PROIECTE EDUCATIVE.

ETAPE ALE REALIZĂRII UNUI PROIECT

EDUCATIV

Munteanu Nicolae

Liceul Tehnologic Iancu Jianu

"A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap mulţime de cuvinte, fraze,
expresiuni şi opiniuni din diferiţi autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile"

John Amos Comenius

Conform principiului unui învăţământ activ, copilul construieşte propriile cunoştinţe. Orice
proiect educativ trebuie să fie realizat în aşa fel încât să-i permită să observe, să manipuleze, să
experimenteze, să exploreze, să creeze, să construiască, să exprime, să intre în contact, să facă
schimbări, să ia decizii, să-şi asume riscuri şi să-şi exploateze greşelile pentru a învăţa din ele.
Proiectele educative nasc experienţe de viaţă pentru copii şi pentru câmpurile lor de interes.
Ele îşi au izvorul în ideile pe care le propun copiii, într-un eveniment, o acţiune care îi
interesează sau într-o situaţie neprevăzută care le stârneşte curiozitatea. Proiectele educative
reprezintă o ocazie pentru educatori de a trezi copiilor, plăcerea descoperirii, a uceniciei şi a
creaţiei. Proiectele se înscriu întotdeauna într-o pedagogie ludică şi eclectică, proprie dezvoltării
fiziologice şi psihice a copiilor.
Proiectele educative sunt avantajoase pentru copii. Ele le permit aprofundarea cunoştinţelor,
perfecţionarea abilităţilor, descoperirea lumii înconjurătoare. Acestea facilitează colaborarea
pornind de la interese convergente., dezvoltă concentrarea şi perseverenţa pentru o anumită
sarcină, trezesc interesul şi curiozitatea, dezvoltă observaţia, reflexia şi strategiile cognitive,
favorizează achiziţia de atitudini pozitive în raport cu descoperirea, învăţarea, creaţia.
Un proiect educativ dă naştere unei sinergii dinamice şi armonioase a câmpurilor de interes, a
abilităţilor şi a cunoştinţelor anterioare ale copiilor cu domenii variate precum: limbajul,
literatura, teatrul, exprimarea prin arte plastice sau vizuale, prin muzică ori prin expresie
corporală.
Educatorii ar trebui să evite alegerea aceloraşi proiecte an după an, să încerce, pe cât posibil,
să îmbogăţească învăţarea pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, astfel existând riscul
dezvoltării rutinei şi monotoniei. Se impune deci, diversificarea în funcţie de interesele copiilor
şi de noutăţi, noutăţi care favorizează motivaţia învăţării şi împiedică alunecarea în banalitate şi
derizoriu.
Din experienţă, un proiect educativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii, să se plieze
dezvoltării holistice, armonioase şi dinamice a copiilor. Un proiect educativ de succes impune
astfel, anumite cerinţe şi caracteristici precum:
- să posede un caracter autentic, să fie legat de viaţă, de ceva trăit, de o experienţă

1
- să furnizeze copiilor ocazia de a descoperi provocări şi de a obţine succese
- să dezvolte câmpuri de interese ale elevilor
- să furnizeze copiilor ocazii de a reflecta, şi de a acţiona, fizic şi mental
- să permită copiilor să facă alegeri
- să favorizeze luarea unor decizii în toate etapele (planificare, realizare, evaluare)
- să favorizeze procesele de descoperire, învăţare, colaborare
Un proiect educativ vizează obiective mai largi decât activităţile punctuale, curriculare.
Acestea din urmă vizează atingerea unui obiectiv specific, în timp ce un proiect educativ îmbină
armonios obiectivele cu dimensiunile dezvoltării holistice a copilului.
Orice proiect educativ cunoaşte trei etape de bază:
- planificare
- realizare
- evaluare
Educatorul, înainte de a planifica, trebuie să se sprijine pe:
- cunoaşterea copiilor din grupul pe care doreşte să-l aleagă, a câmpurilor lor de interes,
a stilurilor de învăţare, a capacităţilor, aptitudinilor şi abilităţilor acestora
- convingerea că sferele lor de interes sunt realul motor al descoperirii, al învăţării, al creaţiei
- cunoaşterea altor domenii alternative (muzică, arte plastice, teatru, expresie corporală - mimă,
pantomimă, gimnastică -, literatură.
Planificarea unui proiect necesită timp, o bună organizare, strategii pedagogice, resurse şi
instrumente de evaluare.
Reuşita unui proiect educativ depinde, în mare parte, de organizarea lui.
Înainte de a începe, educatorul:
- va trasa în linii mari, ideile proiectului, sprijinindu-se pe obiectivele urmărite, făcând, totuşi loc
neprevăzutului, spontanului, intervențiilor ori întrebărilor copiilor,
- apoi va examina atent obiectivele proiectului pentru a alege strategiile adecvate,
- va ţine cont de resursele materiale de care copiii au nevoie pentru a realiza ceea ce îşi propun,
luând în calcul şi resursele umane eventuale (părinţi, bunici, alte persoane abilitate),
- va alege instrumente de observaţie potrivite proiectului, compatibile cu obiectivele propuse
Un proiect educativ bine planificat are mari şanse de succes, deşi este oarecum cronofag şi
necesită o bună cunoaştere a copiilor; acesta nu presupune doar impulsionarea copilului în
direcţia realizării obiectivelor, ci şi respectarea ritmului propriu, asigurarea sănătăţii fizice şi
emoţionale, indispensabilă bunăstării sale, precum şi anticiparea imprevizibilului, copilul putând
să-şi schimbe oricând câmpurile de interes.

Bibliografie:

Bernard, L, et Duguay, R.M.(2004) "Comprendre le jeune enfant", Otawa, Fédération

Canadienne pour l'alphabetisation