Sunteți pe pagina 1din 10

CURRICULUM ŞCOLAR

PENTRU INFORMATICĂ OPŢIONAL

AN ŞCOLAR: 2008-2009

TITLUL OPŢIONALULUI: "Prietenul meu calculatorul"

DISCIPLINA: Informatică

Întocmit de: Prof. Venea Alin Leonard


NOTĂ DE PREZENTARE

Programa are următoarele componente:


- Notă de prezentare- Argument
- Obiective generale pentru fiecare an de studiu
- Obiective cadru
- Obiective de referinţă. Activităţi de învăţare.
- Lista de conţinuturi.
- Valori şi atitudini
- Sugestii metodologice.
- Metode de evaluare

ARGUMENT
Cursul opţional "Prietenul meu calculatorul", structurat pe patru ani de studiu, are ca
scop familiarizarea elevilor din clasele V-VIII cu structura fizică şi logică a unui calculator
personal, cu posibilităţile de folosire a tehnologiilor informatice si de comunicare, cu
noţiunile elementare de informatică, cu noţiunile de sistem de operare, de algoritm şi de
programare.
Acest curs este conceput astfel încât fiecare an de studiu să fie o continuitate al celui
precedent, iar la sfârşitul lui elevii să poată utiliza cu uşurinţă sistemele de operare învăţate şi
să ştie să elaboreze un program în limbajul Turbo Pascal.
În procesul de predare-învăţare, activitatea va fi orientată pe rezolvarea de probleme,
utilizându-se preponderent metoda învăţării prin descoperire şi punându-se accent pe analiza
problemei. Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor practice va urmării dezvoltarea
abilităţilor de lucru în echipă.
Experienţa didactică a ultimilor ani demonstrează că întâlnirea cu calculatorul este
benefică de la o vârstă cât mai fragedă. Copiii nu au prejudecăţi, mintea lor este permanent
iscoditoare în căutare de noutăţi; pentru ei totul este ca o joacă în care descoperă mereu ceva
nou. Sub o îndrumare competentă saltul este spectaculos.
Şcoala cu clasele I-VIII Vladila dispune de un laborator de informatica AEL dotat cu
16 PC-uri Pentium IV, doua imprimante, scanner, iar cadrul didactic titular care predă este
absolvent (licenta iunie-2006) al Facultăţii Matematică-Informatică, specializarea
Informatică-5ani, Universitatea Craiova.
Învăţarea asistată de calculator este un factor de progres în activitatea didactică, însă,
dacă programele nu sunt alcătuite pe baza unor cerinţe didactice şi nu se are în vedere
dezvoltarea creativităţii, eficienţa poate să fie scăzută, mai ales din punct de vedere formativ.
Mijloacele de învăţământ pot fi definite ca un ansamblu de resurse sau instrumente
materiale şi tehnice adoptate şi selectate în vederea realizării sarcinilor instructiv educative ale
şcolii de azi. Calculatorul, asociat cu videotextul şi videodiscul, ca mijloace modeme de
activizare a colectivului, poate fi folosit în activităţile didactice în diferite forme:
 secvenţe de pregătire pentru transmiterea de informaţii, punerea de întrebări,
rezolvare de exerciţii şi probleme, prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea
problemelor-tip, proiectarea de grafice şi diagrame, aplicaţii practice,
demonstrarea unor teoreme, interpretarea unor date, etc.;
 simularea unor fenomene, a unor experienţe şi interpretarea lor,
 simularea pentru formarea unor deprinderi (conducere auto, dactilografie);
 simularea unor jocuri didactice ; evaluarea rezultatelor la învăţătură şi
autoevaluare;
 organizarea şi dirijarea învăţării independente pe baza unor programe de
învăţare, însoţite de fişe-program, constituind şi un fel de documentaţie a soft-
ului.

Realizarea unei lecţii bune nu înseamnă a face pe elevi să înmagazineze un volum de


informaţii, ci a-i învăţa cum să ia parte activă la procesul de învăţare, la formarea propriei
personalităţi, la autoeducaţie şi autoinstrucţie. De aceea activitatea intelectuală trebuie
desfăşurată conform cu metodele şi tehnicile de utilizare şi prelucrare a informaţiilor, care
începe cu munca la clasă şi se continuă cu alte activităţi intelectuale şcolare sau extraşcolare
(de exemplu munca în bibliotecă). E necesar ca acestor preocupări să li se adauge iniţierea în
problematica cercetării ştiinţifice, elaborării unor lucrări personale, creaţiei şi invenţiei.
Este foarte importantă crearea unei motivaţii interioare justificată, care să-l facă pe elev
să acţioneze din propria-i pornire, din înţelegerea şi convingerea necesităţii de a îndeplini
sarcinile de învăţare ce îi revin.
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor oferă elevilor mari oportunităţi în direcţia
cooperării cu colegi, tutori, experţi, profesionişti, părinţi etc. Jean Piaget afirma „cooperarea
este cea mai aptă să favorizeze schimbul de idei şi discuţia, adică toate condiţiile care
contribuie la educarea spiritului critic, a obiectivităţii şi a reflexiunii discursive”.
În învăţământul tradiţional, dominant pentru procesul de predare este faptul că
învăţătorul/profesorul este furnizor de informaţii, fluxul de cunoştinţe fiind într-un singur
sens: de la învăţător către elevi. În contrast cu aceasta, dominant pentru clasele cu activitate de
învăţare prin cooperare şi colaborare este transferul informaţiilor şi al cunoştinţelor între
învăţători şi elevi. În acest context, învăţătorii pot structura resursele (materiale pe suport
electronic, mijloace audio-video etc.) necesare desfăşurării activităţii propuse, pot organiza
activitatea, pot sprijini elevii pentru a-şi aduce o contribuţie la întreaga activitate.
Învăţătorii/profesorii colaborativi încurajează participarea colegilor, a părinţilor şi a
membrilor comunităţii în activitatea propusă.
Învăţătorii/profesorii colaborativi facilitează învăţarea prin stabilirea unor grupuri
eterogene, a unor reguli şi a unor sarcini specifice de lucru pentru fiecare grup. În acest nou
mod de învăţare, învăţătorii furnizează informaţii elevilor şi, în acelaşi timp, dobândesc ei
înşişi noi cunoştinţe, experienţe, strategii pe care elevii le produc în diferite situaţii de
învăţare.
Învăţătorul devine mediator de cunoştinţe, sprijinind elevii în a se conecta la noi surse
de informaţii pentru îmbogăţirea experienţei lor, altfel spus: îi învaţă cum să înveţe.
Avantaje ale învăţării prin cooperare:
 Elevii pot profita de pe urma faptului că trebuie să îşi coordoneze
(inter)acţiunile, atât explicându-şi raţionamentul, cât şi înţelegând modul
celuilalt de a reacţiona şi argumenta.
 Cooperarea poate duce la un aşa-numit conflict socio-cognitiv, care impune
elevilor să îşi recapituleze cunoaşterea atunci când se confruntă cu informaţii
necunoscute sau contradictorii venite de la parteneri.
 Cooperarea stimulează procesele cognitive, deoarece fiecare trebuie să îşi
susţină punctul său de vedere, să ofere argumente, să îşi pună de acord
informaţiile cu cele ale partenerilor, să înveţe să se asculte reciproc şi să
evalueze soluţiile posibile la probleme. Cu alte cuvinte, într-un cadru de
cooperare are loc multă reflecţie în comun.
 Elevii învaţă să câştige o competiţie, dar să şi cedeze împreună!
 Cooperarea poate ajuta la depăşirea sentimentului de izolare, care ar apărea într-
un mediu de învăţare bazat pe tehnologie, şi poate contribui la dezvoltarea
aptitudinilor sociale de comunicare. (S-a observat că unii elevi, care contribuie
rar la discuţiile din clasă participă cu mult mai mult entuziasm în echivalentul
electronic al acestor discuţii, deoarece barierele sociale pot fi diminuate în
mediile de comunicare electronică).
 Învăţarea prin cooperare nu influenţează doar sarcinile academice, ci şi motivaţia
elevilor în ceea ce priveşte autoeficienţa acestora, conştientizarea scopului
învăţării şi evaluarea intrinsecă a sarcinilor de învăţare.

CLASA a V-a

PROGRAMA MATERIEI DE

TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICAŢIILOR

Obiective generale

 Familiarizarea elevilor cu calculatorul personal si TIC


 Familiarizarea cu noţiunile elementare ale informaticii
 Familiarizarea cu noţiunile de algoritm şi programare.
 Utilizarea limbajului de programare Turbo Pascal si/sau C;

OBIECTIVE CADRU:

1. Dobândirea unor cunoştinţe elementare despre sistemele de calcul.


2. Utilizarea sistemului de operare WINDOWS
3. Formarea deprinderilor moderne de utilizator
4. Realizarea unui proiect prin documentare si cooperare

NIVEL EXPERIENTIAL AL CLASEI:


 Aceasta generatie de clasa a V-a este familiarizata cu optionalul de
Informatica studiat inca din clasele I-IV, elevii fiind la inceputul celui de-
al V-lea an de studiu
 Sunt familiarizati cu mediul de lucru oferit de SO Windows
 Elevii au notiuni elementare de tehnologia informatica, cunoscand
editoarele WordPad, Word 2000, Notepad, precum si programul de calcul
tabelar Excel

A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE

1. Dobândirea unor cunoştinţe elementare despre sistemele de calcul

Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare


La sfarsitul clasei a V-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a V-a se pot face si urmatoarele
capabili : activitati :
1.1. sa prezinte structura unui sistem
-activitati de recunoastere si familiarizare cu un
de calcul sistem de calcul
-exercitii-joc de impartire a componentelor
sistemului de calcul in componente fizice,
componente logice si personal specializat
1.2. sa cunoasca componentele unui -exerciţii de familiarizare cu părţile componente
calculator si rolul lor principale cu care se lucrează;
-exerciţii de recunoaştere a ansamblelor care
formează întregul sistem PC, precum si a
echipamentelor periferice;
-exerciţii de pronunţare, scriere şi desenare a
elementelor care asigură înţelegerea mesajului în
lucrul cu calculatorul personal;

1.3. să cunoască şi să respecte -exerciţii de manipulare a componentelor care


regulamentele de conduită într- folosesc curentul alternativ, în maximă siguranţă;
un laborator si normele P.S.I. -închiderea şi deschiderea aparaturii PC care
foloseşte reţeaua electrică direct;

1.4. să cunoască legislaţia în vigoare -explicaţii referitoare la drepturile de autor;


cu privire la dreptul de autor al -funcţiile O.R.D.A.
produselor soft şi măsurile de -dezbatere pe baza legii dreptului de autor;
protecţie a datelor;

1.5 să utilizeze corect terminologia -exerciţii de definire a unor termini informatici;


specifică domeniului informatic; -lectura unor articole de specilitate;
-folosirea in contexte diferite a unor termini şi
prescurtări specifici;
1.6. să manifeste responsabilitate în -atentionari să execute instrucţiunile date numai
utilizarea calculatorului şi după ce au fost bine înţelese ;
protejarea datelor stocate pe -familiarizati sa intrebe daca nu sunt siguri sau nu
computer stiu ceva,să anunţe modificările accidentale
intervenite, si sa intrebe cum le rezolva
-indrumati să nu acceseze decât dosarele ,fişierele ,
programele indicate de profesor
2. Utilizarea sistemului de operare WINDOWS
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
La sfarsitul clasei a V-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a V-a se pot face si urmatoarele
capabili : activitati :
2.1. să cunoscă elementele de -exerciţii de descriere ale elementelor de interfaţă
interfaţă grafică; grafică;
-exerciţii de utilizare ale elementelor de interfaţă
grafică;
2.2. să utilizeze ferestrele, barele şi -execuţia unor operaţii elementare pe calculator
butoanele de lucru; (minimizări, redimensionări, mutări de ferestre)
-exerciţii de recunoaştere a pictogramelor, si a
elementelor unei ferestre
-activitati de cunoastere şi utilizare a instrumentele
din bara cu instrumente pentru a desena sau scrie
litere, numere, cuvinte, propoziţii
-operatii cu fisiere/foldere
2.3. sa foloseasca utilitarele in -lansarea in executie a aplicatiilor sub mediu
mediul Windows Windows
-exercitii cu programe de gestiune a fisierelor –
Windows Comander
-activitati de arhivare a informatiilor: aplicatiile
Winzip, Winrar
- gestionare a dosarelor prin Windows Explorer
-cautare avansata a unui fisier/folder
2.4. sa foloseasca un editor de text -exerciţii de intrare în programul de editare Word,
din iconurile ecranului sau din Start;
-exerciţii de pregătire a unei pagini noi de lucru cu
ajutorul meniului File;
-exerciţii de editare şi mişcare în pagină(de aşezare)
cu ajutorul mouse-ului şi cu ajutorul tastaturii
folosind butoanele cu săgeţi şi bara de pauză;

2.5. Sa proceseze un text scris -actiuni de fixare a spaţiilor folosind termenii din
engleză;
-exerciţii de salvare a paginii folosind meniul File şi
bara de stare orizontală;
-exerciţii de marcare a scrisului cu culoare;
-exerciţii de inserare a unor desene în pagina
nescrisă, apoi scrisă;
-exerciţii de folosire a „creionului” pentru
conturarea unor desene;
-exerciţii de realizare a unor figuri geometrice din
submeniul Drawing
2.6. Să cunoască şi să poată utiliza -creare de tabele prin desenare
tabele -creare de tabele prin inserare
-prelucrarea informatiilor din tabel
-convertire un test dat într-un tabel
3. Formarea deprinderilor moderne de utilizator
Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare
La sfarsitul clasei a V-a elevii vor fi Pe parcursul clasei a V-a se pot face si urmatoarele
capabili : activitati :
3.1. Sa aplice corect modalitatile de -formatul paginii de lucru pentru documentele text
formatare, şablonizare a -formatarea textului – corp de literă, stil, mărime,
documentelor ce compun un culori, centrare, aliniere;
proiect -formate de paragrafe
-culori şi fonduri folosite.

3.2. Sa utilizeze elemente grafice in - inserarea obiectelor grafice ca : imagini, fotografii,
documente scheme grafice, desene
- optimizarea elementelor grafice, prelucrarea
acestora înainte de a fi inserate în documente

3.3. Sa insereze text, obiect din alt - exercitii selectare text/obiect


document -comenzile Copy /Paste
-folosirea clipboarului

3.4. Sa foloseasca fisiere de tip *.pdf - deschidere fisiere folosind Acrobat Reader
- selectare si copiere text din fisier *.pdf.
-proprietăţi ale fisierelor *.pdf

3.5. Sa introduca numerotatie in -utilizarea meniurilor si submeniurilor de


pagina de lucru introducere a numerotatiei paginilor
- formatul numerotatiei
-alegerea pozitiei si aliniere

B. CONTINUTURILE ÎNVATARII

1. Noţiuni introductive. Definirea unor noţiuni de bază.


Istoric. Evoluţia maşinilor de calcul.
2. Structura generală a unui calculator.
2.1. Unitate centrală
2.2. Memorie internă
2.3. Memorie externă
2.4. Echipamente periferice

3. Elemente de utilizare a calculatorului


3.1. Utilizarea tastaturii. Lecţii de scriere rapidă.
3.2. Utilizarea unui editor de text simplu. Reguli elementare de
tehnoredactare.
3.3. Procesorul de text Word – meniuri, organizare document, procesare
text si imagine
3.4. Utilizarea mouse-ului. Desenarea unor imagini în Paint.
3.5. Utilizarea fişierelor de tip pdf precum şi a unor utilitare (Acrobat
Reader, NotePad, Paint, Calculator, soft scanner )
4. Mediul Windows
4.1. Prezentarea mediului şi a modului de lucru în Windows
4.2. Operaţii cu ferestre. Meniuri.
4.3. Noţiunea de fişier, director, subdirector.
4.4. Windows Explorer

VALORI ŞI ATITUDINI

1. Exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea problemelor


2. Conştientizarea impactului social, economic şi moral al informaticii
3. Formarea obişnuinţelor de a recurge la concepte şi metode informatice de tip algoritmic
specifice în abordarea unei varietăţi de probleme.
4. Manifestarea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general
5. Manifestarea disponibilităţii de a evalua/autoevalua activităţi practice
6. Manifestarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate

RECOMANDĂRI METODOLOGICE

 Obiectivele care trebuie atinse până la sfârşitul lecţiei vor fi comunicate elevilor de la
început; se propune pentru fiecare oră un număr limitat de obiective care pot fi realizate în
mod sigur.
 După anunţarea temei şi a obiectivelor, o mică secvenţă din timpul orei trebuie să fie
folosită pentru a reactualiza acele cunoştinţe deja însuşite de elevi şi care vor fi folosite în
lecţia prezentă.
 Elevii vor fi mereu chestionaţi, antrenaţi în realizarea lecţiei.
 Lecţia se va desfăşura în laboratorul de informatică şi după prezentarea noţiunilor
teoretice se vor realiza aplicaţii practice pe calculator.

METODE DE EVALUARE

 Teste grilă;
 Lucrări de control;
 Aplicaţii pe calculator;
 Realizarea în grup a unor proiecte (la aplicaţiile: Word, Excel şi Power Point)

În cazul programelor elaborate de elevi, la evaluare se va ţine seama de:


1. gradul de dificultate al problemei;
2. corectitudinea soluţiei prezentate;
3. originalitatea soluţiei;
4. timpul de lucru.
BIBLIOGRAFIE

5. E. Cerchez, M. Şerban, “Informatica pentru gimnaziu”, Ed. Polirom,


Iasi,2002
6. Liliana Arici, ”Informatica –caiet de lucru clasa a V-a”, Ed. Polirom, Iasi,
2003
7. Liliana Arici, ”Informatica –caiet de lucru clasa a VI-a”, Ed. Polirom, Iasi,
2005
8. M. Lica, I.O. Lica, I.Nuta, „Prietenul meu calculatorul”, Ed. Tiparg, 2004
9. Cristea Boboilă, “Instruire asistata de calculator”, Ed. Sitech, Craiova 2005
10.E. Kalisz, I. Athanasiu, V.Cristea, „Initiere in Turbo Pascal”, Ed. Teora, 2000
11.Gh. Barbu, "Bazele informaticii";
12.Tudor Sorin, "Turbo Pascal. Algoritmi şi limbaje de programare.", Ed. L&S
INFOMAT;
13.Adrian Atanasiu, Rodica Pintea, "Culegere de probleme Pascal", Ed. Petrion,
Bucureşti 1996.
14.Dana Lica, Emil Onea, „Utilizarea calculatorului”, Ed. Pro Gnosis
15.Colecţia „Iniţiere în calculatoare”: Microsoft Word, Microsoft Excel, Ed.
Colegial
16.C. Petre, St. Craciunoiu, D. Popa, C. Iliescu, „Metodica predarii informaticii
si tehnologiei informatiei”, Ed. Arves, Craiova, 2002
17.Papa V.I., Minidicţionar explicativ de termeni informatici moderni, Editura
Image, Bucureşti 1999
18.Pintea R., Liţoiu N. Ghid de evaluare informatică şi tehnologia informaţiei,
Editura Aramis, Bucureşti 2001
19.Heatcod P.M.,Vincent J.M., Word 2000 pentru copii , Editura Bic All,
Bucuresti 2002
20.Bîzdoacă E.N., Bîzdoacă N.G., Matei S., Iniţiere în Word, Editura Arves,
Craiova 2002
21.Pătruţ B. , Internet pentru începători, Editura Teora, Bucureşti 1999
22.Sabin Buraga, “Proiectarea siturilor Web”, Ed. Polirom, Iasi, 2005
23.Sabin Buraga, “Situri Web la cheie”, Ed. Polirom, Iasi, 2004
24.Alin Leonard Venea, „Indrumator pentru utilizarea computerului ca mijloc
de invatamant in ciclul primar” - curs