Sunteți pe pagina 1din 11

Instruirea asistata de calculator

A.Comentariul de baza
Calculatorul-resursa moderna de instruire Patrunderea informaticii in scoala a inceput cu calculatorul(microcalculatorul),care a evoluat continuu,cand progresiv a crescut si capacitatea acestuia de a vehicula soft-uri tot mai complexe,de la stocarea si reluarea informatiei ,pentru invatarea de tip algoritmic,pana la invatarea prin rezolvarea euristica de probleme si chiar creatie. Complexitatea procesului ,a tipurilor,a conditiilor invatatorii,teoriile psihopedagogice ce stau ola baza conceperii software au putut fi aplicate datorita evolutiei hardware,dar la randul lor au stimulat dezvoltarea bazei tehnologice propriu-zice. Desigur,pentru initierea elevilor in lumea informaticii,pentru invatarea elementara,la anumite varste si situatii tipice este utilizat calculatorul,chiar cel mai performant,ca mijloc de invatamant,singur. Dar invatarea complexa,rezolvarea situatiilor problematice ce pot fi transpuse in programe adecvate,individualizarea eficienta au impus variate combinatii ale calculatorului cu alte mijloace. Astfel s-au conturat in ultimele decenii noile tehnologii de informare(NTI)bazate pe abordarea multimedia,sub forma sistemelor multimedia(sisteme hipermedia), prin asocierea diferitelor tehnologii:calculator,magnetofon,camera video,interfata video,interfete de retea etc. Pentru instruire, sunt recunoscute mai ales sistemele de calculatoare cu asemenea facilitati APPLE,IBM,MACINTOSH,dar ritmul lor de dezvoltare este destul de accelerat acum,incat IAC poate evolua in diferite configuratii hardware ale mediului instructional. Aceste sisteme multimedia dau posibilitatea ca, in aceeasi situatie de invatare sa fie utilizat sau regrupat pe un singur mijloc (calculatorul) un set de medii variate sunete,voci,texte,imagini fotografice ,imagini video animate, desene,grafice, mesaje etc.,asociate in aplicatii,dupa obiectivelor invatarii,in mod interactiv. In acest mod ,dialogul,interactivitatea elev-calculator devine elementul,castigul cel mai important,incat creste puterea lor de individualizare,de munca independenta,de manifestare reala a rolului de indrumator al profesorului ,de promovare a invatarii prin cercetare.Elevii pot studia fenomenele ,situatiile,procesele,informatiile complexe in mod direct,independent,stopand,revenind asupra unoir secvente,apeleaza la alte informatii prezentate si sub alte forme de produse informatice,vehiculate de celelalte mijloace audio-vizuale cuplate,asociate cu calculatorul care functioneaza in tandem. Dupa obiectivele invatarii,elevul poate alege ordine mesajelor,modul de combatere,gradul de detaliere si completare a informatiilor sub forme diferite,vizualizarea aplicatiilor si simularilor s.a.

Pentru un asemenea hardware si actiunea de concepere a soft-urilor adecvate s-a concretizat in programe complexe(sisteme-expert),alcatuite dintr-un program de baza si alte subprograme ,ce ar putea fi solicitate de elev in cautarea alternativelor de rezolvare,de completare sau detaliere a informatiilor,de aplicare si interpretare variata,de combinare,de demonstrare etc. Mai mult, elevii pot depasi (individualizare prin dezvoltare) subiectele comune programei scolare,prin asamblarea variata a subprogramelor prezentate vizual,auditiv,dinamic etc.,sau se pot construi in grupe in jurul unei probleme complexe,fiecare operand si integrand anumite produse informative,vehiculate de celelalte mijloace. Ca o nota distincta,literatura pedagogica subliniaza mai ales eficienta sistemului multimedia in formarea si perfectionarea profesorilor unde se insista nu atat pe invatarea informatiilor,cat pe operarea cu ele, aplicare in variate situatii,combinarea,rezolvarea de situatii problematice ,cercetarea ,invatarea explorativa,simularea de modele s.a.Iar modalitatea de interactiune,interfatare cu calculatorul este mai eficienta la cel cu o pregatire de baza,de unde rolul cunoasterii nivelului initial pentru alegerea softului,sistemului-expert adecvat. Numita de unii ca novatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderne,instruirea asistata de calculator(IAC) contribuie cert la eficienta instruirii ,este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in invatamant si o etapa superioara a utilizarii invatamantului programat. Diversificarea strategiei didactice este posibila pe baza interactiunii elev-calculator , cu facilitarea accesului acestuia la informatii mai ample,mai logic organizate,structurate variat,prezentate in modalitati diferite de vizualizare. Ca mijlocitor intre programul informatizat ,profesor si elev,calculatorul este distinct fata de celelalte mijloace de invatamant prin functiile sale,complexitate,posibilitati de utilizare.Dar nu calculatorul in sine,fizic(hardware),chiar prezent astazi in stadiul de sistem multimedia (sistem hipermedia) produce efecte pedagogice pe masura ,ci calitatea programelor create si vehiculate corespunzator,a produselor informatice(software),integrate dupa criterii de eficienta metodica in activitati de instruire.El devine deci un auxiliar,nu scop. Speranta de modernizare pedagogica depinde insa de indeplinirea a trei conditii de baza: existenta hardware,a software si a capacitatii de adaptare a lor,de receptare in mediul instructional. Problemele legate de hardware apartin industriei calculatoarelor,bazata pe aplicarea principiilor inteligentei artificiale,pe includere in sisteme multimedia,in retele ample de comunicare.Mai dezvoltate,diversificate sunt cercetarile privind conceperea programelor,produselor informatice in variante,potrivit conceptiei psihopedagogice asupra invatarii s.a. Astfel, asistam deja la depasirea soft-urilor bazate de conceptia behaviorita asupra invatarii(prin conditionare operanta),concretizata in anii 1960-1970 in invatamantul programat,pe pasi,in sitem linear sau ramificat pe baza de algoritmi,in situatii tipice,structurate.

In momentul actual,cercetarea pedagogica asupra IAC semnaleaza mai multe directii de abordare,experimentare,generalizare,validare: Stadiul dotarii unitatilor scolare cu calculatoare si promovarea achizitionarii de sisteme multimedia,plasarea intre mijloacele de invatamant si cercetarea in diverse situatii combinative; Alcatuirea bibliotecii de programe si sisteme-expert, in acord cu curriculum-ul scolar im curs de reformare,pe discipline,etc.,prin dotare,schimburi de produse informatice intre scoli ,profesori; Promovarea patrunderii spiritului informatic in scoli; Initierea de cercetari metodice privind utilizarea IAC.

Produse informatice utilizabile in IAC


Calculatorul este un mijloc,un instrument pentru vehicularea unui sistem de produse informatice,alcatuit din multimea de echipamente,metode,tehnici,continuturi pentru colectarea , inregistrarea,regasirea,afisarea de informatii variate, in diferite moduri,combinatii. Potrivit nevoilor educatiei ,obiectivelor instruirii,ale particularitatilor procesului de invatament,sistemul IAC evolueaza in diferite configuratii hardware si permite elaborarea de softuri adecvate scopurilor ,continuturilor,timpului,modurilor de integrare in lectii,modurilor de transmitere a mesajelor,de construire si afisare a raspunsurilor,de reactie a calculatorului la raspunsuri, numarului de utilizatori,disciplina scolara etc. Pentru corecta utilizare a calculatorului,o pregatita tehnica informatica anterioara a elevilor si profesorului se refera la cunoasterea si manevrarea manualului electronic-indrumator,a dictionarului de termeni specifici,a programelor tematice variate, textelor,mesajelor,comenzilor, meniurilor,modulelor pentru studii grafice ,deschiderilor de scenarii,prezentarilor de imagini statice sau dinamice,suporturilor de editate ,casetelor de dialog,cursoarelor , sirurilor de caractere, machetelor,butoanelor interactive etc. Literatura pedagogica tematica,pana in prezent inventariaza produse informatice create sau adaptate in diverse cercetari,insa incercari de clasificare a lor sunt putine.Coreland datele acumulate ,putem construi un posibil tablou al acestora, utilizabile in IAC sau in invatarea independenta.Dar evolutia lor continua: a) dupa continutul vehiculat ,prezentat: Afisare de date:liste,tematici,cuvinte-cheie,tabele,evidente,cataloage, situatii ordonate ,fisiere,meniuri,machete,siruri de caractere s.a.; Prezentare de texte:lucrari scrise redactate,rezumate,sinteze,documentare, fise de lucru,instructiuni,planuri ,programe,mesaje,scenarii,citate comentate sau nu, dialoguri, siruri de intrebari,dictionar de termeni si nume,fise documentare,teste de evaluare,jocuri etc.; Prelucrari numerice:rezolvari de exercitii si probleme,algoritmi,evaluari,operatii contabile,calcule statistice etc.;

Prezentari simbolice:scheme ,desene,sturii grafice statice sau dinamice,imagini statice sau animate,diagrame,simulari,dezvoltari,demonstratii,jocuri,aplicatii vizualizate etc. b)dupa obiectivele operationale urmarite: Pentru documentare variata; Pentru demonstrare simpla,animata,comparativa; Pentru exersare de algoritmi,metode,tehnici,aplicatii; Pentru simulare de procedee,actiuni,situatii,procese,stari; Pentru consolidare,fixare,recapitulare,sistematizare; Pentru invatare prin cercetare,analiza,comparare,sinteza; Pentru evaluare,verificare,apreciere,corectare; Pentru aplicare de date,solutii,tehnici; Pentru reprezentare grafica,simbolica,vizuala etc.

c)dupa scopul didactic,pedagogic urmarit: Pentru optimizarea straegiei de predare-invatare-evaluare; Pentru prezentarea de alte informatii,algoritmi,cai de invatare ,procedee,solutii; Pentru derularea de sisteme-expert; Pentru sprijinirea invatarii independente si diferentiate.

d)dupa modul de prezentare a informatiei: Prin text,prin imagine,prin grafica,prin sunet; Prin sublinieri tehnice specifice,combinat. e)dupa modul de dialogare elev-calculator Prin utilizarea comenzilor specifice; Prin formularea de intrebari; Prin solicitarea de programe integrale sau partiale; Prin afisarea si alegerea de meniuri; Prin akegerea de secvente de invatare diferentiata; Prin construirea raspunsului si comunicarea lui:apasarea unei taste,redactarea in text , ca desen,efectuarea de combinatii; Prin moduri variate de confirmare sau infirmare a raspunsului elevului:confirmare a corectitudinii,recompensare,solicitare de sarcini de dezvoltare ,oferire de noi informatii sau exemple,sugerate de alte cai,repetare a datelor sau intrebarilor,trimitere la revederea informatiilor,la reluarea secventelor,darea de avertismente,aplicarea de sanctiuni,lasarea unui timp de asteptare,ignorarea unor raspunsuri etc. f)dupa integrarea in lectii: In raport cu etapele lectiei : in toate etapele,de la pregatirea conditiilor,pana la evaluare,efectuarea temelor;

In raport cu tipurile de lectii: in toate tipurile, rezultand variante strategice,dupa stilul profesorului; In raport cu timpul acordat:de la rezolvarea unei sarcini(cateva minute),la utilizarea majoritatii timpului. Aceasta incercare de structurare a unui cadru de utilizare didactica adecvata a calculatorului in instruire este perfectibila pe masura ce se vor amplifica cercetarile pedagogice,caci situatiile prezentate mai sus sunt de fapt acum ipoteze de lucru. Cel putin,doua alte consecinte se contureaza apoi: Conceperea,elaborarea unui ghid metodologic,pentru profesori privind unitar utilizarea metodica optima a calculatorului ca mijloc de invatament,din diverse perspective de abordare pedagogica,pornind de la valorificarea experientelor consemnate in bibliografia actuala; Alcatuirea unui inventar,a unei biblioteci IAC,mereu actualizata dupa progresele tehnologice si metodice inregistrate ,pentru utilizarea generala ,pe discipline ,pe etape de formare,pe obiective,ca parte a curriculumului scolar,ca auxiliar pentru manualele scolare,in parcurgerea programelor curriculare sau pentru dezvoltarea diferentiata a elevilor ,prin invatare independenta. In biblioteca IAC,fiecare produc informatic va avea o fisa specifica de prezentare, catalogare : denumire,autor,informatii tehnice(tip de calculator,limbaj,durata de utilizare, mod de incarcare,salvare si exploatare s.a.),informatii didactice si metodice(lista programului,prin imprimanta, inregistrare pe caseta s.a), descrierea programului(obiective,continut, structura s.a), criterii de evaluare ,posibilitati de combinare cu alte programe,posibilitati de dezvoltare creativa etc.

Utilizarea metodica a calculatorului


Pe masura ce conditiile materile permit extinderea introducerii si utilizarii calculatorului in invatament, pe masura ce baza sa tehnica, echipamentele hardware au devenit tot mai complexe si cercetarile pedagogice au putut demonstra extinderea ariei de folosire a lui in tot mai multe probleme ale procesului de invatamant, nu numai in invatarea propriu-zisa.Si perspectivele sunt favorabile diversificarii sau aprofundarii unor domenii aplicative. In aceeasi masura insa au crescut si exigentele si pentru utilizarea adecvata a calculatorului, pentru a fi eficient,a evita multe dintre erorile cunoscute de la mijloacele de invatament,a evita exagerarile privind posibilitatile sale in instruire,formare. In toate situatiile,calculatorul sau acum sistemul multimedia sunt instrumente de organizare a mediului de instruire,dirijat de catre profesor sau realizat prin autoinstruire.Dar ramane un mijloc de invatament,de un tip mai complex,care asista instruire/autoinstruirea,de und ecombinarea sa cu alte mijloace ,metode ,forme de organizare a activitatii,ca elemente ale strategiei didactice. Utilizarea lui la intamplare,fara obiectiv precis sau numai pentru obiective simple ale invatarii , nu la momentul si in locul,combinatia metodica poate duce la rezultate nesatisfacatoare.

Ca cerinta praxiologica , in precizarea coordonatelor proiectarii IAC si a utilizarii efective a calculatorului este raportarea la toate elementele procesului de invatamant,antrenate in secventa proiectata-continut,nivelul elevilor, metode,mijloace,forme de organizare. In raport cu problemele instruirii,calculatorul simplu(sau in sistem multimedia) poate fi eficient in mai multe situatii: a)In activitatile ,secventele de predare-invatare in clasa: Pentru vizualizarea informatiilor,prin succesiunea imaginilor,afisarea de scheme,planuri ,prin grafica interactiva,prezentarea de modele,imagini dinamice; Pentru transmitegrea si antrenarea in rezolvarea problemelor,sarcinilor de descoperire,de verificare a unor ipoteze; Pentru alternarea formelor de activitate in lectie-frontala,indepententa individuala sau in grup; Pentru rezolvarea anumitor secvente din lectie,in anumite conditii stabilite pentru activizarea elevilor; Ca tabla electronica pentru derularea de imagini vizuale variate,simple sau in combinatie desene ,diagrame,scheme,texte subliniate,scrierea variata; Pentru simularea de modele functionale,procese ,situatii,actiuni; Pentru sprijinirea intelegerii,desfasurarii unor experimente(organizare, simnulare,analiza,prelucrarea rezultatelor); Ca mijloc pentru orezentarea,manevra informatiilor variate stocate ,prelucrate,dupa criterii stabilite in predare-invatare; Pentru alternarea cu metodele traditionale ,in lectia clasica,fie prin combinare,fie cu procedeu de activizare; Pentru oferirea de informatii suplimentare,fie altele in completare ,fie aceleasi pentru aprofundare,prin detaliere; Pentru evidentierea cailor de corelare a cunostintelor ,de descoperire de noi relatii intre cunostinte vechi si noi; Ca mijloc de individualizare in clasa traditionala,prin introducerea in diferite secvente a unor sarcini,softuri diferentiate,prin modul de prezentare a programului,prin alegerea momentului actiunii in invatare,prin secvente de marini diferite,prin sarcini de evaluare continua,prin indrumarile date; Pentru prezentarea,antrenarea in variate jocuri didactice si rezolvarea lor,fie independent,fie in grup,fie sub indrumare; In activitati de sistematizare ,recapitulare pentru reactualizarea cunostintelor ,dar mai ales pentru prelucrarea lor pe criterii dare,combinarea,sistematizarea,alcatuirea de scheme etc.; In predare, dupa obiectivele stabilite,calculatorul mai poate fi integrat pentru recunoasterea si aplicarea de algoritmi in rezolvarea de probleme ,in alcatuirea unei structuri de rezolvare, in verificarea unor ipostaze,in utilizarea unor modele analogice pentru invatarea prin simulare,pentru efectuarea de exercitii aplicative in diferite situatii practice sau exercitii repetitive in formarea unor deprinderi sau exercitii de stimulare a creativitatii,prin tehnici specifice de creativitate;

In evaluarile proiectate(initiala,continua,sumativa),calculatorul verifica ,realizeaza evidenta rezultatelor,le interpreteaza cantitativ pe obiective si tipuri de probe,stocheaza banci de itemi de diferite categorii ,realizeaza corectarea automata a raspunsurilor,verifica intreruperile in invatare sau in darea raspunsurilor,ofera apoi raspusurile corecte sau solutii ajutatoare pe tipuri de greseli identificate sau solutii de dezvoltare.Astfel de formeaza si deprinderi ,atitudini corecte: de indentificare si alegere corecta, de apreciere critica a unei solutii,de comparare a unor solutii,de corectare a lor,de revedere a informatiilor necesare in variate formule de precizare.Toate aceste in diferite etape ale invatarii. In activitatile de predare-invatare-evaluare ,IAC poate fi raportata fie la un sistem de lectii,corespunzator unei teme(capitol) sau la o lectie ,in anumite secvente posibil de programat in soft specific,ca procedeu de activizare,intelegere,aplicare,sinteza,evaluare. Atunci integrarea IAC in lectie depinde de scopurile si obiectivele operationale alese,de stilul de lucru al profesorului,de marimea grupului de elevi,de interesul si atmosfera din clasa,de calitatile programelor,de nivelul elevilor. In activitatile frontale sau de munca independenta,calculatorul poate prelua anumite sarcini ale profesorului: prezentarea unor informatii ,dirijarea invatarii prin tehnicile de programare,intarirea prin repetare ,exercitii suplimentare,demonstrarea de modele variate, realizarea de analize comparaive,simularea de experiente,procese,actiuni,cazuri , situatii,evaluarea si coresctarea raspunsurilor etc. Insa si modalitatea de intocmire ,orezentare,integrare a softurilor variate trebuie sa trezeasca interesul elevilor,sa-I solicite in cunoastere si formularea solutiilor,sa fie interactive, sa corespunda posibilitatii de dialog cu elevul,sa permita si raspunsuri exacte,nu numai date exacte ,algoritmi,sa-l stimuleze prin subprogramele de sprijin sau de sugerare a creativitatii. Prin posibilitatea implicarii in realizarea obiectivelor din domeniul cognitiv,regasim calculatorul utilizabil in toate tipurile de lectii,in toate etapele ei,in variate combinatii metodice,strategice. b)In activitatea independenta,autoinstruire In literatura anglo-saxona se face disctinctia dintre IAC si CAI(computer assisted instruction) si CAL(computer assisted learning),acesra in urma fiind utilizat pentru invatarea independenta,caz in care programul elaborat cuprinde detalieri pentru instructiuni,sarcini,autoevaluare.Operatiile fundamentale se refera la organizarea bazei de date ,fisierelor tematice,la simulari de procese,la prelucrarea,stocarea si sistematizarea informatiilor dobandire,la aplicarea testarilor si interpretarea rezultatelor. Sunt evidentiate si alte elemente specifice: Programul pentru autoinstruire este parcurs in ritmul propriu fiecarui elev,indiferent daca este unul general sau individualizat; Accentuand pe invatarea cailor de solutionare a sarcinilor,programul prevedere mijloace de avertizarea a greselilor posibile;

Daca elevii cunosc algoritmii de programare, insisi pot participa la autoprogramarea invatarii, progresiv; Elevii pot utiliza independent programe integrale pentru o tema,dar si specifice pentru anumite obiective(informare,exersare,aplicare,creatie,etc.),concretizate in variate produse informatice; Utilizarea programului independent poate fi precedata instructajul profesorului,daca este integrata unei lectii,intr-o anumita faza a ei sau elevul poate alege si realiza programul fara sprijin; Pot fi concepute,utilizate numai programe pentru autoevaluate dupa criterii standardizate in baza programei scolare,chiar daca au fost diferite caile invatarii; Acomodarea unor programe la preferintele tipice ale elevilor,pentru animite teme sau probleme este o modalitate de individualizare prin continut,grad de dificultate,amploare; Programele pentru individualizare,prin utilizare independenta sunt diferentiate si pe tipuri de elevi ca nivel de pregatire,capacitati,deprinderi,varsta,nivel de initiere si pot fi utilizate in lectii ,in clasa,in alternare cu activitatea frontala sau in efectuarea temelor date acasa sau in efectuarea de exercitii de recuperare ori dezvoltarea,creatie,de operare variata cu informatii cerute. c)In activitatea de orientare scolara si profesionala Prin oferirea de banci de date privind informarea asupra retelelor scolare,variatelor profesiuni,asupra cerintelor specifice de admitere si integrare profesionala,asupra avantajelor si dificultatilor fiecareia,peri vizualizarea de imagini reprezentative domeniilor sau simularea de activitari specifice ,prin analiza relatiei intre cerere si oferta etc.,elevii pot realiza comparatii cu aspiratiile proprii,cu nivelul formarii proprii,cu posibilitatile exersate si creste astfel gradul de constientizare al deciziei profesionale. Programele respective pot fi utilizate in activitatile specifice din cabinetul OSP,in orele de consiliere,in activitati in afara clasei si scolii,in activitatile cu parintii,in grup sau individual. d)Alte cerinte de eficienta pentru IAC Pentru perspectivele ce le deschide utilizarea calculatorului in procesul de invatamant (predare,invatare independenta,evaluare si autoevaluare,comunicare,conducere,OSP.cercetare,perfectionare)este util sa mai subliniem si alte cerinte de sporire a eficientei sale: Conceperea utilizarii sale in sistem cu alte mijloace de invatamant si cu variate metode didactice; Initierea elevului si in alte modalitati de invatare , prin modul de concepere a programelor; Pentru o buna comunicare,interfatare elev-calculator,elevul trebuie sa stie datele esentiale intre obiectele si actiunile prezentate,sa utilizeze corect tastatura si ecranul prin comenzi,sa stapaneasca limbajul de programare,sa rationeze asupra a cat si cand sa vizualizeze in raport cu sarcina d einvatare ,sa aleaga corect registrul in care poate lucra(text,obiectul,figural, simbolic) sa aleaga modul de interfatare dupa felul problemelor(tehnice,limbaje,exigente pedagogice),sa intercaleze dialogul oral cu ilustrarea grafica pe ecran a unor aspecte ale temei(de sinteza,de comparare,sublinieri,imagini dinamice,desene etc.);

Pedagogie,stilul profesorului isi pune amprenta si asupra alegerii obiectivelor activitatii posibil de rezolvat prin IAC,oportunitatii utilizarii calculatorului,cat si cand sa fie integrat,evitarii exagerarilor,echilibrarii tipurilor de invatare si a relatiei gandireimagine,modului de organizare a clasei si a imbinarii formelor de activitate,dar si asupra evitarii aspectelor negative ale dialogului elev-calculator.

Profesorul in fata IAC Ca in toate situatiile de introducere a unui element pedagogic nou,care produce schimbari esentiale in practica invatamentului si patrunderea calculatorului in sprijinul optimizarii predariiinvatarii-evaluarii a generat opinii contradictorii :fie este vazut ca un remediu universal,care sa-l inlocuiasca total pe profesor,fie este intampinat cu rezerva ,cu dezinteres,cu teama,cu ezitare sau cu refuz,cu negare a oricarui rol pozitiv. Ambele pozitii se afla la extreme ,de la entuziastul neconditionat,la rezistenta variat motivata,dar subiectiva.Nu se pune problema inlocuirii profesorului cu calculatorul,ci doar se face apel la acesta pentru optimizarea predarii-invatarii,in anumite secvente,in individualizarea instruirii. De aici si manifestarea unei atitudini rationale,caracterizata prin utilizarea prudenta a calculatorului,conform criteriilor pedagogice si metodice,introducerea progresiva in lectii si in munca independenta,includerea in sistemul mijloacelor de invatament,raportarea la toate elementele procesului de invatamant.Ori,toate acestea sunt dirijate,concepute ,realizate,evaluate,reglate de catre profesorul eliberat de transmiterea tuturor informatiilor de catre calculator. Concomitent cu rapida dezvoltare a sistemelor hardware si software,profesorul trebuie sa posede si cunostintele de baza in domeniu,sa nu fie numai utilizator de programe oferite pentru diverse secvente de lectii ,ci si creator de produse informatice,adaptate disciplinei sale,stilului de organizare a instruirii,nivelului clasei etc. Pentru toate acestea insa se impune colaborarea,includerea sa intr-o echipa complexa alaturi de psigopedagog ,informatician,analist. Respectarea cerintelog psihopedagogice generale si metodice specifice,anterior dezvoltate asigura profesorului o baza adecvata pentru utilizarea IAC,sunt semnalate si alte roluri: Modificarea modului de predare ,prin diversitatea strategiei; Realizarea activizarii elevilor,prin alternarea cailor de invatare; Revederea continutului de predat,pentru evidentierea structurii logice,a algoritmilor de cunoastere,a posibulitatilor de diferentiere; Echilibrul IAC cu celelalte modalitati de lucru; Sprijinirea invatarii in diferite ritmuri ,niveluri; Urmarirea modului de invatare ,a cailor alese de elev in cunoasterea,prelucrarea,combinarea informatiilor furnizate; Adaptarea modului de prezentare vizuala a secventelor programului la particularitatile elevului; Stimularea increderii elevilor in invatarea cu calculatorul;

Intarirea increderii in evaluarea obiectiva a cunostintelor ,dar si a deprinderilor de cunoastere,a capacitatilor; Stabilirea utilizarii adecvate a timpului IAC,in economia lectiei; Imbunatatirea comunicarii profesor-elev-calculator; Sprijinirea elevilor in cunoasterea si manuirea calculatorului,in insusirea limbajului sau,in utilizarea programelor ,chiar in incercarea de dezvoltare a lor. Cel putin deci rolul profesorului se modifica sub doua aspecte majore: In pregatirea lectiei,prin realizarea logica a continutului,selectarea obiectivelor operationale destinare IAC,revedere a strategiei de predare ,reconceperea proiectarii,participarea in echipa la elaborarea si adaptarea programelor pentru calculator; In coordonarea utilizarii programelor in invatarea independenta in clasa,in rezolvarea situatiilor aparute aici, in armonizarea strategiilor de predare si invatare cu cele ale programului,in echilibrarea elementelor lectiei. Nu lipsita de interes este si prevenirea ,inlaturarea unor erori tipice,deficiente aparute in folosirea calculatorului in lectie: Este sufficient ca doar elevul sa apese pe tastatura; Este suficienta numai utilizarea de programe,nu si crearea lor; Numai informaticianul este important in insusirea tehnicii,manuirii calculatorului,nu si profesorul ,psihopedagogul; Erori in punerea in functiune ,manevrare,oprire a calculatorului; Dificultati in comutarea atentiei de la activitatea cu echipamentul calculatorului la continutul si logice programului,la modul de actiune al elevilor cu acesta; Nerespectarea criteriilor pedagogice in imbinarea comentariului verbal cu derularea imaginilor ,secventelor pe ecran; Neincadrarea in proiectul,timpul afectat secventelor in lectie. De altfel profesorul are de invins si unele prejudecati:afirmatia ca IAC este mai eficienta decat invatarea traditional pentru ca este o noutate ,opinia ca IAC este la fel de eficienta pentru toate disciplinele si toti elevii ,ca intreg continutul invatamantului poate fi transpus in programe pe calculator s.a. Dupa cum exista si pericolul utilizarii abusive,care poate duce la efecte contrarii: negarantarea eficientei invatarii totale astfel,saturarea elevului cu programe informatice,monotonia in utilizarea aceluiasi tip de soft,izolarea elevului in fata calculatorului,neparticiparea unor elevi la invatare in cazul lucrului in grup la un calculator,eliminarea realizarii obiectivelor educative din lectia clasica , necombinarea adecvata cu alte mijloace de invatament necesare. In fond,calculatorul este un mijloc de invatamant,evoluat,dar care se supune criteriilor psihopedagogice,metodice de utilizare in activitatea didactica.

Bibliografie

Cercetarea pedagogica.Inovarea teoriei si practicii educationale. Metodologia si tehnologia instruirii.Strategii formative Invatarea scolara. Problematica educatiei si invatamantului in societatea contemporana Educabilitatea Probleme teoretice si practice ale curriculum-ului Evaluarea in procesul de invatamant si educatie Psihosociologia grupurilor scolare Comunicarea didactica Managementul educational la nivelul clasei si al profesorului manager