea de informaţii şi ilustrare;
 investigare, exersare şi formare de deprinderi practice;
 evaluare;
 raţionalizarea timpului.
Calculatorul poate fi considerat un mijloc de învăţământ modern, de tip multimedia, mesajul
didactic putând fi recepţionat prin citire (text), prin imagini (vizual), prin ascultare (auditiv). Mai
ales la clasele mici, posibilitatea realizării de programe animate conferă atractivitate sporită în
învăţare, motivându-i suplimentar pe elevi. Introducerea calculatorului în procesul de predare nu
ÎNLOCUIEŞTE PROFESORUL / ÎNVĂŢĂTORUL, ci doar preia o parte din funcţiile şi
sarcinile sale. Dintre numeroasele posibilităţi de utilizare a calculatorului în lecţie vom, enumera
numai câteva
 transmiterea de informaţie;
 dirijarea învăţării;
 crearea unui laborator „virtual” pentru simularea unor fenomene;
 accesarea rapidă a unor informaţii (prin conectarea la Internet);
 examinarea cunoştinţelor însuşite de elevi şi evaluarea rezultatelor învăţării, din
perspectiva cadrului didactic;
 autoevaluarea, din perspectiva elevilor.
Beneficii specifice
Calculatorul, are o puternică funcţie formativă, datorită în special, gradului sporit de organizare a
informaţiei transmise, contribuind astfel la creşterea capacităţii operaţionale a proceselor
gândirii. Succesul învăţării prin imaginile de pe ecranul monitorului „depinde, în mare măsură de
claritatea scopului propus şi de dirijarea discretă a procesului observaţiei de către cadrul didactic
spre ceea ce este esenţial din informaţiile furnizate în imagini. Prin urmare, elevii trebuie învăţaţi
să vadă imaginile, nu să le privească! În acest fel, observarea devine exploratoare şi sistematică,
iar analiza, sinteza, comparaţia sunt favorizate”. (Jinga I, Istrate E., 2007,pg. 371). Toate aceste
aspecte sunt importante la elevii de orice vârstă, dar aplicarea la elevii mici are beneficiile
educative cele mai mari.
Învăţarea asistată de calculator oferă elevului şi profesorului de limbi străine o gamă
de activităţi care, atunci cînd sunt planificate cu atenţie, ca parte integrantă a procesului
pedagogic, îl vor ajuta pe elev să înveţe limba. Iată, în ordine alfabetică, o listă de modele de
activităţi:
Conversaţiile on-line. Discuţiile pe calculator pot reprezenta o experienţă fructuoasă pentru cel
ce învaţă o limbă străină. Utilizatorul se poate întâlni prin intermediul reţelei electronice cu alţi
elevi dornici să înveţe o limbă străină şi poate comunica cu aceştia prin intermediul textului sau
pe cale verbală. Totuşi, atunci când conversaţiile on-line se combină cu sarcini didactice şi
grupuri adecvate de elevi, selectate pe criterii de vârstă, interese comune, ele pot conduce la o
comunicare reală, iar când sunt însoţite de activităţi ce urmează sarcinilor îndeplinite, la
învăţarea limbii.
Exerciţiile de completare (tip cloze tests). Aceste exerciţii sunt asemănătoare cu exerciţiile de
completare a spaţiilor libere (Fill-in the blank exercises).
Textele, eseurile sau exerciţiile electronice de corectat şi comentat.
Rebusurile. Rebusurile / cuvintele încrucişate au mare popularitate şi, când sunt create pe baza
unui vocabular cu care elevii au mai operat, acestea constituie un instrument bun şi pentru
exerciţiile ulterioare sarcinilor didactice. Aceasta este o activitate care poate fi creată uşor, în
intervalul a câteva minute.
Exerciţiile după model. Computerul poate executa tot ceea ce se putea face în învechitele
laboratoare lingvistice / cabinete de limbi străine; de exemplu, se dă modelul: “El are o maşină?”
Răspuns:”Nu, el are două maşini.” ”El are un computer.” ”Nu, el are două computere.”
Informaţia introdusă de utilizator poate fi ori un text, ori o comunicare verbală prin intermediul
microfonului de la computer.
Dicţionarele electronice. Sunt foarte utile pentru cei care învaţă limbi de circulaţie mai
restrânsă. Pe reţeaua Internet există câteva asemenea dicţionare care sunt disponobile fie în mod
gratuit, fie la un cost simbolic..
Portofoliile electronice. Un portofoliu electronic poate fi o simplă colecţie de lucrări pe o
dischetă sau, într-o versiune mai avansată o pagină web aelevului , unde acesta îşi prezintă
selecţia de lucrări. Unele dintre acestea pot fi chiar în lucru, indicând stadiul de învăţare.
Conceptul pedagogic are în vedere faptul că elevul devine conştient de maniera sa de învăţare,
iar acest lucru îl ajută să-şi selecteze activităţile potrivite, sporind astfel calitatea învăţării.
Exerciţiile de completare a spaţiilor libere. Utilizatorul lucrează cu un text din care lipsesc
anumite cuvinte şi trebuie să găsească termenii potriviţi pentru a rezolva exerciţiul.
Găsiţi răspunsul. Copilului i se dă o întrebare pentru care caută răspunsul în documentele din
computer, pe video sau prin intermediul mijloacelor audio folosind Internetul, CD-Rom-ul,
DVD-ul sau alte instrumente de stocare. Răspunsurile pot fi prezentate apoi profesorului sau
clasei sub diferite forme.
Găsiţi secvenţa potrivită(sau propoziţiile amestecate). În cadrul acestei activităţi se împart în
fragmente o propoziţie sau o povestioară pe care utilizatorul va trebui să le reordoneze
asamblând astfel textul propoziţiei sau istorioarei respective.
Cuvinte-cheie / semnificative. Aceasta reprezintă o procedură utilă pentru cel care vrea sa-şi
însuşească o limbă străină. Într-un text se pot stabili conexiuni (связь) între cuvinte importante
sau trimiteri culturale şi explicaţii sau traduceri adecvate. Cuvintele semnificative pot fi
evidentiate.
Exerciţii de audiţie. Pentru astfel de activitate computerul înlocuieşte casetofonul. Adesea
aceste activităţi sunt combinate cu altele cum ar fi exerciţiile cu variante multiple de răspuns
menite să verifice dacă copilul a înţeles conţinutul enunţurilor.
Exerciţii de împerechere a cuvintelor, propoziţiilor sau imaginilor. Această activitate poate
deveni foarte utilă în servirea câtorva scopuri, chiar şi în exersarea vocabularului, atunci când
copilul poate împerechea - alege cuvintele corespunzătoare imaginilor.
Asumarea de roluri. Internetul face posibil asumarea rolurilor în mini-dialoguri dramatice
alături de participanţi din toată lumea.
Simulări. Simulările electronice sau on-line diferă de asumarea rolurilor datorită faptului că
activităţile pe care le presupun sunt reale şi nu se bazează pe simplul joc de scenă. Instrumentele
folosite în cazul simulăriloe electronice pot fie e-mailuri, mesajele tip SMS de pe telefonul mobil
etc. Avantajul unei simulări electronice îl reprezintă posibilitatea de avea participanţi din diferite
ţări. Dezavantajul pentru simulările la nivel avansat îl constituie faptul că se cere un nivel mai
ridicat al competenţei în domeniul operării pe calculator.
Exersarea vocabularului. Este unul din cele mai vechi tipuri de exerciţii pe computer.
Computerul cere un cuvânt, iar elevul trebuie să vină cu răspunsul adecvat.
Aplicaţia Microsoft Power Point.
Aplicaţia Microsoft Power Point este o aplicaţie care face parte din pachetul Microsoft Office,
folosită pentru prezentări în faţa unui auditoriu. Folosirea acestei aplicaţii are ca temei
psihopedagogic constatarea că informaţiile prezentate sub formă vizuală sunt percepute şi
reţinute mult mai uşor decât cele transmise exclusiv verbal. Scopul principal al prezentării este
captarea atenţiei auditoriului şi transmiterea informaţiilor astfel încât acestea să fie reţinute de cei
prezenţi. În funcţie de dotarea calculatorului (cu placă de sunet şi boxe), se pot adăuga şi efecte
sonore, corelate cu imaginea / imaginile, care să servească la sublinierea mesajului didactic
transmis. Programul permite şi efecte speciale: trecere de la o “pagină” la alta, efecte de animaţie
aplicabile textelor sau imaginilor, dând un aer dinamic întregii prezentări, ca şi posibilitatea
înregistrării unui mesaj sonor care să însoţească prezentarea.
Aplicaţia Paint
Este una dintre cele mai simple aplicaţii pentru realizarea de imagini / desene. Cu ajutorul
acesteia se pot crea desene simple sau elaborate, color sau alb - negru, pot fi vizualizate sau
editate imagini, fie că este vorba despre poze sau despre documente scanate. Utilizarea aplicaţiei
Paint este importantă deoarece oferă posibilitatea punerii în practică a ideilor legate de exerciţii
(de memorie vizuală, pentru formarea deprinderilor de colorare, pentru formarea unor noţiuni
matematice prin desenare / vizualizare), într-o manieră plăcută, prietenoasă.
Aplicaţia Microsoft Word
Aplicaţia Microsoft Word este parte a Microsoft Office şi are ca principal scop introducerea
textului, cu diferite tipuri de fonturi sau stiluri, dimensiuni sau culori. Se pot formata paragrafe,
se pot muta uşor texte / paragrafe, se poate realiza corectarea ortografică şi gramaticală automată,
pentru diferitele limbi în care s-a făcut introducerea textului. Aplicaţia Word permite scrierea
textelor “artistic”, (cu ajutorul opţiunii Word Art, fig. 3.8) ca şi realizarea de desene (cu ajutorul
butoanelor care se regăsesc pe bara de desen Drawing.