UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
AN III, ID

TEME OBLIGATORII
Tema 1
1. Instruirea asistată de calculator: delimitări conceptuale; istoric; avantaje şi
dezavantaje ale utilizării tehnologiei în educaţie

2. Internetul: istoric; internetul ca sursă educaţională şi facilitator al învăţării

colaborative

Instruirea asistată de calculator face referire la utilizarea tehnologiilor informatice și de

comunicații în procesul didactic. Aceasta se poate face fie accesând materiale bibliografice sau
explicative cum ar fi bibliotecile virtuale, cărțile electronice, materialele multimedia, tutorialele
online, fie utilizând platforme de comunicare la distanță și creând practic clase virtuale cu
posibilitatea prezentării de conținuturi, a schimbului de idei, sesiuni de întrebări și răspunsuri
cu persoane competente, a lucrului pe grupuri. Evident, se profită de toate avantajele
internetului putându-se face transer de fișiere, evaluări online.
Este de precizat faptul că în acest context rolurile profesorului si ale elevului se
modifică, profesorul punând la dispoziție resurse, devenind sprijin în a găsi răspunsuri la
întrebări, nu doar furnizori de informatie, pot proiecta mediile experiementale de instruire, oferă
mai mult un cadru, o direcție în procesul de descoperire al elevilor. Rolul elevului/studentului
devine mult mai activ, participativ, sunt invitați să găsească răspunsuri, să gândească nu doar
să memoreze, pot folosi instrumente similare sau identice cu cele folosite de profesioniștii
domneniului, comunică ușor și fac schimb de informații.
IAC-ul are părțile ei pozitive, dar și pericolele specifice. Între avantaje putem enumera
faptul că iac-ul are o posibilitate mult mai mare de a folosi jocul drept metodă de învățare,pentru
copii dar nu numai. Nu doar că suntem atrași de jocuri la orice vârstă la urma urmei, dar e un
mediu relaxant, atractiv, în care putem învăța lucruri noi. Nu e recomandat să abuzăm, nici ca
adulți, nici în ce îi privește pe copii. Apoi, posibilitaea de a combina imagini, sunete,
interacțiunea uneori cu explicațiile, cu noțiunile teoretice facilitează înțelegerea. Mai mult,
acolo unde deja au fost asimilate anumite noțiuni, acestea se pot mai mult clarifica si consolida
folosind spre aceasta mai cu seamă exercițiile din jocurile educaționale. Aici intervine și
evaluarea, căci elevul, dar și profesorul poate afla imediat dacă rezultatul e corect, care e
răspunsul corect, dacă elementele noi au fost sau nu înțelese. Calculatorul poate fi folosit pentru
a facilita înțelegerea rezolvării de probleme, înaintând pas cu pas spre rezultat, având la fiecare
pas feedback și putând să înțelegi din timp erorile și să corectezi. Un alt beneficiu al utilizării
calculatorului sunt simulările, posibilitatea de a vedea cum se întâmplă anumite fenomene, cum
funcționează anumite mecanisme, ceea ce fizic de multe ori nu e posibil deși există și
experimente care să imite într-o oarecare măsură procesele care dorim a fi înțelese.
Dintre dezavantajele folosirii calculatorului putem menționa efectele nocive ale folosirii
mai ales îndelungate a ecranelor. Deși tehnologia avansează, e nevoie să fim realiști, nu mulți
beneficiază de cea mai avansată tehnologie. Astfel că vorbim de timpi îndelungați petrecuți în
fața unui ecran. Un alt dezavantaj e lipsa interacțiunii fizice. Da, este ușor să comunicăm, să ne
vedem chiar, dar această comunicare are limitele ei, are bruiajele specifice, e lipsită de căldura
interacțiunii fizice și de multe aspecte ale comunicării non-verbale care nu mai pot fi sesizate.
Iar copiii au nevoie de căldura umană, nu doar de o figura pe un ecran, au nevoie de interacțiune
fizică. Un alt aspect ține parțial și de cum e pregătit materialul. Riscăm, din prea multă râvnă,
să dăm prea de-a gata totul încât, deși să pară că facilităm înțelegerea, în realitate aceasta să nu
se întâmple. Omenirea a ajuns la acest nivel de cunoaștere pas cu pas, mergând din aproape în
aproape. Și e nevoie să ne asigurăm că toate etapele au fost înțelese. Dacă ar fi să ne gândim la
perioada aceasta de pandemie, s-a demostrat că e necesar ca profesorul să fie format pe
schimbarea de paradigmă pe care o aduce învățământul online, metodele și principiile de la
clasă fiind de mai puțin ajutor. E nevoie ca toate să fie regândite și adaptate. E o provocare să
menții atenția elevilor când ei sunt poate singuri în propria casă.
IAC-ul, in forma e-learning, nu doar ca utilizare a calculatorului la clasă, poate exista
datorită internetului. Acesta este un sistem global de computere interconectate care folosesc
protocoale TCP/IP pentru a comunica între ele. La apariția lui și-au adus aportul mai mulți
oameni, anul nașterii fiind 1973. În România a apărut la începutul anilor ’90, după căderea
regimului communist. Lumea online a luat forma cunoscută azi în 1990 când Tim Berners-Lee
a inventat World Wide Web. Deşi este deseori confundat cu internetul propriu-zis World Wide
Web este doar cel mai comun mod de accesare a datelor online sub formă de site-uri web sau
hyperlink-uri. WWW a ajutat la popularizarea internetului în rândul publicului şi a fost un pas
uriaş în dezvoltarea cantităţii uriaşe de informaţii pe care publicul îl poate accesa zi de zi.

Tema 2

1. Software pentru dezvoltarea conţinuturilor învăţării

Softurile educaționale sunt produse ale programării informatice destinate utilizării în

procesul didactic. Există o varietate de astfel de soft-uri în funcție tipul de abordare a
conținutului.
Putem vorbi, așadar, de soft interactiv de invățare prin care se transmite si prezintă
anumite cunoștințe, softuri de simulare în care elevii pot simula situații din realitatea pentru
a le analiza si studia (de exemplu Laboratorul virtual -http://www.e-learningforkids.org/),
soft de investigare - un mediu de unde elevul poate să îşi extragă singur informaţiile; soft
tematic, de prezentare – abordează subiecte/teme din diverse domenii (arii curriculare) din
programa şcolară, propunându-şi oferirea unor oportunităţi de lărgire a orizontului
cunoaşterii în diverse domenii cum ar fi https://academy.oracle.com/index1.html; soft de
testare/evaluare – administrarea unor teste de evaluare precum Platforma de evaluare
INSAM sau Infoarena - o platformă web dezvoltată de către tineri pasionaţi de informatică,
cu exerciţii (probleme) diferenţiate pe niveluri de dificultate, de la cele mai uşoare până la
cele pentru olimpiadă, platformă rezervată informaticii care furnizează rezultatul evaluării
cu ajutorul unui evaluator automat aproape instantaneu; softuri utilitare – sunt instrumente
dicţionare, tabele, editoare; jocuri educative – în care sub forma unui joc se atinge un scop
didactic; soft de administrare şi management educaţional – este un produs de suport al
activităţilor şcolare sau de instruire în general cum ar fi 123edu.to sau adservio.
De asemenea există softuri cum ar fi Scrach, un site creat în anul 2003 de către echipa
MIT de creat proiecte și animații printr-un limbaj de programare simplu, utilizând blocuri
pentru lipire. Mascota site-ului este Scratch Cat. Sunt cuprinse și alte personaje, cum ar fi
Gobo, Nano, Pico și Tera. Utilizatorii site-ului pot crea proiecte online folosind o interfață
asemănătoare unui bloc. Serviciul este dezvoltat de MIT Media Lab, a fost tradus în peste
70 de limbi și este utilizat în majoritatea părților lumii.
Un alt exemplu e Geogebra, GeoGebra este un o aplicație software de geometrie interactivă
pentru școlari. Cele mai multe părți ale GeoGebra sunt gratuite. GeoGebra este scrisă în
limbajul de programare Java.
Prezentăm mai jos o listă cu astfel de softuri:
• Animaker – platformă unde se pot realiza animații;
• Animoto – realizează colaje video pe bază de fotografii;
• Armoredpenguin – posibilitatea realizării de puzzle-uri
• Asq.ro – platformă de evaluare
 • https://beam.venngage.com/ - se pot crea grafice
• Bubble.us – un mod de creare a hîrților conceptuale
• Crossword labs- posibilitatea de crearea de cuvinte încrucisate
• Diffen.com e un instrument care facilitează compararea diferitelor fenomene, lucruri
• Digital Edu oferă o bază de date organizată pe discipline
• Edpuzzle.com transformă materialele video în materiale interactive
• Edu online e o bibliotecă românească digitală
• examenulTau o platformă creată pentru a pregăti sustinerea examenului de Evaluare
Națională
• Fluxy app perminte crearea lecțiilor online
• GeaCron History e un atlas istoric interactiv
• Golab pentru creare de experimente
• goQonqr – creare de fise interactive
• Institutul National al Patrimoniului muzee virtuale
• Mentime, Socrative, Testmoz pentru creare de sondaje, teste interactive
• Uma igra permite crearea de jocuri

Tema 3
1. Platforme colaborative

Însrtumentele colaborative presupun facilitarea întâlnirilor dintre participanții la o activitate

didactica, însă în mediu virtual. Aceste spații virtuale mai sunt numite clase virtuale, spații de
învățare virtuală. Dacă e să comparăm cu ceea ce se întâmplă la întâlnirile vii, în esență nu e
foarte diferit: există cineva care coordonează întâlnirea, conținutul poate fi prezentat de
persoana care coordonează sau de unul/mai mulți participanți. Practic platformele colaborative
nu sunt instrumente educaționale în sine, sunt un suport tehnic care facilitează întâlnirea,
schimbul, interacțiunea dintre participanți.
Platforma colaborativă reprezintă, așadar, un spațiu digital accesat în mod securizat, care
facilitează învățarea prin colaborare într-un mediu educațional controlat.
Platforma poate fi localizată în mediul online, accesată prin Internet sau poate fi locală,
gestionată printr-o rețea. Colaborarea pe platforme educaționale, acolo unde ești responsabil
pentru ceea ce postezi, este mult mai sigură.
Mediul de lucru este un mediu controlat, identitatea celor care postează este cunoscută, fiecare
mesaj sau material distribuit fiind avizat. Pe platforma colaborativă elevii fac parte din clase,
iar profesorii gestionează clasele respective. Multe dintre materialele postate și activitățile
educaționale desfășurate pot fi vizibile și pentru părinți. Platformele colaborative apropie
mediul școlar de elevi, facilitând procesul de învățare prin mijloace extrem de moderne, pe
placul acestora. Exemple de astfel de platforme sunt Google Workspace -Printre cele mai
utilizate instrumente Google Workspace în procesele educaționale, se poate face referire la
Google Docs, Google Sheets și Google Slides. Oferind facilități similare cu cele disponibile în
pachetele Microsoft Office, tehnologiile menționate anterior sunt frecvent utilizate de către
cadrele didactice și cursanți. Toate cele trei instrumente beneficiază de o interfață intuitivă
pentru utilizator, asigurând comunicarea și colaborarea în timp real cu alte persoane. Într-o
manieră simplistă, cele trei mijloace online specificate pot fi caracterizate după cum urmează:
Google Docs -aplicație online pentru procesarea textelor; Google Sheets- aplicație online pentru
lucrul cu foi de calcul; Google Slides -aplicație online destinată realizării de prezentări.,
MyKoolio – platformă sub formă de jocuri interactive, Easyclass, permite formarea unor clase
virtuale, Etwinnig – care oferă un spațiu de colaborare profesorulor din spațiul european
 2. Platforme e-learning

Platforma ATutor ATutor este un sistem de învățare LMS open-source, folosit pentru
dezvoltarea și transmiterea de cursuri online. Administratorul poate instala și actualiza ATutor
în doar câteva minute, să dezvolte teme personalizate pentru a oferi o imagine nouă sau poate
extinde funcționalitatea sa cu diverse module. Educatorii pot asambla rapid pachete și
redistribui conținut instrucțional web, să importe conținut preambalat și să conducă propriile
cursuri online.
Platforma Blackboard este una dintre platformele cu durata de viață cea mai lungă, fiind
lansată în anul 1997. Aceasta este utilizată îndeosebi în mediul academic, atât în ciclul inferior
de învățământ, cât și în cel superior, dar și în context guvernamental și în mediul de afaceri în
cadrul a numeroase industrii din toată lumea.
Platforma Claroline este un LMS (Learning manangement System) care ofera posibilitatea
de a integra diferite tipuri de continut si functioneaza ca o platforma unde puteti dispune de
elemente de chat, blog-uri, wiki-uri. Poate fi utilizat pe device-uri multiple.
Platforma Edmodo se remarcă prin uşurinţa cu care poate fi folosită. Asemănarea dintre
aceasta şi populara reţea Facebook apropie mediul şcolar de generaţia mai tânără, desăvârşindu-
se procesul de învățare prin mijloace extrem de moderne, pe placul elevilor, exact în mediul în
care aceștia se simt cel mai bine.
Platforma ILIASeEste destinată unui proces de învăţământ la distanţă şi foloseşte
instrumente şi mijloace specifice tehnologiei informaţiei. ILIAS permite realizarea eficientă de
cursuri integrale sau de materiale pentru cursuri cu ajutorul unor instrumente şi modele
standardizate pentru procesele de lucru şi de învăţare în sistemul e-learning. De asemenea,
asigură administrarea eficientă a resurselor (conţinut şi utilizatori) şi monitorizarea lor.
Platforma Moodle utilizată de câțiva ani și de facultatea noastră este un sistem de
management al cursurilor, un pachet software realizat cu scopul de a ajuta profesorii să creeze
cursuri de calitate şi să coordoneze procesul de învăţământ pentru obţinerea unor rezultatele
bune de către studenţi. Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle)
este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport
pentru securitate şi administrare şi având conturată o comunitate amplă de utilizatori şi
dezvoltatori. Codul sursă este scris în limbajul de programare PHP (Hypertext Preprocessor)
utilizând baze dedate MySQL şi PostgreSQL70. Adoptarea platformei e-learning este un atu
datorită popularităţii acestor tehnologii, precum şi posibilităţii de utilizare fără modificări pe
mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux.

Tema 4
1. Blogul: istoric, tipuri de blog; blogul, ca alternativă pentru publicarea online a
conţinuturilor învăţării

Istoria blogurilor este una relativ recentă datând într-o formă inițială din 1994. Termenul
vine din engleză, de la expresia we log. De-a lungul timpului forma blogurilor precum
accesibilitatea a suferit transformări, devenind din ce în ce mai ușor de utilizat de public fără
cunoștințe temeice d programare, creîndu-se interfațe intuituve, ușor de utilizat. Punctul de
maximă poplaritate a fost atins undeva în jurul anilor 2000. Platforme care permit crerea de
blogurisunt blogger, wordpress, simpleste, wix, bluehost, linkedIn – majoritatea oferind și
pachete gratuite pentru conținuturi limitate.
 Blogul nu a fost creat cu scopul expres de a facilita în vreun fel procesul didatic, dar fiecare
creator de blog îi poate oferi o anumită utilitate personală sau publiă, ori îl poate folosi pur și
simplu ca pe un mod de a împărtăși din propriile idei, păreri, judecăți, analize. Între avantajele
utilizăii blogurilor ca mod de răspândire a unor conținuturi menționăm faptl că: e ușor de
utilizat, simplu, rapid; are un profil personalizat ce poate conțineine articole, fotografii,
videoclipuri; ajunge usor la un public tțnta prin platforma internetului; oferă libertate de
exprimare; oferă teme, interfețe bine structurate; este un mod simplu de a expune idei, de a
prezenta informații, de a face publicitate; este indexat pe motoarele de căutare; există platforme
gratuite; ești propriul administrator, potț decide ce postezi, ce comentarii aprobi, cu cine vrei să
interacționezi ori pe cine vrei să blochezi; permite creare unui back up(blogger- Google) și
beneficii economice (AdSense, afiliere, copywriting); permite crearea unei comunități fidele;
poate fi distractiv; implică creativitat, generează dezbateri, schimb de opinii, cererea/primirea
de soluții; poate fi personalizat prin adaugarea de gadgeturi, plug-in-uri, polluri, widgeturi,
template-uri, etc; se poate distribui și populariza pe retelele sociale; permite feedback de la
vizitatori; poate fi folosit intr-o strategie de marketing, crescând vizibilitatea afacerii și implicit
cifrele de afaceri; nu necesită pregătire specială pentru a fi creat, întreținut, actualizat.
Între dezavantaje menționăm faptul că: versiunile gratuite nu oferă acces la intregul
potential al platformei; făără domeniu aparține platformei în cauză și poate fi oricând șters;nu
este ușor să creezi conținut relevant, interesant astfel încât nu garantează prin simpla existență
că va avea si trafic/vizitatori; este expus atacurilor trollilor; migrarea de pe o platforma pe alta
este greoaie;trebuie actualizat constant mai ales pentru a-l menține vizibil pe motoarele de
căutare; nu este recomandat pentru o invatare temeinica, nu sunt verificate informațiile postate,
nu există un instrument de verificare a conținuturilor; poate crea conflicte între persoane care
nu se cunosc, dezbateri, atacuri la persoană, fiind la latitutdinea utilizatorului atitudinea și
valorile pe care le promovează.
Blogul poate fi un mijloc eficient de comunicare, de distribuire a unor conținuturi. În
activitatea didactică poate fi folosit ca jurnal al parcursului unei clase, ca mod de a ține la curent
spre exemplu părinții cu activitățile pe care le fac copiii lor la clasă, de a distribui rezultate la
anumite competiții sau de a împărtăși experiențe, de a promova proiecte și găși colaboratori.
Pentru urmăritorii blogurilor se pot activa notificări care să îi anunte când un anumit
utilizator a adăugat conținut nou. Deși e ușor să te pierzi în multitudinea de bloguri, pe cele le
consideri mai interesante le poti pune în lista de bloguri pe care le urmărești încât să fie ușor de
accesat. Deși nu există un control în ce privește acuratețea si veridicitatea conținuturilor postate,
îți poți face o idee despre seriozitatea creatorului, deși e mereu recomandat să fie privite critic
și cu rezervă informațiile, ideal ar fi ca acolo unde e pretenția de „știință” să fie oferite și sursele
din care a fost preluată apoi prelucrată informația. La urma urmei, fiecare creator de blog decide
pentru sine cât de serios e, care e scopul pentru care dorește să întrețină un blog, care îi este
publicul țintă, din ce perspectivă creează conținutul. Ține de discernământul fiecăruia ce
accesează, cu ce își hrănește mintea. Ideal ar fi, în ce privește accesul copiilor, ca adulții să
urmărească ce citesc, să trieze, să ofere repere care să îi ajute să aprecieze un blog valoros,
îndiferent de domeniul din care face parte.

Tema 5
1. Utilizarea instrumentelor online în evaluare

În mod curent prin evaluare în învăţământ se înţelege actul didactic complex integrat întregului
proces de învăţământ care asigură evidenţierea cantităţii cunoştinţelor dobândite şi valoarea,
nivelul performanţelor şi eficienţa acestora la un moment dat oferind soluţii de perfecţionare a
actului de predare-învăţare.
De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe metode de evaluare. Cele pe care le numim
tradiționale (probele orale, scrise și practice în toate formele lor, testele docimologice) și cele
complementare sau alternative precum portofoliul, proiectul, investigația, observația
sistematică a activității și comportamentului elevului, autoevaluarea și interevaluarea.
Un test pe calculator trebuie să aibă un scop bine definit și un conșținut precis care se
vrea verificat, obiective clare, un număr de itemi și un timp rezonabil de rezolvare a itemilor
(în cazul în care se decide o limitarea a timpului de lucru). În e privește implementarea testului
trebuie avute în vedere modudl de prezentare vizuală a acestuia pe ecran, modul de operare,
funcționare a testului si opțiunile instructorului, opțiunile celui evaluat – care sunt procedurile
de rezolvare.
Ca în evaluarea fără calculator, există teste care inițiale, a căror scop este să identifice
deprinderile practice pe care le are elevul înainte de începerea cursului precum și nivelul lui de
competentă, capacitatea de parcurgere a materiei. Un alt scop este acela de a atrage atenția
elevului asupra subiectelor importante care vor trebui învățate dar si pentru a stabili nivelul
inițial de la care se pornește în abordarea conținuturilor.
Testarea formativă, cea de pe parscusul parcurgerii conținuturilor are menirea de a da
un feedback în ceea ce privește progresul pe care îl face elevul, să ofere îndrumare, corectivă,
să stabiliească eventual nevoia unor explicații adiționale, să asigure că elevul e atent la obținerea
rezultatelor dorite.
Evaluarea finală, sumativă presupune testarea calitativă și cantitativă a învățării după
parcurgerea unui anumit conținut.
Pe calculator, atât în formă fizică, locală, cât și online, pot fi făcute evaluări cuprinzând
cam toate tiprile de itemi: obiectivi, semioiectivi și subiectivi. Avantajul, mai ales în cazul
itemilor obiectivi, e acela că rezultatul e unul imediat.
Un alt avantaj al testărilor pe calculator sunt modalitățile de creare a testelor, care pot fi
mult mai atractive, mai interactive. Sunt platforme, softuri care oferă posbilitatea de a crea teste
frumoase mai ales pentru copii, de a folosi metode diferite de rezolvare. Este important însă ca
elevul să fie familiarizat cu modalitatea de rezolvare a itemilor, să nu se afle pentru prima dată
în fața unui test a cărui cerință sau mod de rezolvare în înțelesul tehnic, să îi fie necunoscut,
practic să se afle în situația de a ști răspunsul sau rezolvarea corectă, dar să nu știe cum să îl
ofere.
Pe lângă testările tip quiz-uri, pot fi folosite și testări care presupun un evaluator, testăi
cu itemi semiobiectivi sau chiar subiectivi cu rezultate care vor fi corectate si orferite ulterior.
Nici varianta testărilor orale nu este imposibilă. Având în vedere taote acele platforme
de comunicare profesorul poate intra ușor în dialog cu elevul. Mai mult, platformele
colaborative oferă inclusiv posibilitatea testărilor prin metodele noi tip portofoliu, proiecte de
grup. Este, într-adevăr, mult mai greu de apreciat nivelul de implicare și muncă depus de fiecare,
mai ales dacă întregul proces didactic a fost mediat de tehnologiee și profesoul nu a ajuns să își
cunoască bine elevii.
Un alt dezavantaj e faptul că nu există control, nu poate fi verificat prea minuțios dacă
cel evaluat are surse de informare la îndemână sau oferă răspunsurile din ceea ce singur a reușit
să acumuleze. Ideal în evaluarea la distanță este ca itemii să fie în așa fel formulați încât să nu
presupună reproducerea din memorie, ci înțelegerea și folosirea noțunilor asimilate. Ori,
oferirea unui timp limită de rezolvare care să nu permită consultarea altor surse.

Tema 6
1. Utilizarea noilor tehnologii în proiectare şi evaluare

În general, documentele de proiectare elaborate de către profesor trebuie să ofere răspunsuri

la următoarele întrebări: În ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competențele din
programă care vor fi dezvoltate); Cum voi face? (sunt determinate activitățile de învățare;
activitățile de învățare pot fi selectate dintre exemplele oferite de programa școlară sau pot fi
propuse de către fiecare cadru didactic); Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate
și organizate conținuturile prevăzute de programă); Cu ce voi face? (sunt analizate resursele
materiale, inclusiv resurse TIC, de timp, forme de organizare a clasei de elevi); Cât s-a realizat?
(se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie să evidențieze progresul înregistrat de
fiecare elev în raport cu el însuși pe parcursul dobândirii competențelor prevăzute de programă)
Evident, în tot acest proces se va ține cont de vârsta elevilor, de posibilitățile lor, de
nivelul lor (pe care îl stablim în urma evaluării inițiale).
Noile tehnologii pot fi folosite cu succes atât în faza de predare/învățare cât și în cea de
evaluare. Tehnologiile multimedia (MM) îi oferă utilizatorului diferite combinaţii, imagine,
sunet, voce, animaţie, video, pe când, tehnologiile hipermedia (HM) combină multimedia cu
hypertextul, facilitând navigarea fără obstacole între diferite tipuri de date: texte, sunete,
imagini fixe, imagini animate. Rolul cadrului didactic din învăţământului tradiţional, de
transmiţător al informaţiei, se poate transforma în cel de facilitator al învăţării prin regândirea
propriei misiuni: crearea unui ambient (scop, informaţii, resurse, strategie) care să-i permită
elevului să-şi construiască/ dezvolte cunoaşterea, cu ajutorul TIC.
Este nevoie și aici de discernământul profesorului. În funcție și de vârsta copiilor,
„doza”de tehnologie trebuie bine măsurată și pusă în legătură inclusiv cu ceea ce face copilul
acasă. E deja prea mult ca să acasă și la grădiniță să stea cu ochii țintuiți la ecrane. Da, orice
copil e atras de un desen, de o prezentare animată, dar specialiștii impun niște limite temporale
a timpului petrecut în fața dispozitivelor, limite menite să protejeze sănătatea copilului. Având
în vedere caracteristicile preșcolarului și ale școlarului mic, e de preferat să limităm folosirea
acestor tehnologii la domeniile, conținuturile care chiar au nevoie de o facilitare a înțelegerii,
pentru care e mai dificil de găsit alternative fizice, materiale didactice palpabile, experimente
reale.
În ceea ce priveşte proiectarea activităţii didactice, varianta folosirii tehnologiei se
dovedeşte complexă, utilă, aplicabilă în contexte variate; formatul este atractiv şi profesionist,
oferind posibilitatea ca, în fiecare moment, să se poată efectua conexiuni între elemente precum:
arie tematică, competenţe specifice/ obiectivele de referinţă, obiectivele operaţionale şi
obiectivele de evaluare vizate, planificarea evaluării în variantele iniţială, formativă şi
sumativă, mijloace necesare realizării evaluării (liste de verificare, stabilirea obiectivelor,
observarea grupului, feedback din partea colegilor etc.), aptitudinile vizate (exemple: deprinderi
de a utiliza termeni de specialitate, abilităţi practice de lucru cu programe Microsoft Office,
experienţă minimă în realizarea publicaţiilor, abilităţi de navigare şi documentare pe Internet),
materiale şi resurse necesare pentru unitatea de învăţare (tehnologie – hardware, software,
materiale tipărite, resurse internet, alte resurse). De asemenea, orice ajustare necesară se poate
realiza cu mai multă uşurinţă şi cu păstrarea designului iniţial.
Ultima perioadă, de când se vrea limitarea din motive sanitare a contactului fizic dintre
oameni, a adus în prim plan si manualul digital. Chiar dacă deja de ceva ani manualele vin cu
CD, acestea erau puțin utilizate la clase. Varianta manualelor digitale este însă mult mai la
îndemână. Întreg procesul de învățământ desfăsurandu-se online, accesul la filmulte, poze,
inregistrări audio, vizite virtuale în muzee pe care îl oferă varinta digitală a manualelor e mult
mai ușor. În plus, cred că poate atrage curiozitatea chiar și pentru domeniile care poate, până
atunci nu constituiau un interes special pentru elevi.
Există însă o varietate mare de sotfturi cu posibilități diferite de prezentare, de
proiectare. Este nevoie ca orice profesor să fie capabil să le utilizeze încât oricând situația o
cere să poată apela la tehnologie pentru a facilita înțelegerea noțiunilor, pentru a organiza
informația logic, pentru a oferi un suport imagistic sau multimedia conținutului, pentru a atrage
pur și simplu copiii când sunt dezinteresați, pentru a spori satisfacția și a crea noi provocări.
 Evaluarea realizată cu ajutorul tehnologiilor moderne devine un moment mai puţin
costisitor din punctul de vedere al consumului emoţional, reuşindu-se performanţa transformării
utilului în plăcut, modificându-se atitudinea elevilor raportat la procesul evaluării în sine.
Trebuie însă să ne asigurăm că elevul are competentele necesare lucrului cu calculatorul, de
exemplu, sau că dispune de dispozitive, internet care să îi permită rezolvarea testelor propuse
în mod optim, fără bruiaje care nu țin de demonstrarea nivelului de receptare a cunoștintelor
din domeniul evaluat, altfel poate constitui motiv de frustrare, poate crea sentimentul că sunt
nedreptățiți, avantajați cei cu posibilități mai mari.