ÎNVĂŢAREA INTERACTIVĂ ŞI GÂNDIREA CRITICĂ

ÎN CICLUL PRIMAR

Înv. Stratica Lenuţa, Şcoala Nr.3, com. Barcea, Jud.Galaţi

Învăţarea este un proces evolutiv, de esenţă formativ – informativă, ce are un carcter adaptativ,
bazat pe patru direcţii principale ale educaţiei secolului XXI: a învăţa să cunoşti, să faci, să fii, să
conveţuieşti.
Învăţarea activă presupune dezvoltarea gândirii critice şi se realizează prin folosirea cu
precădere a unor strategii activ–participative, ce marchează un nivel superior în modernizarea
învăţământului actual. Elevul devine din obiect al învăţării- subiect activ, coparticipant la propria-i
formare. Activizarea procesului de predare-învăţare impune utilizarea unor metode, tehnici, procedee
care să-l implice direct pe elev în activitate, să-i stimuleze gândirea, creativitatea, interesul pentru
instruire şi educare. Creierul uman nu funcţionează ca un CD sau casetofon; el nu este un simplu
receptor de informaţii, ci un ,,computer”, care, pentru a funcţiona, are nevoie de un ,,soft adecvat” ca să
interpreteze datele introduse şi să stabilească conexiuni cu achiziţiile deja cunoscute. Când învăţarea
este ,,pasivă”, creierul nu poate face aceste legături. Nu explicaţii şi demonstraţii de felul ,,hai să vă
spun sau să vă arat eu -cum şi ce-” produc o impresie imediată şi profundă asupra creierului elevilor.
Aplicarea strategiilor didactice interactive oferă elevilor ocazia discuţiei, investigaţiei, acţiunii. Aceasta
înseamnă înţelegerea faptelor, prin modificarea şi relaţionarea conceptelor cunoscute şi stocarea celor
noi prin preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăţări şi formări.
Instruirea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii. Orice individ, deci şi
elevul, îşi construieşte cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri şi nimeni nu poate face acest
lucru în locul său. Această construcţie proprie este favorizată însă, direct sau indirect, de intreacţiunea
cu ceilalţi, care la rândul lor învaţă. Adevărata învăţare permite transferul achiziţiilor în contexte noi,
nu doar prin implicare activă sau individual activă, ci prin aplicarea unor strategii interactive.
Reprocitatea este un stimulent al învăţării când este aplicată în cadrul unui grup, în vederea obţinerii
unui rezultat. Sarcinile în care membrii grupului depind unul de altul pentru obţinerea rezultatului
urmărit, implică elevii mai mult în actul învăţării, dezvoltă dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce
experimentează, de a explica şi chiar ,,preda” ceea ce au învăţat. Acest lucru conduce la înţelegerea
profundă şi stabilirea unor conexiuni puternice şi durabile, la nivelul creierului.
Gruparea aleatorie a elevilor, în procesul instruirii interactive, se poate face prin diferite modalităţi: pe
baza unor cartonaşe cu numere, simboluri, jetoane cu animale, frunze colorate, oameni de zăpadă, flori
(ţinând cont de temă, subiect, anotimp etc), în funcţie de materialele pe care le folosim- fişe de lucru
de diferite culori, etichete cu simboluri, denumiri de echipe stabilite de copii etc. Ţinând cont de
nevoile elevilor şi de obiectivele propuse, gruparea se poate face şi după critarii de diferenţiere- stil de
învăţare, tip de inteligenţă, afinitate artistică.
În şcoala centrată pe elev, cadrul didactic pare ,,a pierde din importanţă” pentru că elevul este
centrul problemei. Lucru fals, deoarece el este cel puţin la fel de necesar şi important. În învăţarea
interactivă, centrată pe elev, rolul cadrului didactic este mult mai subtil şi nuanţat decât înainte.El
conduce şi coordonează întreg procesul de stabilire a conexiunilor la ninelul creierului pe care fiecare
membru al grupului îl realizează potrivit propriei înţelegeri. Succesul grupului şi implicit al fiecărui
membru al său depinde de competenţele cadrului didactic de a crea oportunităţi optime de învăţare
fiecăriu elev. El acţionează mereu, de cele mai multe ori ,,din umbră”, fără a impune punctul său de
vedere, adaptat şi adecvat nevoilor grupului.
Utilizarea strategiilor didactice interactive asigură o metodologie diversificată, bazată pe
îmbinarea activităţilor de învăţare şi muncă independentă cu activităţile de cooperare, antrenează intens

1
toate procesele psihice şi de cunoaştere ale elevilor, asigură condiţii optime de afirmare individuală şi
în echipă, dezvoltă gândirea critică, motivaţia pentru învăţare şi permite evaluarea propriei activităţi.
Metodele pentru o învăţare interactivă se pot clasifica în:
a) metode care valorifică experienţa proprie a elevului, dezvoltă competenţe de comunicare şi
relaţionare: brainstormingul, ciorchinele, reţeaua de discuţii, dezbaterea, jocul de rol, ştiu- vreau să
ştiu- am învăţat, diagrama Venn, tronul intervievatului, eseul de 5 minute, SINELG, etc
b) metode care stimulează gândirea şi creativitatea: studiul de caz, rezolvarea de probleme, jocul
didactic, pălăriile gânditoare, diamantul, cadranele, cvintetul, explozia stelară, etc
c) metode prin care elevii învaţă să lucreze productiv, dezvoltându-şi abilităţi de colaborare: mozaicul,
gândiţi- lucraţi în perechi- comunicaţi, cafeneaua, cubul, proiectul de grup, bulgărele de zăpadă,
pălăriile gânditoare, etc
În cele ce urmează, voi prezenta câteva din metodele interactive de predare- învăţare pe care le-am
folosit cu succes în demersul educativ desfăşurat la clasă.
Brainstormingul sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multe idei, ca răspuns la o situaţie
enunţată, după principiul ,,cantitatea generează calitate”. Presupune implicarea tuturor participanţilor,
dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii,exersează creativitatea,
elimină prejudecăţile, dezvoltă relaţii interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia.
Pentru derularea cu succes a metodei trebuie să se respecte următoarele etape: alegerea temei;
solicitarea exprimării rapide, în cuvinte, enunţuri scurte, fără cenzură, a tuturor ideilor (nu se fac
observaţii negative); înregistrarea tuturor ideilor pe tablă; reluarea ideilor după o scurtă pauză şi
gruparealor pe categorii, simboluri, cuvinte sau expresii cheie; analiza critică evaluarea, argumentarea
ideilor; selectarea cuvintelor expresiilor originale; afişarea ideilor rezultate în forme variate (colaje,
ciorchine, desene, imagini, cântece.
Aplicaţie:(lecţieERR) Disciplina- Lb. română; Unitatea de învăţare- Primăvara; Subiectul-
Buburuza /de Eugen Jianu; Momentul- Evocare; Metoda: Brainstorming: Voi cere elevilor să spună
cât mai multe cuvinte, expresii, enunţuri scurte despre primăvară (cer senin, ară, seamănă, înverzesc
câmpiile, 1 Martie, vin păsările călătoare, Paştele etc.). După înregistrarea tuturor ideilor pe tablă, se
analizează şi se grupează pe următoarele tematici: schimbări din natură, sărbători, activitatea vie-
ţuitoarelor, şi activit. oamenilor. Ideile valoroese se structurează într-un ciorchine sau în jurul a patru
imagini care să ilustreze, temele date. Schimbări din natură: cer senin, zile mai lungi, soare jucăuş,
ploi călduţe, vreme schimbătoare etc. Sărbători: 1 Martie, 8 Martie, Paştele, Floriile, Învierea Activit.
oamenilor: taie via, ară, seamănă, plantează, fac curăţenie, vopsesc ouă, fac cozonaci Activit.
vieţuitoarelor: sosesc păsările, scot pui, ies gâzele, etc
Ştiu –Vreau să ştiu – Am învăţat: Elevii, organizaţi în grupuri mici sau cu întreaga clasă, sunt
solicitaţi să spună ceea ce ştiu despre o anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă
găsirea răspunsului în lecţie. Etapele metodei: în perechi, individual sau grupuri mici, elevii fac o listă
cu ceea ce ştiu despre tema dată; se construieşte pe tablă un tabel cu următoarele coloane – ştiu, vreau
să ştiu, am învăţat (şi elevii vor primi o fişă cu acelaşi tabel); se completează prima coloană ,,ştiu” cu
ceea ce au scris elevii în liste; apoi, ajutăm şi încurajăm elevii să formuleze întrebări despre lucrurile de
care nu sunt siguri sau despre care ar vrea să afle ceva nou (în legătură cu tema dată); se scrie în tabele
(pe tablă şi fişe), în coloana a doua ,,vreau să ştiu” întrebările formulate de elevi; se propune elevilor să
citească lecţia şi să caute răspuns la întrebările formulate; se completează ultima rubrică a tabelului cu
răspunsurile găsite la întrebările formulate şi cu alte informaţii pe care le-au aflat din text, pentru care
nu au fost formulate întrebări.
Aplicaţie: (lecţie ERR) Disciplina- Ştiinţe ale naturii; Unitatea de învăţare- Caracteristici ale
corpurilor cu viaţă; Subiectul- Rolul organelor de simţ; Momentul- Realizarea sensului; Metoda:
Ştiu- Vreau să ştiu- Am învăţat: Cer elevilor, organizaţi în grupuri mici să spună ce ştiu despre
organele de simţ; se construieşte tabelul pe tablă şi se împarte fişele cu tabele elevilor; se completează
prima rubrică a tabelului cu ceea ce au scris elevii în liste ( nas, ochi, urechi, piele, limbă, mirosim,
2
gustăm, vedem); se formulează întrebări de către elevi referitoare la alte lucruri pe care vor să le afle
despre tema dată ( Ce organ de simţ ne ajută să ne ferim de frig?, De ce cu limba simţim toate
gusturile?, De ce bunica poartă ochelari? De unde vine durerea când ne lovim? De ce se spune că cei
care nu văd au auzul mai dezvoltat decât un om normal? etc); se scriu întrebările formulate de elevi în
coloana a doua a tabelului; se cere elevilor să citească lecţia, se fac şi experienţele din manual; se
completează ultima coloană cu răspunsurile la întrebările formulate anterior şi cu alte informaţii
desprinse din efectuarea experienţelor şi lectura textului ( Pielea este organul de simţ care ne dă
senzaţia de frig/cald. Limba, prin papilele gustative dispuse pe suprafaţa ei depistează gusturi diferite:
acru, amar, dulce, sărat etc. Bunica poartă ochelari pentru că nu mai vede bine. Organul de simţ, ochiul,
îmbătrânind îşi pierde din calităţile pe care le-a avut. Informaţiile primite de organele de simţ sunt
preluate şi prelucrate de creier Acesta comandă apoi reacţiile organismului. Vederea are un rol foarte
important în deplasare şi în menţinerea echilibrului. Prin legea compensaţiei cei cu un handicap al unui
organ de simţ, le au mai dezvoltate pe celelalte).
Cadranele rezumă, sistematizează conţinutul unei lecţii, teme, unităţi de învăţare, stimulând gândirea
şi creativitatea elevilor. Pe tablă şi pe caietele elevilor se trasează două drepte perpendiculare, în aşa fel
încât să se formeze patru cadrane. Metoda poate fi folosită frontal, individual, pe grupe. Ea presupune
completarea cadranelor: Cadranul 1- tema lecţiei, autorul, personajele; Cadranul 2- sentimentele
simţite; Cadranul 3- Legătura cu experienţa de viaţă; Cadranul 4- Învăţătura desprinsă
Aplicaţie: ( lecţie ERR) Disciplina- Lb. română; Unitatea de învăţare- Ţara; Subiectul- Stejarul din
Borzeşti; Momentul- Reflecţia; Metoda- Cadranele.
Cadranul 1- Scrieţi titlul, autorul, personajele şi tema lecţiei ( Stejarul din Borzeşti, Eusebiu Camilar,
Ştefan cel mare copil şi domn al Moldovei, Trecutul glorios al Moldovei şi prietenia); Cadranul 2-
sentimentele simţite în urma lecturării textului( milă, compasiune şi regret pentru moartea lui Mitruţ şi
admiraţie pentru domnul Ştefan cel Mare, care nu şi-a uitat prietenul din copilărie şi i-a răzbunat
moartea cruntă); Cadranul 3- Legătura cu experienţa de viaţă (Povestirea unei întâmplări din viaţa
elevilor, referitoare la prietenie); Cadranul 4- Învăţătura desprinsă ( Prietenia adevărată este
nemuritoare).
Cvintetul: Este o poezie care necesită sistematizarea informaţiei în exprimări concise, dar şi
creativitate şi originalitate în realizarea unei reflecţii asupra unei teme (subiect). Regulile de elaborare
a unui cvintet sunt: Primul vers constă dintr-un singur cuvânt semnificativ din text, ales din mai multe
exprimate (de obicei, un substantiv); Al doilea vers este format din două cuvinte, care descriu cuvântul
cheie ales ( de obicei, adjective); al treilea vers este format din trei cuvinte care arată acţiuni; Al
patrulea vers este o propoziţie din patru cuvinte, care exprimă ce simt ei despre subiect; ultimul vers
este este format dintr-un cuvânt cu rol de constatare sau concluzie, care să exprime esenţa subiectului.
Exemplu: Primăvare/ veselă, frumoasă/ venind, înflorind, înverzind / Trezeşte natura la viaţă /
tinereţea; Ştefan/ drept, înţelept/ iubind, luptând , apărând/ El conduce cu cinste/ Moldova
Cubul presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Etapele: realizarea unui cub pe
ale cărui feţe sunt scrise cuvintele- descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează;
anunţarea temei; împărţirea clasei în şase grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele
cubilui. Descrie: culorile, formele mărimile etc. Compară: ce este asemănător, ce este diferit .
Analizează: spune din ce este făcut. Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti. Aplică: la ce poate fi
folosit(ă)? Argumentează: pro sau contra, enumerând o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei
tale; redactarea finală; afişarea posterului obţinut pe tablă şi prezentarea lui;
Aplicaţie: Disciplina - Lb. română; Unitatea de învăţare - Familia; Subiectul - Bunica/ de B.
Şt.Delavrancea; Metoda- Cubul * Descrie: Realizează un scurt text despre bunica ta, în care să
prezinţi însuşirile sale fizice şi sufleteşti. * Compară: Scrie asemănările şi deosebirile dintre bunica ta
şi bunica din text. * Analizează: La ce crezi că se gândea bunica înainte de a veni la nepoţi. *
Asociază: Asociază pe bunica ta cu o floare * Aplică: Transformă dialogul din text în povestire
* Argumentează: De ce bunicii sunt buni cu noi?
3
Mozaicul este o metodă de predare interactivă care presupune următoarele etape: împărţirea clasei în
grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la
4; prezentarea succintă a subiectului tratat; explicarea sarcinii de lucru, care constă în înţelegerea
întregii unităţi de cunoaştere; regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite ( formarea
grupurilor de experţi); învăţarea prin cooperare a secvenţei cuprinse în fişă; revenirea la grupul iniţial şi
predarea secţiunii pregătite la ceilalţi membrii; trecerea în revistă, a unităţii de cunoaştere prin
prezentarea orală cu toată clasa.
Aplicaţie: ( lecţie ERR) Disciplina- Ştiinţe ale naturii; Unitatea de învăţare- Caracteristici ale
corpurilor cu viaţă; Subiectul- Rolul rădăcinii şi al tulpinii; Momentul- Realizarea sensului; Metoda-
Mozaicul
După împărţirea clasei în grupe de câte 4 elevi şi distribuirea fişelor cu sarcinile de lucru, s-au format
grupurile de experţi, care au avut de studiat următoarele secvenţe ale lecţiei: grupa de experţi 1- Rolul
rădăcinii; grupa de experţi 2- Rolul tulpinii; grupa de experţi 3- Tipuri de rădăcini; grupa de experţi 4-
Tipuri de tulpini. După însuşirea secvenţei de învăţare de către experţi s-au format grupele iniţiale, iar
fiecare expert a predat celorlalţi colegi de echipă secvenţa învăţată. Apoi s-a reconstituit conţinutul
întregii unităţi de învăţare, frontal şi s-a întocmit harta conceptuală a lecţiei.
Pălăriile gânditoare Este o metodă-joc. Elevii se împart în 6 grupe- pentru şase pălării. Pentru
succesul acestei metode este important ca materielul didactic să fie bogat, iar cele şase pălării să fie
frumos colorate pentru atragerea elevilor. Fiecare culoare a pălăriei reprezintă un rol: pălăria albă-
obiectivă asupra informaţiilor, neutră ca opinie; pălăria roşie- creativă, sentimentală, optimistă;
pălăria neagră- exprimă prudenţa, judecata reprezintă gândirea pesimistă; pălăria galbenă- oferă o
perspectivă optimistă, constructivă, fondată logic; pălăria verde- exprimă idei noi, novatoare; pălăria
albastră- organizează, supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii.
Exemplu: Textul ,,Crăiasa Zăpezii” de H. Cr. Andersen- Pălăria albă: informează (Despre ce este
vorba în text –povestirea lecţiei) Pălăria roşie: spune ce simte ( Ce ţi-a plăcut mai mult în text, de ce?)
Pălăria neagră: pesimistă ( De ce s-a speriat băieţelul?) Pălăria galbenă: optimismul (Cum descrie
bunica iarna?) Pălăria verde: creativă ( Imaginează-ţi un dialog cu Crăiasa Zăpezii!) Pălăria albastră:
clarifică (Adresează câteva întrebări colegilor, prin care să clarifici conţinutul textului!)
Explozia stelară Este o metodă de dezvoltare a creativităţii, care începe din centrul conceptului şi se
împrăştie în afară, cu întrebări asemenea exploziei stelare. Se scrie ideea pe o foaie de hârtie şi se
adresează cât mai multe întrebări în legătură cu ea- Ce?, Unde?, Când?, Cine?, De ce? Linia de
întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer o mai mare concentrare. Elevii formulează
întrebări asupra temei de conversaţie sau textului literar orientându-se după întrebările de pe colţurile
stelei. Organizată în grup această metodă facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea
de întrebări la întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
Exemplu: Textul- ,,Moş Ion Roată şi Vodă Cuza” după Ion Creangă - Cine era Moş Ion Roată?, Dar
Cuza Vodă?, Ce a făcut Moş Ion Roată?, Unde s-a întâlnit Moş Ion cu Vodă Cuza?, Când s-au
cunoscut cei doi?, De ce era supărat Moş Ion?, Ce a făcut Cuza?, Cine l-a calicit pe Moş Ion Roată?,
De ce l-a sărutat Cuza pe Moş Ion Roată?, Ce i-a făcut boierul lui Moş Ion?, etc.
Scaunul intervievatului Este o metodă care se potriveşte foarte bine la lecţiile de limba română, mai
ales după citirea lecţiei noi şi explicarea cuvintelor, în locul întrebărilor adresate de învăţător .
La fel de bine, această metodă se poate folosi şi la sfârşitul lecţiei, pentru realizarea feed-back-ului.
Etapele: un elev ia loc pe scaun, în faţa clasei şi va juca rolul ales de el, de învăţător sau de colegi.
Dacă este reporter va adresa întrebări colegilor, iar dacă va fi intervievatul va răspunde el întrebărilor
acestora. Trebuie adresate întrebări care necesită răspunsuri argumentative. Această metodă oferă
elevilor prilejul de a-şi dezvolta capacitatea de a pune întrebări în legătură cu o problemă dată.
Diagrama Venn cuprinde două cercuri care se intersectează. Metoda poate fi folosită pentru a arăta
asemănările şi diferenţele dintre două idei, concepte etc. Elevii grupaţi în perechi sau grupuri mici,

4
completează diagrama cu diferenţele caracteristice celor două concepte comparate, de o parte şi de alta
a intersecţiei , iar în partea comună asemănările dintre ele.
Exemplu: (lecţie ERR) Disciplina- Geografie; Subiectul- Forme de relief (muntele şi câmpia);
Momentul- Realizarea sensului; Metoda- Diagrma Venn
Muntele-înalt, creste ascuţite, păduri de conifere, cerbi, capre negre, urşi, ierni aspre, veri răcoroase etc
Câmpia- joasă, plană, ierburi înalte, salcâmi, tei, rozătoare, ierni blânde, veri secetoase
În intersecţie (asemănări)-forme de relief, străbătute de ape, păduri de foioase, mediu de viaţă pentru
animale.
Masa rotundă /Cercul este o tehnică de învăţare prin colaborare, care presupune trecerea din mână în
mână a unei foi de hârtie, în cadrul unui grup. Elevii, aşezaţi în cerc, au în mână creioane colorate cu
care vor nota o idee (enunţ) despre problema pusă în discuţie (atunci când hârtia va ajunge la el) şi o va
transmite următorului membru al grupului, care va proceda la fel.
De exemplu un membru al grupului va scrie un enunţ despre o temă dată spre studiu (iarna), şi va da
hârtia celuilalt coleg, care va nota şi el o idee ş.a.m.d., până la ultimul membru al grupului. Ideile se
structurează, organizează şi se prezintă în faţa clasei, sub forma unui mic text clarificator pentru
problema dată. Se poate organiza astfel un concurs de creaţie de mici texte, pornind de la o temă dată,
respectând anunite cerinţe. În acest caz colectivul clasei va fi împărţit în mai multe grupuri (mese
rotunde). Tot prin intermediul acestei metode am creat împreună cu elevii, itemii unor probe de
evaluare sau fişe de lucru.
Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care elevii stabilesc o legătură strânsă şi durabilă între
text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Elevii trebuie să împartă pagina în două, prin trasarea pe
mijloc a unei verticale. În partea stângă vor nota un pasaj care i-a impresionat foarte mult, dintr-un text
citit, iar în partea dreaptă vor comenta acel pasaj, sau îl vor reprezenta printr-un desen.
Aplicaţie: (lacţie ERR) Disciplina- Lb. română; Subiectul- Iarna de Nicolae Labiş; Momentul-
Reflecţia – Elevii vor scrie, în partea stângă a foii, (după autodictare) o strofă, care le-a plăcut mai
mult, din poezie, iar în partea dreaptă vor ilustra printr-un desen conţinutul strofei .
Turul galeriei presupune evaluarea interactivă a produselor realizate de grupul de elevi. Etapele: elevii
grupaţi câte trei, patru în echipă finalizează o lucrare printr-un colaj, desen, poster, afiş, hartă
conceptuală etc; produsele sunt expuse pe pereţii clasei; grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina
şi discuta fiecare produs; după turul galeriei îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu
celelalte.
Aplicaţie: (lecţie ERR): Disciplina- Abilităţi practice; Subiectul- Împodobirea bradului (colaj);
Momentul- Reflecţia; După realizarea colajului, examinarea şi discutarea lucrărilor prin metoda ,,Turul
galeriei” elevii şi-au desemnat câte un reprezentant din grupă, care să facă parte din juriul ce a ales
cele mai frumoase lucrări, pentru a fi premiate. (Am rămas foarte impresionată de obiectivitatea şi
discernământul de care au dat dovadă)
Pentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi în desfăşurarea procesului
instructiv- educativ. Însă, ei nu sunt motivaţi să înveţe dacă se vor află într-o aşteptare pasivă, adică vor
fi simpli spectatori la propria lor instruire şi educare. Trebuie să fie participanţi activi în timpul
învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii, cu atât mai motivaţi vor fi să înveţe şi vor obţine rezultate mai
bune. Pentru ai motiva să înveţe este esenţială utilizarea de strategii de calitate în patru domenii cheie
pentru succesul şcolii actuale:
a) stabilirea unui mediu adecvat de învăţare ce impune o apropiere şi o comunicare la nivel personal cu
elevii, adoptând o atitudine corectă în ceea ce priveşte comportamentul lor;
b) implicarea tuturor copiilor în lecţii printr-o abordare interesantă a activităţii şi utilizarea unor
strategii interactive de implicare în procesul de predare şi dezvoltare a gândirii critice;
c) asigurarea feed back-ului privind nivelul de performanţă;
d) recunoaşterea spontană sau planificată a meritelor elevilor, pentru efortul şi realizările lor.

5
 ,,Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe
promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei
şi creativităţii. “Activ” este elevul care “depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care
întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a
noilor cunoştinţe.,,Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material ,,activismului
interior”, psihic, mental, să devină un purtator al acestuia.” (Ioan Cerghit)

Bibliografie:
* Cerghit, Ioan – Sisteme de instruire alternative şi complementare, Bucureşti, Editura Aramis, 2002
* Prof. doctor, Mircea Bertea – Metode interactive şi Metode şi tehnici alternative de evaluare
* Lisievici, Petru – Evaluarea în învăţământ, Editura Aramis, 2002