Referat la materia Instruire asistată pe calulator

Platforma E-learning
Ştefănel Gabriel

Capitolul I: Ce este e-learning-ul?

Definit astfel, mai mult ca e-education, aria semantica a conceptului e-learning

interfereaza cu si se suprapune indefinit variabil pe o multitudine de termeni ce surprind
varietatea experientelor didactice ce pot beneficia de suport tehnologic: instruire asistata/
mediata de calculator, digital/ mobile/ online learning/ education, instruire prin multimedia etc.
Sub denumirea de software didactic/ educational, o gama larga de materiale electronice (pe
suport digital/ multimedia) sunt dezvoltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti,
dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari în diverse formate, carti (e-books), teste,
tutoriale, simulari, software ce formeaza abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc.
Computerul si materialele electronice/ multimedia sunt utilizate ca suport în predare, învatare,
evaluare sau ca mijloc de comunicare (pentru realizarea unor sarcini individuale etc).
În sens restrâns, elearning-ul reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta
planificata de predare-învatare organizata de o institutie ce furnizeaza mediat materiale într-o
ordine secventiala si logica pentru a fi asimilate de studenti în maniera proprie. Medierea se
realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicarii - în special prin Internet. Internetul
constituie atât mediul de distributie al materialelor, cât si canalul de comunicare între actorii
implicati. Functional deocamdata doar la nivelul învatamântului superior si în educatia adultilor,
sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic
traditional/ fata-în-fata: planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si
evaluare.
Extensiile aduse de mediul tehnologic, insuficient explorate si utilizate, se refera la:
a) orientarea spre student, prin:
 personalizarea parcursului de formare
 compunerea diferita a obiectelor educationale în functie de cerintele fiecarui
beneficiar
 individualizarea formarii
 structurarea non-lineara a informatiilor, cu posibilitatea revenirii la continuturi
mai dificile în urma identificarii automate a lacunelor
 autonomie prin eludarea unui ritm impus, independenta spatiala si seminarii
asincrone
b) resurse distribuite, prin utilizarea/ integrarea/ accesarea bibliotecilor electronice si
materialelor multimedia, prin antrenarea specialistilor în discutiile studentilor,
c) fluiditatea rolurilor, prin balansul continuu al rolului educat-educator în grupul de
învatare ("symmetric knowledge advancement" - Scardamalia, 1995), prin re-
structurarea continua a echipelor de învatare în functie de interese sau pe criterii
de eficienta în sarcina.

Capitolul II: Modele e-learning

1. Platforma E-training:
Este una din aplicatiile de gestiune a formarii care:
 Contemplã si gestioneazã ciclul formativ complet al întreprinderilor si departamentelor
de formatie.
 E compatibilã cu orice modalitate formativã: e-learning, presencial sau blended.
 Este integratã cu sisteme telematice de FORCEM.
 Este integratã cu sisteme de gestiune întreprinzãtoare.
 Conteazã cu o completã gamã de mijloace si servicii suplimentare.
 2. Platforma Moodle:
Este un sistem de gestiune a cursurilor desenate pentru ajutorul profesorilor în crearea unei
forme usoare si rapide de conturi in linie .Între competentele noastre se evidentiazã:
 Instalarea si personalizarea corporativã a platformei si bazei de date.
 Parametrizarea functiilor conform necesitãtilor.
 Gãzduirea servidorilor.
 Dezvoltarea continuturilor formative.
 Integrarea cu sistemele corporative.

3. Platforma SNSPA / UVA:

UVA este adresat studenţilor dinamici, cu o viaţă profesională în desfăşurare. Majoritatea
ocupă poziţii de middle management, sunt la curent cu noile tehnologii şi interesaţi să îşi
îmbunătăţească cunoştintele în domeniul în care activează. Provocarea a constat în proiectarea
unui site pentru un produs cu totul nou, într-un domeniu delicat precum zona educaţională. Ne-
am propus să dezvoltăm o soluţie care să susţina tehnic proiectul SNSPA. A rezultat o platforma
de eLearning care permite comunicarea în timp real între profesori şi elevi, evaluarea proiectelor,
uploadarea de documente, feedback pentru lucrări. Platforma cuprinde forum de discuţii şi chat
pe tematici, sistem online de rezolvare a proiectelor şi aplicaţiilor, cursuri în variantă on-line,
teste de autoinstruire şi evaluare.
Din punct de vedere al administrării au fost create 3 niveluri de monitorizare:
 monitorizarea activităţii studenţilor (ce poate fi consultată de către profesori)
 monitorizarea activităţii cadrelor didactice (ce poate fi consultată de administrator)
 monitorizarea realizată de administrator (care are acces la monitorizarea activităţii:
studenţilor, cadrelor didactice, tuturor celor angajaţi, existând astfel mai multe niveluri de
acces la informaţii. Administratorul poate permite utilizatorilor niveluri diferite de acces
la informaţii, cursuri, etc.

4. Platforma e-learning Dokeos Cursanti

Este folosita de catre avocatii care urmeaza cursurile online de formare continua desfasurate
de INPPA. Aceasta platforma a fost aleasa de catre INPPA ca solutie pentru desfasurarea
cursurilor de elearning atat pentru interfata prietenoasa si usor de utilizat cat si pentru facilitatile
remarcabile pe care le pune la dispozitia cursantilor si formatorilor.

5. Platforma AEL-advance e-learning

AeL a fost implementat în peste 13.000 de licee şi şcoli din România. AeL Educaţional nu
este doar software, ci un instrument de lucru util pentru elevi şi pentru profesori deopotrivă.
 AeL facilitează înţelegerea materiilor predate şi creşte eficienţa învăţării.
 AeL Educaţional este prietenos ca interfaţă şi structură, flexibil şi uşor de transpus în
orice limbă.
 AeL Educaţional este o platformă modernă de eLearning pentru că nu necesită prezenţa
fizică a elevului în sala de curs. Acesta poate studia şi exersa atât la şcoală cât şi acasă.

6. Platforma Educaţională MEDIAEC

(Mijloace Eficiente de Dezvoltare-Inovare a Educaţiei şi Cercetării Interdisciplinare în Formare,
Comunicare şi Servicii)
Această tehnologie se bazează pe aplicaţia BlackBoard Academic Suite. Având ca scop
realizarea unui învăţământ la distanţă performant, această aplicaţie oferă suportul necesar
managementului de conţinut educaţional la nivelul universităţii şi are multiple funcţionalităţi
printre care:
 accesul simultan al unui mare număr de utilizatori, aproximativ 30.000;
 organizarea materialului de curs pe Internet de către profesorii titulari;
 introducerea tematicilor pentru seminarizarea cursanţilor înscrişi, definirea unor reguli
după care orice fel de componentă a unui curs (item, test, temă etc.) devine accesibilă
numai studenţilor care au îndeplinit o anumită obligaţie (ca de exemplu: au obţinut
calificativul necesar promovării unui test, s-au încadrat în timpul impus de profesor
pentru rezolvarea unui test, au parcurs un anumit capitol din curs etc.);
 examinarea la distanţă a cursanţilor (de exemplu: răspunsul la teste formulate prin
întrebări de tip grilă este evaluat automat).
 7. Platforma e-learning Authoring
Obiectivul proiectului SELF este dezvoltarea unui sistem integrat pentru editarea conţinutului
educaţional (eLearning). Proiectul SELF îşi propune să faciliteze crearea şi utilizarea/reutilizarea
de obiecte eLearning de tip multimedia în platformele de învăţare ( eLearning software
platforms). Inovarea în domeniul eLearning este un obiectiv strategic pentru agentul economic
beneficiar SIVECO Romania SA), care are deja experienţă în dezvoltare şi cercetare în domeniul
Learning.
Obiectiv specific al proiectului realizarea unui prototip de aplicaţie pentru dezvoltare
conţinutului eLearning ( eLearning authoring tool ) destinată tuturor potenţialilor utilizatori,
indiferent de nivelul anterior de cunoştinţe IT.

8. Platforma e-learning expertissa:

IBM LLMS, este o platforma scalabila si robusta care gestioneaza si administreaza
activitatiile de invatare de tip e-learning. Studentii pot selecta diferite cursuri existente intr-un
catalog on-line putandu-se inregistra si participa cu usurinta la cursurile care ii intereseaza sau la
acele cursuri care indeplinesc diverse conditii de certifcare. Utilizatorii administratori ai acestui
sistem pot utiliza un puternic tools pentru a creea singuri cursuri fara cunostiinte de programare.
IBM LLMS este unul dintre primele produse Lotus bazat pe standarde J2EE.

9. Platforma e-learning LATEX.

LaTeX a fost creat de Leslie Lamport în 1984 la SRI International şi în timp a devenit
principa metodă pentru programarea în TeX. Datorită capacităţilor de a programa în amănunt
orice aspect care ţine de publicarea unui material (articol, carte, tratat, broşură), LaTeX este
folosit în general în mediu academic de către matematicieni, ingineri, etc, dar şi în mediul
comercial, datorită costurilor reduse de utilizare (LaTex şi TeX sunt gratuite; TeX este eliberat
de către creatorul său, Donald Knuth, în domeniu public). LaTeX permite programarea
aspectelor necesare în desktop publishing, inclusiv tabele, figuri şi imagini, referinţe încrucişate,
bibliografie şi note bibliografice.

10. Platforma e-learning blackbord implementare a tehnologiei e-learning

 Descoperiţi avantajele unei platforme interdisciplinare pentru educaţie şi cercetare!
Implementarea tehnologiilor educaţionale bazate pe Internet, generic numite e-learning,
constituie componentă principală în pregătirea studenţilor la forma de învăţământ la distanţă
(ID). Astfel, programele destinate studenţilor pot deveni rapid accesibile iar comunicarea între
tutore şi student este mult îmbunătăţită.

Capitolul III: Dezvoltarea e-learning

1. Dezvoltarea materialelor support:

Într-un anumit sens, educatia la distanta din timpurile noastre poate fi asemuita cu
cinematograful timpuriu. Producatorii primelor filme aveau tendinta sa le realizeze cât mai
aproape de modelul pieselor de teatru - o camera statica era fixata pe o scena. A durat ceva timp
pâna când regizorii si-au dat seama ca aparatul de filmat putea fi miscat, scenele puteau fi trase
din unghiuri diferite, iar timpul putea fi manipulat la masa de montaj. Comparatia se aplica
si poate fi analizata la toate nivelele designului materialelor si proiectarii mediului de învatare la
distanta. 'Regizorii-pedagogi' încep sa exploateze din ce în ce mai bine potentialul acestui tip de
instruire. Noile tehnologii digitale si cercetarile recente în domeniul designului vizual (visual
design, screen design, eyetracking etc.) largesc semnificativ sfera de posibilitati si lasa sa se
întrevada un viitor ce pune definitiv în umbra 'istoria scrisa' a învatamântului la distanta.
Pentru o proiectare eficienta Înca din 1970, cercetarile au relevat ca evident faptul ca mediul de
comunicare este un factor de mult mai mica importanta în predarea si învatarea la distanta decât
calitatea instruirii. Aceasta observatie a determinat o reorientare a atentiei educatorilor si
cercetatorilor de la mediul de distributie a materialelor suport pentru învatare la proiectarea
programelor de instruire si designul materialelor în termeni didactici si de psihologia educatiei.
Treptat, se încheaga acum o teorie care sa sustina si sa directioneze practica educativa, orientata
spre elaborarea principiilor învatarii eficiente dupa material de pe suport tiparit, audio sau digital,
sustinut de interactiuni profesor-elev mediate, în conditiile promovarii studiului independent si
colaborarii la distanta. Mediul de comunicare ramâne doar un suport - nu lipsit de importanta,
deoarece dimensioneaza diferit procesul de predare-învatare - accentul fiind însa pus pe
dezvoltarea unor situatii educative eficiente.
 Astazi, cele câteva studii comparative publicate, despre studentii care învata prin
intermediul noilor tehnologii versus clasa traditionala, la o analiza atenta, nu au ca termen major
de comparatie tipul de instruire - mediata sau fata în fata -, acesta fiind doar pretextul, ci cât de
bine este proiectata instruirea. Iar pentru învatamântul la distanta, designul materialelor suport
are importante functii de potentare a valorii formative a mesajului educational.

2. Actorii sistemului de educatie la distanta

Atributiile si responsabilitatile practicienilor educatiei la distanta se împart în functie de
pozitia pe care o ocupa acestia în cadrul unui program particular de educatie mediata de
tehnologii. Viziunea proprie pe care o institutie de învatamânt deschis si la distanta (IDD) o are
despre aceasta forma alternativa poate dimensiona diferit rolurile, iar numarul personalului
implicat este cerut de nevoile de pregatire. O imagine completa asupra personalului angajat si
rolurilor atribuite este greu de construit în termeni generali, însa orientativ, relativ la tipul de
institutie ce dezvolta un program de educatie la distanta, se pot identifica urmatoarele pozitii:
Consideram ca accentul trebuie pus pe rolul, atributiile si competentele tutorului datorita pozitiei
particulare însemnate a acestuia, de pivot al unui sistem de învatamânt deschis si/sau la distanta.

3. Tipologia mediilor de instruire virtuale

Mediile de învatare pe care le experimenteaza studentii pot fi caracterizate în patru feluri:
Fiecare din aceste medii nu numai ca prezinta propriul cadru de aspecte tehnice si pedagogice,
dar determina si consideratii referitoare la înregistrarea sesiunilor de lucru, astfel încât ele sa fie
furnizate altora ulterior sau pur si simplu folosite ca o referinta. Înregistrarea acestor sesiuni sau
componente ale sesiunii (inclusiv interactiuni bazate pe PC, si pe software-ul asociat),
depozitarea lor, si indexarea pentru o recuperare ulterioara sunt aspecte ale crearii si mentinerii
mediilor de învatare virtuala.
Bibliografie:
http://www.elearning-forum.ro
http://en.wikipedia.org/wiki/E-learning
http://www.timsoft.ro/ejournal/elearning.html
http://www.informatiiprofesionale.ro/formare/e-learning-instruirea-bazata-pe-tehnologie
http://sites.google.com/site/proiectcolectiv/home/repartizare-proiecte/e-learning-system