DESPRE MITUL REFORMEI EDUCAŢIONALE

Lăsând la o parte utopica reformă politico-educaţională, sunt de părere că, apreciind la

justa valoare realitatea educaţională în contextul căreia ne desfăşurăm existenţa de dascăli...
astăzi, posibila soluţie aplicabilă în vederea unei funcţionării eficiente, deşi aparent paradoxale, o
constituie re-formarea etică şi autonomă a acestui domeniu, realizabilă prin cooperare eficientă,
configurarea unui ţel comun care să uniformizeze expectanţele unei instituţii de învăţământ
calitativ. În cadrul acestui sistem de referinţă, colegiul militar albaiulian, prin existenţa sa
prestigioasă şi prin titulatura sa complexă, devine un statornic promotor al reformei educaţionale.
Întrucât în întreaga lume se desfăşoară puternice modificări de natură economică,
politică, socială, economică şi tehnico-ştiinţifică, e necesar ca pregătirea tinerei generaţii pentru
viitor să fie încredinţată unor cadre didactice capabile să-şi regândească şi să-şi redimensioneze
sigure propriul demers educativ, fără a aştepta din exterior soluţii utopice la problemele reale. O
reformă eficientă pune preţ pe calităţile autonomiei (a nu mai avea nevoie de alţii) în actul
educativ. Este adevărat că marile schimbări existenţiale se produc pe baza unor viziuni
inovatoare. Progresul se înfăptuieşte pe baza exploatării capacităţii de cunoaştere holistică
(raţiune, sentiment, voinţă) a minţii umane. Dorim ca prioritatea sinelui, a valorii proprii a
elevului să genereze performanţe. Fiind percepută ca o evoluţie de-a lungul întregii vieţi,
educaţia se învaţă mereu pentru viitor. Pentru un management eficient e necesar ca şi pregătirea
profesorului să vizeze afirmarea şi dezvoltarea unor noi competenţe, determinate de tendinţele
reformei educaţionale.
În ultima perioadă învăţământul românesc traversează vremuri de restrişte care inevitabil
afectează forma actului educativ, însă între factorul material şi cel spiritual, noi alegem
întotdeauna să plătim un preţ mare cu care să cumpărăm cel mai scumpă satisfacţie a misiunii de
dascăl: priceperea de a face ceea ce se cuvine a fi făcut, cu convingerea că lumea de mâine va fi
pe atât de educată pe cât o vom crea noi. Poate că cel mai de preţ rezultat al întregii educaţii este
priceperea de a te hotărî să faci lucrul pe care-l ai de făcut, fie că te mulţumeşte imediat sau abia
peste zece ani, e prima lecţie care ar trebui învăţată şi, oricât de devreme începe pregătirea unui
om, aceasta este probabil ultima lecţie pe care o învaţă cum trebuie.
Funcţionând conform unor obiectivele generale punctual stabilite – asigurarea calităţii
conform standardelor europene, promovabilitatea de până la sută la sută în instituţiile militare de
învăţământ superior, orientarea spre alegerea carierei militare, dezvoltarea capacităţilor de
acţiune, interpretare şi decizie, stabilirea parteneriatul viabil profesor – elev – părinte,
maximizarea potenţialului fiecărui elev, racordarea la cerinţele mereu diferenţiate ale societăţii,
recunoaşterea colegiului drept instituţie reprezentativă pentru învăţământul preuniversitar –
Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul se recomandă ca fiind o instituţie de elită pentru simplul
fapt că pentru noi, oriunde şi oricum, primează convingerea că educaţia este un instrument
indispensabil, o amforă ale cărei efecte depind de cel care o conduce. Ne angajăm şi răspundem
prezent misiunii de a răspândi în şcolile noastre o educaţie autonomă, axată pe eticism şi
receptivitate la nevoile elevilor, căci multiplele faţete ale profesorului în lumea actuală sunt
generate de o perspectivă nouă asupra statutului şi datoriilor acestuia. Privit din unghiul de vedere
al celor care pătrund pentru întâia oară într-un astfel de mediu bogat, colegiul militar este perceput ca
fiind o şcoală a valorilor umane care nu se pierde în noianul de vulgaritate, ci se reinventează prin
calitatea superioară a educaţiei, disciplină, demnitate, respect şi comunicare.
Sub spectrul activităţii de profesor de română, dorinţa a fost de a creiona un drum frumos pentru
tinerii învăţăcei înspre îmbogăţirea orizontului cultural prin iniţierea unor activităţi apărute ca proiecţii ale
dorinţelor acestora, întrucât, sub tutela unor dascăli dedicaţi, elevul este cel care are o contribu ţie
uluitoare la reformarea învăţământului. Capabili să-şi depăşească limitele şi hotărâ ţi să obţină
performanţe superioare, elevii militari participă la diverse activită ţi extracurriculare: sesiuni de
comunicări ştiinţifice, concursuri de creaţie literară, olimpiade şcolare, proiecte cu colaborare
internaţională etc. Ecoul sensibilităţii lor face posibilă cea mai frumoasă împlinire ca dascăl căci nu o
dată, elevii militari îşi demonstrează receptivitatea faţă de fenomenul literar românesc, iar noi profesorii

1
suntem mândri de reuşita conlucrare cu tinerele talente literare: Trifan Bogdan, a cărui poezie revoltată nu
a rămas fără ecou, ba mai mult, a fost răsplătită cu premii câştigate la concursuri de creaţie literară,
precum: Ocrotiţi de Eminescu, Festivalul Lucian Blaga; Diana Bâlc, un liber Prometeu care la o vârstă
fragedă îşi lansează primul volum de poezii intitulat Frânturi de oglindă prin care ne dăruieşte expresia
firească a vieţii...poezia.