“FABRICA DE FERICIRE”

PROIECT KA1 ERASMUS+

GRĂDINIȚA CU P.P. NR. 37 BRĂILA
“COPII FERICIȚI LA GRĂDINIȚĂ ȘI LA
ȘCOALĂ”
ATELIER DE DISEMINARE
 "The best for preschool teachers"
13-19 iunie 2021, Bologna, Italia
Cum recunoaștem un stil anume de învățare apelând la teoria
inteligențelor multiple?

Fiecare copil are un stil propriu de învățare. Sunt unii copii care învață mai ușor
dacă fac scheme, desene, alții dacă repetă cu voce tare sau adresează întrebări pentru
a auzi răspunsuri suplimentare, sunt și copii care învață în timp ce ascultă muzică sau
se mișcă prin cameră. În perioada școlară aceste particularități sunt observate mai
ușor de cadrele didactice, și mulți elevi sunt capabili să răspundă ei înșiși la
chestionare de determinare a propriului stil de învățare.
Dar ce facem cu preșcolarii? Cum ne dăm seama de stilul lor propriu de învățare?
Prin observarea lor în timpul jocurilor și activităților și printr-o permanentă
cunoaștere a intereselor, nevoilor și dificultăților de care dă dovadă fiecare copil. O
colaborare cu familia și implicarea acesteia în descoperirea și cunoașterea copilului
este estențială în această perioadă.
 TEORIA INTELIGENȚELOR MULTIPLE

Howard Gardner spunea că ,,sunt mai multe drumuri ce duc spre vârful
muntelui”, deci mai multe modalităţi de predare, respectiv de însuşire a unor
noţiuni, şi că fiecare persoană posedă nu o inteligenţă, ci ,,profiluri de inteligenţă”
pe care trebuie să le valorificăm corespunzător. Provocarea profesorului modern
este să cunoască şi să utilizeze toate aceste inteligenţe în favoarea dezvoltării celui
ce învață, pe toate planurile. Orice situaţie nouă de învăţare prezintă avantaje şi
dezavantaje, dar e important ca acesta să beneficieze de experienţe inedite.
 INTELIGENȚE MULTIPLE POTRIVIT TEORIEI LUI HOWARD GARDNER
Autor a 18 cărţi traduse în 22 de limbi şi sute de articole, Howard Gardner
realizează, prin teoria sa, o critică a teoriilor tradiţionale asupra inteligenţei, conform
cărora inteligenţa este unică şi măsurabilă prin instrumente standard psihometrice.
Autorul identifică 8 tipuri de inteligență pe care oamenii le manifestă în mod
preponderant:
 Inteligența vizual-spațială
 Inteligența logico-matematică
 Inteligența lingvistică
 Inteligența muzicală
 Inteligența kinestezică
 Inteligența naturalistă
 Inteligența intrapersonală
 Inteligența interpersonală
 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare vizual-
spațială
Copilul:
- Caută imagini relevante pentru informaţiile pe care trebuie să le rețină.
- Realizează desene și ilustrează informațiile pentru a le putea reține.
- Este interesat de benzi desenate, postere, încearcă să le creeze.
- Vizionează filme și reportaje pe subiectele care îl interesează.
- Desenează pe cartonașe, etichete simboluri, imagini sugestive pe care le
pune în locuri vizibile.
- Redă grafic traseul parcurs în timpul unei vizite, este interesat de hărți.
- Deosebește nuanțe de culori, diferite forme, linii de construcție.
- Este atras de albume, muzee de artă, cărți ilustrate.
- Reține detalii din imagini, fotografii, călătorii, peisaje.
 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare logico-
matematic
Copilul:

- Este atras de numere, de cifre, face ușor asocieri între cantitate și numărul respectiv,
desfășoară cu plăcere jocuri logice și matematice.

- Folosește diferite materiale pentru a face experiemente, pentru a măsura cantități sau
lungimi, trasează cifrele corespunzătoare.

- Memorează numere de telefon, adrese, folosește cifre și simboluri matematice în

diferite jocuri.

- Realizează sarcinile matematice din fișele de lucru fără ajutor.

 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare
lingvistic

Copilul:

-Are un vocabular bogat pentru vârsta lui.

- Se exprimă corect din punct de vedere gramatical fără să știe cu precădere regulile de
exprimare.

-Intuiește literele, le asociază cu sunetele cunoscute, trasează litere pe suport de hârtie sau
tabla magnetică.

- Reține rime, expresii din folclorul copiilor, povestește cu plăcere, descoperă cartea ca sursă

permanentă de inspirație.
 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare
muzical
Copilul:
- Gândește prin muzică și ritm.
- Cântă, fluieră, bate ritmul din picioare sau din palme, ascultă muzică.
-Are nevoie de instrumente muzicale, adoră să participe la serbări, petreceri în care să se
exprime muzical.
-Diferențiază ușor sunetele din mediul înconjurător, timbrul vocilor, al instrumentelor
muzicale, compară sunetele pe baza înălțimei, duratei, timbrului și intensității lor.
-Utilizează creativ mișcări ritmice de dans pentru a transmite stări sufletești, sentimente.
- Apreciază cântecul sau interpretarea muzicală a altor copii.
 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare
kinestezic
Copilul:
- Gândește prin intermediul corpului, dansează, sare, construiește, atinge și
gesticulează.
- Are nevoie de jocuri de rol, de teatru, de jocuri care implică mișcarea,
competiția sportivă.
- Învață cel mai repede prin experimente practice, prin atingerea obiectelor,
prin mânuirea lor.
- Are o reprezentare clară a schemei corporale și își coordonează bine
mișcările.
- Participă cu bucurie la activitățile de gimnastică de înviorare, dansuri
populare sau tematice, activități în aer liber.
 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare
naturalist
Copilul:
-Se joacă cu animalele de companie, le îngrijește le ocrotește.
-Descopere plante și să le îngrijește.
- Face diverse activități în natură, are nevoie de instrumente pentru a cerceta
natura.
-Se implică în activități de ecologizare, de protecție a mediului.
-Cunoaște numele diferitelor animale, plante, fenomene meteorologice,
forme ale naturii.
-Deosebește animale, plante, forme de refief.
-Răsfoiește albume, cărți ilustrare despre natură, călătorii, vizitează muzee
ale naturii.
 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare
intrapersonal
Copilul:
- Gândește în relație cu propriile nevoi, sentimente, emoții, obiective.
- Stabilească obiective, visează și face planuri.
- Are nevoie de locuri secrete, timp petrecut singur.
- Rezolvă diferite sarcini în ritm propriu.
- Are capacitate de exprimare a sentimentelor și gândurilor.
- Se implică în activități și se folosește de anumite obiecte abia după ce
înțelege utilitatea lor pentru propria persoană.
- Preferă liniștea atunci când are de rezolvat o sarcină.
 Elemente de recunoaștere a stilului de învățare
interpersonal
Copilul:
- Gândește prin intermediul ideilor și al schimbului de idei cu alți copii.
- Conduce, organizează, manipulează.
- Adoră jocurile de grup, își crează grupuri de copii preferați, merg cu plăcere
la întâlniri, petreceri, cluburi cu alți copii.
- Se folosește de ideile altor copii pentru a continua un proiect sau a finaliza o
sarcină.
-Evaluează cu ușurință emoțiile, dorințele, starea de spirit a celor din jur și se
folosește de acest lucru.
- Prezintă capacitate superioară de comunicare verbală și talent la
comunicarea non-verbală.
 Stilul meu de predare este adaptat stilului de
învățare al copiilor?
Nu trebuie să învățăm sau să predăm ceva în toate cele opt modalități,
trebuie doar să știm ce posibilități există și să alegem modalitatea cea mai
potrivită. Teoria inteligențelor multiple este atât de interesantă deoarece
extinde orizontul de instrumente de predare și învățare disponibile în afară
de metodele convenționale lingvistice și logice folosite în cele mai multe
instituții de învățământ.
Pentru început putem scrie tema pe care o dorim să o împărtășim
copiilor în centrul unei foi albe și trasăm opt linii drepte sau “balonaşe”
care pleacă de la temă. Marcăm fiecare linie cu o inteligență diferită. Apoi
începem să scriem idei pentru predarea sau învățarea pentru acea temă în
dreptul fiecărui tip de inteligență. Limita este doar imaginația noastră.
 Prin aplicarea teoriei inteligenţelor multiple îi ajutăm pe copii/elevi să
înveţe să-şi direcţioneze şi să-şi formeze stilul optim de învăţare, să aibă
rezultate bune la diverse evaluări, inclusiv la cele pe care le rezervă viaţa.
Experienţa ne-a demonstrat că orice tip nou de activitate desfăşurată cu
copii/elevii le oferă acestora o situaţie inedită şi plăcută de învăţare dar ca
în orice situaţie avem avantaje şi dezavantaje
Avantaje:
-educaţie centrată pe elev;
-formarea la elevi a unui stil optim de învăţare;
-valorificarea potenţialului creativ a fiecărui elev în parte;
-sentimentul de respect faţă de sine, care se acumulează în urma unei
munci plăcute şi bine făcute;
-folosirea unor strategii interactive de predare-învăţare-evaluare;
-găsirea unui traseu educaţional personalizat pentru fiecare elev;
Dezavantaje:
-alocarea, uneori, a unui număr mare de ore unei teme/ unităţi tematice ;
-existenţa pericolului unei canalizări greşite sau accelerări premature a
unui elev;
Concluzii: - niciun tip de inteligenţă nu este mai important decât altul;
-nu contează ce abilitate ai într-un anume tip de inteligenţă, poţi să o
exploatezi, să o amplifici, să o dezvolţi;
-fiecare dintre noi are o inteligenţă dezvoltată mai mult decât celelate, dar
asta nu înseamnă că suntem limitaţi la un singur tip de inteligenţă;
-există multe moduri în care putem da dovadă de inteligenţă în fiecare
dintre tipurile de inteligenţă;
-diferitele tipuri de inteligenţă lucrează împreună în tot ceea ce fac;
-cele opt tipuri de inteligenţă au fost descoperite în toate culturile şi în
toate ţările şi grupele de vârstă.
 Ce este educația outdoor?

Una dintre noile direcții care valorifică potențialul educativ este surprinsă de
conceptul de outdoor education. Educația outdoor este o fereastră de oportunitate în
educaţie, cea care începe dincolo de ușa instituției școlare și se desfășoară în
drumeții, excursii, ateliere de creație, activități sportive, activități practic-
gospodărești, jocuri diverse, concursuri, incursiuni în lumea reală (pădure, cartier,
parc, grădină, spații culturale, comerciale, industriale etc.) și care este conexată la
conținuturile curriculumului preșcolar, fiind un mediu de explorare, de aplicare, de
verificare sau experimentare a unor cunoștințe și deprinderi. La noi în țară, cadrele
didactice deschise la nou și nonconformiste experimentează cu succes și cum
spunea Marie Curie, ,,Nimic din această viață nu este de speriat. Doar de cunoscut”.
 De ce activități outdoor la grădiniță?

• Activităţile outdoor vizează explorarea posibilităţilor de utilizare a aerului

liber şi a cadrului natural ca spaţiu de învăţare şi formarea unor deprinderi
pentru a lucra tematic, folosind acest spaţiu într-un mod
interdisciplinar/integrat.

• Fiecare activitate în parte are rolul de a aduce copilului experienţe noi, de a-l
pune în situaţia de a găsi soluţii singur sau de a aduce copilul în situaţia de a
conlucra cu coechipierii pentru a ajunge la rezultatul dorit.
• Activităţile outdoor contribuie la completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională a
activităţilor copiilor.
• Prin activitățile outdoor copiii au posibilitatea de a-și structura propria analiză,
confruntându-se cu noi și noi situații , construindu-și noi informații pe
cunoștințele deja dobândite.
• Activitățile outdoor oferă posibilitatea plasării în cadrul vieţii cotidiene a
elementelor pe care copiii le învaţă la grupă, dezvoltarea spiritului practic şi
adaptarea la situaţiile concrete de viaţă.
• Prin activitățile outdoor preșcolarii se raportează la mediu şi învață să reflecteze
asupra a ceea ce îi înconjoară.
• Activitățile outdoor înlocuiesc carțile, planșele și alte materiale ilustrative
axandu-se pe dezvoltarea simțurilor, mișcare și acțiuni cu materiale concrete din
mediul specific
• Prin activitățile outdoor gândirea divergentă (creativitatea) și cea convergentă
(soluționarea problemelor) sunt stimulate în aceeași măsură.
• Activitățile outdoor implică colaborarea cu ceilalți copii în scopul atingerii
țelurilor (încercare, realizare, explicare, cooperare, joc).
• Din punct de vedere pedagogic, activitățile outdoor facilitează învățarea
constructivă și exploatarea mai eficientă a resurselor temporale și personale și
implică angajament, participare și activitate din partea copiilor.
• Prin activitățile outdoor copiii obțin cunoștințe și competențe de durată
• Activitățile outdoor sunt bazate pe un efect de colaborare a copiilor cu adulții.
În cazul copiilor aceasta înseamnă stimulare, constatare, asociere, precum și
corectarea și dezvoltarea competențelor lingvistice, deoarece copii beneficiază
de posibilitatea utilizării continue a expresiilor verbale în scopul adresării de
întrebări, de afirmare a concluziilor și pentru prezentarea rezultatelor
activităților comune desfășurate în cadrul grupului.
 GRĂDINIȚĂ OUTDOOR
NATURALMENTE BAMBINI -ITALIA
• “Inteligentias
mutiples”

• Malaga, Spania

• 24.04.2021 –
01.05.2021
 "A Satisfying School Experience: Strategies and Skills for Teachers„
28 iunie - 03 iulie 2021 Barcelona, Spania
• Inteligența emoțională:
- Reprezintă capacitatea de a înțelege și gestiona atât propriile emoții, cât și pe ale celorlalți;
- Oamenii sunt mai productivi doar dacă își dezvoltă inteligența emoțională;
- 1987, Universitatea Yale, Centrul pentru inteligență emoțională;
- Oamenii care își dezvoltă abilități legate de
• inteligența emoțională înțeleg și își pot exprima propriile emoții, recunosc emoțiile celorlalți, își
reglează stările afective și folosesc stări și emoții pentru a-și motiva comportamentele de adaptare;
Howard Gardner, “Nu este vorba despre cât ești de deștept, este
vorba despre felul în care ești deștept” – 14 tipuri de inteligență.
 Brain-Based Learning: Understand How Students Really Learn
25.11.2021-30.11.2021 –Budapesta, Ungaria
Tehnici de memorizare eficiente
-Memorizare vizuală
-Harta memoriei
-Palatul memoriei
-Pretestare și testarea memoriei
• -Folosește sinonime;
• Folosește coduri când citești un text: interesant-emoticon vesel, adu-mi aminte-steluță, uita-te- semnul exclamării;
• Asociză și fă legături cu ceea ce deja cunoști;
-Paradoxul Baker-baker;
-Memoria depinde de emoții;
-Memoria depinde de mediu. Pentru a ne aduce aminte ceva memorat trebuie să ne întoarcem în mediul în care am
făcut-o.
• Dificultatea dorită –folosește scris în font în care depui efort pentru a citi.
• Memoria lucrează =Lucrează memoria – memorează litere, cuvinte, rezolvă rebus, integrame.
• Memorează ceea ce are sens:
R, N, A, Ă, D, Ț, I G, I =GRĂDINIȚA
-Elimină din minte orice altă preocupare când memorezi sau înveți.
-Împarte materialul în părți.
-Simplifică: găsește sinonime, codifică, rezumă, găsește metafore.
-Pune ceva gânduri pe hârtie, ia notițe, desenează o schemă, o hartă.
-Evită procrastinarea. Procrastinarea este imitarea acțiunii altora și amânarea pentru mai târziu a lucrurilor
necesare, potrivite și apărute acum. Dezvoltarea noastră este suspendată când amânarea este una din
obișnuințele noastre.
https://www.facebook.com/watch/?ref=saved&v=899219450723793
https://www.youtube.com/watch?v=SP4LAWS4HJ4&ab_channel=AlexandruPle%C8%99ea-psiholog
-Eu pot rezista la orice cu excepția.......
-Schimă obiceiurile existente, schimbă-ți reacțiile. Exercițiu – schimă drumul spre serviciu – vei observa
detalii pe care nu le-ai observat luni întregi de mers pe același drum.
-Construiește propriul obicei de învățare, fă-ți un declanșator specific.
-Include pe alții pentru a crea angajamente/ obiective de învățare sau de realizare a unor teme/sarcini.
-Găsește o motivație în orice faci.
-Amână tentația. https://www.ted.com/talks/joachim_de_posada_don_t_eat_the_marshmallow
 Vă invităm să ne descoperiți proiectul și pe pagina
etwinning https://twinspace.etwinning.net/177546/home

Conţinutul prezentului material reprezintă

responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia
Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile
pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.