Sunteți pe pagina 1din 2

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ A UTILIZĂRII TIC ÎN PROIECTELE

INTERDISCIPLINARE EUROPENE

Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) permite – într-o manieră accesibilă


tuturor utilizatorilor –crearea şi editarea unor materiale online utile pentru buna desfăşurare a
proiectelor de cooperare europeană:
 documente hypertext, îmbogăţite cu imagini, sunete şi secvenţe filmate (pagini
Web, bloguri);
 chestionare care pot fi completate şi trimise de elevi profesorilor;
 simulări şi animaţii interactive;
 jocul on-line - ca modalitate de învăţare este o experienţă comună extrem de
agreată printre tineri, întrucât sprijină ideea de interacţiune socială şi angajare
civică activă. În plus, succesul jocurilor este dat de creşterea atractivităţii şi
interactivităţii învăţării, de stimularea atenţiei şi interesului tinerilor pentru
subiecte din viaţa reală;

 platforme electronice de e-learning.


Reforma educaţională privită din prisma abordărilor europene proiectează
interactivitatea unei discipline distribuite online într-o reţea informatică Web pe trei niveluri:
interacţiunea cu profesorul, interacţiunea cu alţi elevi şi interacţiunea cu conţinutul. Această
interactivitate este realizată selectând corespunzător unităţile de comunicare ale Internetului
(poşta electronică sau e-mailul, forumurile electronice, conversaţia sau chat-ul,
videoconferinţele, etc.). Profesorul decide asupra folosirii celor mai potrivite utilităţi şi asupra
modului în care acestea sunt integrate în structura disciplinei şi în realizarea interfeţei cu
utilizatorul.
Tehnicile de comunicare bazate pe TIC, utilizate în cadrul proiectelor europene trebuie
să fie organizate în conformitate cu cele patru paradigme ale comunicării aplicate în
comunicarea mediată de calculator : rememorarea informaţiei, poşta electronică, buletinele de
bord şi conferenţierea prin calculator.
Anul 2009 - anul european al creativităţii şi al inovaţiei, la Colegiul Tehnic Aiud a fost
anul lansării proiectului multilateral Comenius intitulat “ Game and learning in Europe”,
proiect cu finanţare europeană, pe durata a doi ani (2009-2011) .În proiect se împletesc
elemente de tehnologia informaţiei, ştiinţe, istorie, geografie, educaţie civică şi
antreprenorială, limba engleză, prin participarea activă a şapte şcoli din: România, Bulgaria,
Spania, Italia, Ungaria, Grecia, Germania.
Am ales aplicarea a patru tehnici care utilizează comunicaţii mediate de calculator:
tehnici individuale, tehnici profesor-elev, tehnici profesori-elevi şi tehnici intergrupuri.
1. Tehnici individuale – baze de date online utilizate în comun ca listări de jurnale, surse
pentru calendare de evenimente ce oferă mijloace pentru solicitarea şi colectarea
contribuţiei echipelor din fiecare ţară implicată în proiect (blogurile de pe platformele
blogspot.com şi wordpress.com), biblioteca de fotografii (Picassa web, Flick, Slideshare),
biblioteci de software (ZDNet Software Directory), grupuri de interese online (pe
platformele electronice Windows Live, eTwinning).
2. Tehnici profesor-elev – supervizarea online a unui proiect individual (presupune o
convorbire online între doi participanţi folositoare în situaţii cum ar fi rescrierea unei
teme, scrierea unui proiect. Supervizarea online poate fi considerată mai lentă decât

1
consultaţia direct vorbită, dar în acelaşi timp, ar putea fi considerată o utilizare mai bine
gândită şi mai productivă a timpului de contact – chat utilizat: Yahoo Messenger, Skype.
3. Tehnici profesor-elevi – audio şi videoconferinţele –în care profesorii pot introduce ore
de lucru, termene-limită, material de rezervă şi consultanţă pentru proiecte (aplicaţia
Microsoft NetMeeting, WebPhone, Web Whiteboard, Skype)
4. Tehnici intergrupuri – dezbateri, simulări şi jocuri (ClassTools), grupuri de discuţii,
forumuri, videoconferinţe (Dimdim FlashMeeting, WiZiQ), Mindmapping (FreeMind,
CmapTools).
Deci, Internetul reprezintă un nou potenţial pentru învăţământul românesc integrat în cel
european. În cadrul proiectelor europene, Internetul a devenit principalul instrument de
organizare a învăţământului la distanţă, deoarece el permite ca:
- materialele didactice să ajungă la elevi în mod facil;
- materialele didactice să fie interactive din moment ce se folosesc pe calculator;
- comunicarea între elev şi îndrumător să se realizeze în timp util;
- îndrumătorul să monitorizeze uşor – tot prin intermediul TIC – activităţile elevilor.
Internetul permite activarea grupului real de elevi şi generează, în acest fel, un tip de
studio în care comunicarea între membrii unui grup de lucru joacă un rol important, la fel ca
în cazul modelului tradiţional de activitate faţă în faţă.
Internetul este, probabil, cel mai potrivit scenariu pentru studiul în colaborare, deoarece nu
este numai un sistem de poştă rapidă sau un loc în care poţi găsi orice carte fără să mergi la
bibliotecă, el este un punct de convergenţă unde oamenii creează o comunitate virtuală,
împărtăşindu-ţi opiniile, ideile, etc.
În domeniul educaţiei europene, se pune un foarte mare accent pe constituirea unor
puternice comunităţi virtuale, deoarece posibilitatea comunicării cu profesorul sau colegii din
proiect exact în momentul în care un elev întâmpină o dificultate sau simte nevoia unui dialog
contribuie enorm la obţinerea unor rezultate bune.

BIBLIOGRAFIE:

1. Brut, M., Instrumente pentru e-learning, Editura Polirom, Iaşi, 2006


2. Salmon, Gilly, E-moderating: The Key to Teaching and Learning Online, Kogan
Page, Londra, 2006
3. Trăuşan-Matu, Ş., Interfaţa evoluată om-calculator, Editura Matrix Rom,
Bucureşti, 2000
4. www.anpcdefp.ro
5. www.webopedia.com

S-ar putea să vă placă și