- în cadrul matematicii, predarea — învăţarea operaţiilor aritmetice cu numere naturale are bogate

valenţe formative, fiind o modalitate principală de a dezvolta gândirea independentă şi originală a

copiilor;

- e absolut necesar ca educatoarea să cunoască pe cât posibil situaţia potenţialului psihologic al

fiecărui copil în parte; se impune astfel măsurarea, prin diferite probe şi modalităţi a potenţialului
creativ al copiilor;

- aceste probe să aibă două faze: iniţială şi finală — în intervalul de timp dintre ele lucrându-se
intens cu copii; rezultatele finale vor reda progresul obţinut de copii în ceea ce priveşte însuşirea
cunoştinţelor, dar şi în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor creatoare (astfel de probe se pot
aplica la început şi la sfârşit de capitol, semestru sau an şcolar);

- rezultatele obţinute oferă infon-naţii detaliate care pot fi luate în calcul la elaborarea măsurilor
ameliorative pentru copii, astfel: preşcolarii cu capacităţi reduse de înţelegere şi asimilare vor
primi spre rezolvare sarcini de nivel reproductiv şi de cunoaştere pentru a-i ajuta să realizeze
obiectivele programei; iar celor cu un potenţial creativ superior, li se vor crea condiţii propice, în
care să li se poată dezvolta nestânjenit capacităţile creative;

- încurajarea din convingere şi plină de căldură, pornită dintr-o încredere reală în forţele fiecărui
preşcolar, le creează un sentiment plăcut al muncii efectuate şi satisfacţia obţinerii unor rezultate
bune;

- prin aceste probe de evaluare utilizate se realizează o eficientă conexiune inversă; învăţătorul
cunoaşte despre fiecare copil ce ştie şi ce nu ştie din respectivul capitol, iar preşcolarii devin
conştienţi de ceea ce au realizat;

Jocul didactic stârneşte curiozitatea epistemică; copilul devine apt să-şi aprecieze
particularităţile şi performanţele, dorind să cunoască mai mult, vrând ca performanţele sale să fie
mai bune. Copilul va mobiliza în acest sens toate resursele de care dispune pentru a înregistra
succes în competiţia ludică cu ceilalţi.

Subliniem ideea că jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ cu reale valenţe

formative şi informative şi, în consecinţă are o contribuţie specifică la perceperea şcolii nu ca o
instituţie rigidă, ci ca un mediu care exercită influenţe benefice asupra diferitelor laturi ale
personalităţii copiilor. Copilul de azi se joacă dar, totodată şi învaţă, va fi omul care mâine
găseşte soluţii la problemele cu care se confruntă, trâind adecvat într-o societate a competiţiei.

108
 Însuşirea conştientă a cunoştintelor asigură temeinicia lor, iar însuşirea activă, prin
efort propriu, duce la dezvoltarea intelectuală în primul rând a gândirii, precum şi la
dezvoltarea spiritului de independenţă, de investigaţie, de creativitate.

Toate aceste argumente ne îngăduie să afirmăm că matematica devine

accesibilă fiecărui copil preşcolar şi poate fi îndrăgită de fiecare copil dacă "abstractul"
este descifrat în concordanţă cu particularităţile specifice vârstei şi pe calea specifică-
jocul.

109
 BI BLIOG RAFIE

1. Barbu H, Eugenia Popescu, Filofteia Şerban, "Activităti de joc recreativ-distractive-,

Editura Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 1994

2. Costică Lupu, Dumitru Săvulescu, "Metodica predării matematicii", Editura Paralela 45,
Piteşti 2000;

3. Costică Lupu, "Didactica matematicii pentru învăţământul preşcolar şi primar",

Editura Caba, Bucureşti, 2006;

4. Cojocariu Venera Mihaela, "Teoria şi metodologia instruirii", Editura Didactică şi Pedagogică

R.A. Bucureşti, 2000;
5. Cojocariu Venera Mihaela, "Introducere în curriculum", Universitatea Bacău, Colegiul de
Institutori, 2000;

6. Dumitriu Gheorghe, "Comunicare si invăţare", Editura Didactică şi Pedagogică R.A.

Bucureşti, 1998;

7. Dumitriu Gheorghe; Dumitriu Constanţa, "Introducere în psihopedagogie", Universitatea din

Bacău, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, 2003;
8. Hassenforder L, "Inovatia în invăţământ - , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976
9. Ioan Nicola, "Pedagogie", Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1994

10.Ioan Cerghit, "Metode de invăţământ", Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti,1976,

11.Marin Stoica, "Pedagogie şcolară pentru cadrele didactice înscrise la definitivat, gradul al II lea,
gradul I şi la perfecţionare", Editura Gheorghe Cârţu-Alexandru, Craiova, 1995

12.Marin Stoica, "Pedagogie si Psihologie pentru examenele de definitivare şi

grade didactice", Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002;
13.Şchiopu Ursula, "Psihologia generală a copilulur , Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.
Bucureşti, 1989;

14.Spulber Ştefănache, Spulber Catinca, "Practica pedagogică", Editura Grigore Tăbăcaru,

Bacău, 1999;

15.Alexandru J. (şi colaboratorii)-"Cunoaşterea copilului preşcolar", Colecţia Catedra" editată de

Revista de Pedagogie, Bucureşti, 1992;
16.Barbu H., Popescu E., Ştefan F.-"Activităţi de joc şi recreativ-distractive", E.D.P,
Bucureşti,1994;

110
17. Cuşoc C.-"Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice",
Editura Polirom, Iaşi, 1998;

18. Dumitriu Gh., Dumitriu C.-"Psihopedagogie", Editura Alma Mater, Bacău, 2002 ;
19. Enache Ofelia-"Proiectarea activităţilor de matematică în grădiniţă", Editura
Grigore Tăbăcaru, Bacău, 2000;

20. Elkonin B.D.-"Psohologia jocului"(traducere), E.D.P., Bucureşti, 1980;

21. Evseev I.-"Jocuri tradiţionale de copii", Editura Excelsior, Timişoara;
22.Ezechil E1., Păişi Lazarescu M.-"Laborator preşcolar", Editura Integral, Bucureşti,
2003;
23. Kulcsar Tiberiu-"Factorii psihologici ai reuşitei şcolare", E.D.P, Bucureşti, 1978;
24. Lupu C.-"Metodica predării matematicii", Editura Paralela 45, Bucureşti, 1999;
25.Matiaş Alexandru-"Pedagogie pentru învăţământul preprimar", E.D.P, Bucureşti,
2003; 26.Neagu Mihaela, Beraru Georgeta-"Activităţi matematice în grădiniţă-îndrumar
metodic", Editura AS, 1995;

27. Nicola I-"Tratat de pedagogie şcolară", E.D.P, R.A, Bucureşti, 1996;

28. Dumitrana M.-"Activităţi matematice în grădiniţă", Editura Compania, Bucureşti,
2002;
29. Revista învăţământului preşcolar, nr. 2, 2007;
30. Revista învăţământului preşcolar, nr. 4, 2007;
31. Revista învăţământului preşcolar, nr.3-4, 2008;
www.didactic.ro ; www.edu.ro ; www.calificativ.ro ; www.educretiv.ro .

111
 ANEXE
GRUPA MICĂ
1. Caută o grupă de jucării
Scopuri:
 Familiarizarea copiilor cu diferite obiecte din grupă.
 Formarea deprinderii de a percepe global o cantitate.
Saecina didactică:
 Denumirea grupelor de obiecte din clasă.
Regulile jocului:
 Grupele se identifică şi se denumesc pe rând. Sunt aplaudate răspunsurile corecte. Alegerea
grupei se realizează la semnalul educatoarei.
Elemente de joc:
 Aplauze, închiderea şi deschiderea ochilor, mişcarea.
Material didactic:
 Jucării şi obiecte din grupă (păpuşi, ursuleţi, iepuraşi, mingi, creioane colorate, cărţi)
Desfăşurarea jocului:
 În diferite lucuri din clasă sunt aşezate grupe de obiecte.

2. Aşază jucăriile după mărime

Scop:
 Formarea deprinderii de a construi grupe de obiecte după un criteriu dat (mărime).
Sarcina didactică:
 Alcătuirea unor grupe de obiecte după criteriul mărimii; recunoaşterea şi denumirea corectă a
mărimii obiectelor: mare-mic.
Regulile jocului:
 Copilul chemat alege un obiect, îl denumeşte, precizează mărimea acestuia şi îl aşază la cutia
potrivită mărimii lui.
Elemente de joc:
 inchiderea şi deschiderea ochilor, mişcarea, surpriza.
Material didactic:
 Grupe de obiecte mari şi mici (ciupercuţe, cuburi, camioane, păpuşi)
Desfăşurarea jocului:
 În faţa copiilor sunt aşezate grupe de obiecte. in fiecare grupă sunt obiecte de două mărimi:
mari şi mici. Educatoarea cere copiilor să facă ordine la grupele de obiecte aşezând obiectele
mari în cutiile mari, iar obiectele mici in cutiile mici.

3. Alege jucăriile după culoare

Scopuri:
 Formarea deprinderii de a construi grupe după criteriul dat (culoare).
 Formarea reprezentărilor corecte despre culorile obţinute.
Sarcina didactică:
 Recunoaşterea culorilor de bază şi gruparea obiectelor după culoare.
Regulile jocului:
 Copii aşază obiectele în funcţie de culoare în spaţiile special pregătite. Răspunsurile corecte
sunt aplaudate. Elemente de joc:

112
 Mânuirea materialului, surpriza.
Material didactic:
 Grupe de obiecte de diferite culori (mingi roşii, galbene, albastre, maşini,
căni). Desfăşurarea jocului:
 Pe fiecare masă se află grupe de obiecte, La masă sunt aşezaţi câte trei copii, fiecare
primind câte un steguleţ roşu, galben sau albastru. Ei primesc sarcina să aleagă din
grupa de obiecte primite doar obiectele care au aceeaşi culoare cu steguleţul lor.

4. Spune câte sunt

Scopuri:
 Fixarea număratului până la 3.
 Dezvoltarea gândirii logice.
 Perfecţionarea acuităţii analizatorilor.
Sarcina didactică:
 Număratul corect în limitele 1-3.
Regulile jocului:
 Copiii privesc personajul din poveste care face diferite acţiuni. Ei trebuie să spună de
câte ori a făcut personajul acţiunea sau câte obiecte a arătat. Copiii numără. Răspunsurile
corecte sunt recompensate, iar cele greşite sunt corectate.
Elemente de joc:
 Mişcarea, personajul.
Material didactic:
 Un personaj de la teatrul de păpuşi, jucării.
Desfăşurarea jocului:
 Este prezentat personajul de la teatrul de păpuşi care doreşte să vadă dacă copiii ştiu
să numere. El va face diferite acţiuni: bate din palme, sună din clopoţel, sare sau arată
diferite obiecte. Copilul spune de câte ori a fost efectuată acţiunea sau numără jucăriile
arătate.

5. Ne jucăm cu cercurile
Scopuri:
 Familiarizarea copiilor cu figura geometrică cerc.
 Dezvoltarea spiritului de observaţie şi a operaţiilor gândirii.
Sarcina didactică:
 Identificarea şi separarea cercurilor dintre alte figuri geometrice.
Regulile jocului:
 La solicitarea educatoarei, copii caută printre figurile geometrice doar cercurile, pe
care le aşază în faţa lor pe masă. Un personaj din poveste va aşeza pe masa copiior
care au sortat corect un steguleţ. Copii îi aplaudă pe câştigători.
Elemente de joc:
 Personajul din poveste (Scufiţa-Roşie, Motanul incălţat), folosirea steguleţelor,
aplauze. Material didactic:
 Truse cu piese geometrice (cercuri, triunghiuri, pătrate), steguleţe, cercuri noi (din plastic
sau sârmă).
Desfăşurarea jocului:
113
 Pe masa copiilor sunt mai multe piese geometrice: cercuri pătrate, triunghiuri. in clasă
apare un personaj cunoscut de copii (Scufiţa-Roşie, Motanul Incălţat). Acest
personaj solicită sprijnul copiilor pentru a găsi cercurile rătăcite. Educatoarea spune
copiilor să caute şi să
 aleagă dintre toate piesele doar cercurile pe care să le aşeze pe masă în faţa lor. Cei care au
terminat de sortat corect cercurile vor primi ca recompensă un steguleţ. Copiii apaludă pe cei
care au rezolvat sarcina corect.

GRUPA MIJLOCIE
1. Cine are o grupă la fel ca a mea?
Scopuri:
 Formarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după dimensiune.
 Formarea reprezentării despre noţiunile: mare-mic, lung-scurt, gros-subţire.
Sarcina didactică:
 Recunoaşterea şi denumirea corectă a obiectelor şi a dimensiunilor acestora (gros-subţire,
mare-mic, lung-scurt)
Regulile jocului:
 Copiii grupează obiectele la semnalul educatoarei. Grupa identificată de copii trebuie
confirmată de către personajul prezent.
Elemente de joc:
 Piticul Barbă-Cot, aplauze, mişcarea, intrecerea.
Material didactic:
 Grupe de obiecet de diferite mărimi, grosimi, culori.
Desfăşurarea jocului:
 Introducerea în activitate se realizează prin prezentarea Piticului Barbă-Cot venit să-i ajute la
activitate. Copiii primesc mai multe obiecte (sau jetoane) pe care le denumesc, iar la semnalul
educatoarei (sunetul unui clopoţel) constituie grupele după criteriul dat (mărime, grosime sau
lungime). La întrebarea: CINE ARE O GRUPĂ LA FEL CA A MEA?, copiii caută o grupă
echivalentă cu cea a educatoarei şi i-o dă Piticului Barbă-Cot care le confirmă dacă au lucrat
corect sau nu.

2. Multe sau puţine

Scopuri:
 Dezvoltarea capacităţii de a sesiza diferenţa cantitativă dintre două grupe de obiecte prin
apreciere globală.
Sarcina didactică:
 Diferenţierea cantităţii prin apreciere globala (multe-puţine).
Regulile jocului:
 Un copil chemat de educatoare alege o grupă de obiecte şi precizează dacă este grupa cu mai
multe sau mai puţine obiecte. Copiii vor aprecia răspunsul corect prin aplauze.

Elemente de joc:
 Mişcarea, mânuirea materialului, surpriza.
Material didactic:
 Câte două grupe de obiecte (cuburi, mingi, păpuşi, ursuleţi etc.) de acelaşi fel, diferite doar
cantitativ.
Desfăşurarea jocului:
 Pe masa din faţa grupei sunt aşezate pe rând câte două grupe de obiecte. O grupă are mai
multe obiecte, alta mai puţine. Pe rând câte un copil vine la solicitarea educatoarei şi alege o
grupă de obiecte precizând pe care dintre ele a ales-o (cu mai multe sau mai puţine obiecte).

114
3. Cine are acelaşi număr?
Scopuri:
 Formarea deprinderii de a compara cantitativ două grupe de obiecte.
 Determinarea echivalenţei între elementele a două grupe de obiecte, indiferent de culoare.
 Dezvoltarea rapidităţii şi a îndemânării în mânuirea materialului.
Sarcina didactică:
 Stabilirea echivalenţei între elementele a două grupe de obiecte (in limitele 1-5).
Regulile jocului:
 Se cor ridica în picioare la întrebarea CINE ARE ACELASI NUMĂR? Numai copiii care au
acelaşi număr de obiecte cu cel de pe jetonul educatoarei. Copilul denumit de educatoare
răspunde la întrebarea acesteia, precizând numărul de obiecte din coşuleţ şi aşezându-le pe
masă.
Elemente de joc:
 Întrecerea, ridicarea cartonaşului.
Material didactic:
 Un coşuleţ cu jucării sau material mărunt, jetoane cu figuri geometrice, jetoane cu diverse
obiecte ilustrate.
Desfăşurarea jocului:
 Copiii primesc în coşuleţ un anumit număr de obiecte (de preferat material din natură:
seminţe, sâmburi, ghindă sau castane). Educatoarea va ridica un jeton pe care sunt desenate
un anumit număr de cerculeţe (1-5). Copiii numără jucăriile din coşuleţ, iar cei care au acelaşi
număr cu cel de pe jetonul educatoarei se vor rdica în picioare. Se motivează acţiunea şi se
verfică prin numărare.

4. Ce ştii să spui despre mine?

Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a constitui grupe cu 1-5 obiecte după criterii diferite.
 Consolidarea deprinderii de a aşeza grupele de obiecte în ordine crescătoare şi descrescătoare.
Sarcina didactică:
 Ordonarea grupelor de obiecte în şir crescător sau descrescător şi raportarea numărului la
cantitate.
Regulile jocului:
 Copiii trebuie să grupeze obiectele după formă, să ordoneze grupele crescător sau
descrescător şi să sesizeze modificările făcute în cadrul grupelor.
Elemente de joc:
 Personajul din poveste, surpriza, mişcarea.
Material didactic:
 Jetoane, cifre de la 1 la 5, personaj-zână, panou de afişaj, fişe individuale, creioane colorate.
Desfăşurarea jocului:
 Jocul se va desfăşura în prezenţa unui personaj-zână care apreciază răspunsurile copiilor.
Copiii primesc jetoane cu diferite imagini. Ei trebuie să grupeză aceste jetoane după criteriul
formă (brazi, albinuţe ciupercuţe etc.). După selectarea şi gruparea jetoanelor, copiii vor
compara grupele de obiecte în funcţie de numărul de elemente al acestora, identificând
grupele cu 1,2,3,4 şi 5 obiecte, apoi le vor ordona în şir crescător şi descrescător precizând
grupa cu cele mai puţine obiecte şi pe cea cu cele mai multe obiecte. Vor fi aociate acestor
grupe şi cifrele corespunzătoare. Copiii motivează asocierea.

115
5. Cine ştie să numere mai departe?
Scopuri:
 Consolidarea deprinderii de a folosi corect numeralele cardinale în limitele 1-5.
 Dezvoltarea atentiei voluntare.
Sarcina didactică:
 Numărarea corectă a obiectelor unei grupe în limitele 1-5.

Regulile jocului:
 Copilul care a început steguleţul de la educatoare ăncepe număratul. Copiii vecini continuă
număratul, ridicându-se în picioare. Ei nu au voie să spună decât un singur număr, iar cel care
a greşit iese din joc (temporar). Cei cinci copiii care au numărat bine au voie să defileze prin
clasă, numărând până la 5 în ritmul pasului.
Elemente de joc:
 Ridicarea în picioare, înmănarea steguleţului, defilarea.
Material didactic:
 Un steguleţ şi grupe de cinci jucării.
Desfăşurarea jocului:
 Educatoarea împarte cinci jucării la cinci copii din grupă aşezaţi unul Iângă celălalt. Ei trebuie
să aşeze jucăriile în faţa copiilor pe masa educatoarei numărând de la 1 la 5. Copilul care
primeşte steguleţul de la educatoare începe să numere aşezând astfel prima jucărie şi
precizând: numărul unu. Al doilea copil vine şi aşază jucăria primită numărând şi arătând
cantitatea: unu, doi. Jocul continuă cu următorii care vor proceda la fel. Dacă au numărat
corect vor fi aplaudaţi de colegi şi pot defila prin faţa acesora mergând în pas cadenţat şi
numărând (1,2,3,4,5).

6. Spune a câta jucărie lipseşte ?

Scopuri:
 Formarea deprinderii de a utiliza numeralul ordinal.
 Dezvoltarea spiritului de observaţie.
Sarcina didactică:
 Recunoaşterea locului jucăriei lipsă în şirul numeric şi folosirea corectă a numeralului
ordinal.
Regulile jocului:
 Copiii trebuie să închidă şi să deschidă ochii la semnal, să observe a câta jucărie lipseşte.
Elemente de joc:
 Închiderea şi deschiderea ocjilor, ascunderea jucăriei, ghicirea.
Material didactic:
 Cinci păpuşi, cinci iepuraşi sau ursuleţi aşezati fiecare pe câte un cub, un cerc mic din
material plastic.
Desfăşurarea jocului:
 Fiecare jucărie va fi aşezată pe câte un cub pentru a putea fi sesizată lipsa primei sau ultimei
jucării. in prima parte a jocului, educatoarea va folosi numai un singur fel de jucării, urmărind
realizarea corectă a acordului între numeral şi substantivul corespunzător (primul iepuraş,
prima păpuşă). Copiii închid ochii, iar educatoarea va lua o jucărie de la locul ei. Copiii

116
 deschid ochii şi observă a câta jucărie lipseşte. Dacă răspunsul copilului numit este corect,
acesta este recompensat.

PROIECT DIDACTIC

Gradiniţa: Bolovanis
Educatoare: Palaghiu Mioara
Grupa: mijlocie
Denumirea activităti: Activitate matematică
Forma de activitate: Joc didactic
Tema activităţi: " Al câtelea fluturaş a zburat ? "
Tipul de activitate: sistematizare
Scopul activităţii: informativ
- numărarea conştientă în limitele 1-5, raportarea numărului la cantitate (şi invers);
- utilizarea corectă a numeralului cardinal şi ordinal;
- stimularea unor procese psihice de cunoaştere: percepţiile, reprezentările, gândirea cu operaţiile
de analiză, comparaţie, cultivarea spiritului de observaţie, a atenţiei;
formativ
- dezvoltarea independenţei în acţiune;
- cultivarea operaţiilor gândirii Iogice.
Obiectivele operaţionale:
- să recunoască şi să denumească mulţimile de obiecte de acelaşi fel;
- să sesizeze lipsa imaginii obiectului motivând prin numeralul ordinal al câtelea lipseşte;
- să descopere aşezarea obiectelor redate prin imagini de la mai puţine la mai multe (crescător şi
descrescător);
- să sesizeze numărul cerut, de la obiecte de culori diferite;
- să enumere oral personajele din poveştile cunoscute;
- să denumească mulţimile de obiecte din jurul lor;
- să recunoască cifrele în limitele 1-5.
Sarcina didactică: denumirea mulţimilor obiectelor în sistem orizontal prin numărarea
conştientă în limitele 1-5 folosind în exprimare numeralul ordinal.
Regula jocului: copiii observă şi explică al câtelea fluturaş a zburat.
Elemente de joc: surprize, aplauze, sunetul clopoţelului.
Mijloace de învaţamânt:- planşe cu imagini, tişe,creioane;
-planşă reprezentând scara numerică crescătoare şi descrescătoare ; -
jetoane cu fluturaşi;
-jetoane reprezentând cifrele în lim itele 1-5 şi figuri geometrice.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,
problematizarea, exerciţiul, observarea.
117
Forma de organizare: frontală şi individuală
Evaluare: parţială, pe parcurs finală prin fişe.

Desfăşurarea lecţiei:

Etapele instrucţionale Activitatea educatoarei Activitatea

copiilor
-Se anunţă tema, obiectivele unnărite şi -Ascultă şi sunt
scopul activităţii; ajutaţi să răspundă
CAPTAREA Prezentarea materialului;
- corect la întrebările
ATENŢIEI "Ce am eu pe masă?
- " educatoarei.
"Ce activitate desfăşurăm noi cu aceste
- -Activitate
materiale?" matematică.
-Astăzi vom face la activitatea
matematică jocul „Al câtelea fluturaş a
ANUNŢAREA TEMEI zburat? " -Ascultă.
-Ordonarea numerelor crescător şi
descrescător.
-Voi pune întrebări:
-" Al câtelea fluturaş lipseşte?"
-"Cine vrea să numere până la cinci?" -Numără;
-Voi arăta cifrele de pe palete iar copiii le - Răspund la
DIRIJAREA vor recunoaşte. întrebări;
iNVĂŢĂRII -Folosind jetoanele numerice le vom ordona - Execută sarcina
în mulţimi, în şir crescător de la 1 la 5 apoi dată;
descrescător. -Urmăresc
Cer unui copil să vină la panou, să
-
răspunsurile
ordoneze fluturaşii în sistem liniar, să îi colegilor.
numere şi să aşeze cifrele corespunzătoare
sub fiecare.
Se urmăreşte stimularea şi solicitarea
-

tuturor copiilor.
OBŢINEREA - Cer copiilor să ordoneze mulţimi -Vor fi solicitaţi un
PERFORMANŢEI crescătoare şi descrescătoare cu obiecte număr cât mai
diferite. mare.
Complicarea jocului: copiii închid ochii. Din -Ascultă.
acelaşi şir, vor zbura doi fluturaşi în acelaşi -Repetă.
118
 timp. De exemplu: zboară al doilea şi al
patrulea fluturaş. Copiii deschid ochii,
privesc şi copilul numit spune: „au zburat al
doilea şi al patrulea fluturaş". Pentru a
continua jocul, fluturaşii sunt aşezaţi la locul
lor.
EVALUAR -intoarceţi fişele!
E
-Pe fişe avem nişte fluturasi si cifre. Voi va
trebui sa trasati o linie de la fluturaşul care a
zburat la cifra care ne arată al câtelea este. Copiii inteleg
-Voi cere unui copil să repete, pentru a sarcina si trec la
vedea dacă au inţeles sarcina. aplicarea ei.
-Voi face aprecieri individuale şi generale.

FISA: Trasează o linie de la fluturasul care a zburat la cifra care ne arată al câtelea este.

PROIECT DIDACTIC
EDUCATOARE: Plaghiu Mioara

11
9
GRUPA: mijlocie
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate matematică
TEMA: „ La florărie!"
FORMA DE REALIZARE: joc didactic
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Formarea capacităţii de a măsura valoarea obiectelor cu ajutorul
banilor.
OBIECTIVE CADRU
 Dezvoltarea capacităţii de a utiliza corect unităţile de măsură, întrebuinţând un vocabular
adecvat
 Dezvoltarea capacităţii de a inţelege şi utiliza numerele şi cifrele
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
 Să inţeleagă măsurarea valorii unui obiect cu ajutorul banilor
 Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu lunitate în limitele 1-5
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE
a. cognitive
1- să denumească produsele expuse în „florărie" şi să identiflce preţul acestora citind
etichetele;
2- să recunoască bancnotele de 1 leu şi 5 lei;
3- să compare valoarea bancnotelor prin raportare la numeraţie ( 5 > 1, deci 5 lei valorează
mai mult decât 1 leu);
4- să utilizeze corect banii de jucărie, plătind atât cât valorează obiectul solicitat sau oferind
restul potrivit;
b. afectiv-volitive
5- să utilizeze formule politicoase de adresare;
6- să participe cu plăcere la activitate;
c. psiho-motorii
7- să pronunţe corect cuvintele prin mişcări adecvate ale aparatului verbo-motor;
8- să mânuiască adecvat materialele puse la dispoziţie.

METODE ŞI PROCEDEE:
 explicaţia;
 demonstraţia;
 dialogul;
 problematizarea;
 jo c u l ;
 surpriza.

MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT

nbani de jucărie;
nflori naturale;
naranjamente florale;
ncoroniţe din flori;
nplicuri cu seminţe de flori;
nursuleţ de jucărie;
njetoane cu flori.

120
DURATA: 30 min
MATERIAL BIBLIOGRAFIC
➢ Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
➢ Viorica Preda, „ Ghid pentru proiecte tematice", editura Humanitas
Educaţional, Bucureşti, 2005

121
 OB STRATEGIA DIDACTICĂ
MOMENELE METOD

~ ^ ~ a
ACTIVITĂŢI ACTIVITATEA ACTIVITATEA COPIILOR E ŞI EVAL
I EDUCATOAREI PROCEDEE UARE

I -aranjarea mobilierului în formă

MOMENT de
ORGANIZATORI V;
C pregătirea materialului didactic;
-

introducerea copiilor în sala de

II
-

Se realizează în momentul intrării intră în sală şi ocupă locurile

-

CAPTARE în s ala de grupă, prin indicate de educatoare; I

A observarea modului în care este
ATENŢIEI decorată- ca o florărie.
Se vor intui materialele de pe
măsuţe. Ce observaţi pe măsuţe?
- borcane cu flori, ghivece cu
- ................................................

flori, coroniţe şi coşuleţe cu flori, Dialogul

bani de jucărie.
III -Ce flori recunoaşteţi ? narcise, lalele, zambile,
- ............................................................

REACTUALIZAR panseluţe, muşcate, ghiocei

EA Mai aveţi şi bani aici! Ce valoare galbeni. 1 leu, 5 lei.
01 - -

CUNOŞTINŢELOR au ......................................................................
5
aceste bancnote?
Arăt bancnotele de 1 leu şi 5 lei. Analiza
cea de 5lei, pe care este
răspuns
- ............................................................................

02 -Care bancnotă este mai valoroasă? scrisă cifra 5.

urilor
Arăt bancnotele de 5 lei. -....etichete cu cifre.
-Dar acum, care este bancnota -...preţul fiecărui
03 cu valoare mai mare? produs. cu o florărie. -

-Ce observaţi pe fiecare .

produs? Ce reprezintă aceste

- - florarii vând flori
............................................. şi oferă
cifre? informaţii oamenilor care vin în
06 -Cu ce seamănă sala noastră de magazinul lor.
122
 - Vreţi să ne jucăm de-a florarii?

Se reamintesc formulele de
adresare politicoasă într-un
IV Astăzi, la activitatea matematică , - ascultă titlul jocului şi îl repetă la
ANUNŢARE vom juca jocul „ La florărie!". solicitarea educatoarei.
A TEMEI
Se explică regulile jocului. Explicaţia
- Sunteţi grupaţi câte doi copiii.
Fiecare grupă are în faţă flori şi
V preţurile ce le corespund. Voi, - ascultă explicaţiile educatoarei; Observa
DESFĂŞURARE vânzătorii, veţi oferi r ea
A ACTIVITĂŢII informaţii cumpărătorilor care vin comport
în magazin, le veţi da florile pe care a
le doresc, luaţi banii şi oferiţi şi -mentulu
rest dacă este cazul. - Pe rând, i
fiecare copil va deveni cumpărător
şi va plăti vânzătorului marfa
cumpărată. - urmăresc demonstrarea jocului Dialogul
model;
Educatoarea demonstrează jocul Demonstraţi
@. JOCUL model. - vânzătorul răspunde solicitărilor
MODE Iau câteva bancnote de 1 leu, merg educatoarei; a
L la o grupă de copii, mă adresez
politicos şi cer trei flori. Număr
trei bancnote şi i le dau
vânzătorului.
20
Se realizează jocul de probă cu
ajutorul unul copil. Dacă regulile
','?' JOCUL DE au f o s t î n ţ e l e s e s e p o a t e
PROBĂ - cumpărătorii aleg ce flori doresc, Jocul
t r e c e l a desfăşurarea jocului
1 23
 04 bancnote de 1 leu. Fiind o sarcin vânzătorului. Dialogul
ă mai
uşoară, vor fi solicitaţi copiii care
Q JOCUL efectuează mai greu operaţii de
PROPRIU -
adunare şi scădere.
ZIS 05 - copiii citesc etichetele, calculează
VARIANTA II
Cump preţul, oferă vânzătorului banii şi
ărătorii primesc şi bancnote de aşteaptă restul dacă i se cuvine. Observa
5 lei de la ursuleţul Martinel Jocul r ea
06 anumite flori. comporta
Voi solicita copiilor să cumpere în -mentului
Dialogul
aşa fel încât să poată folosi ambele
tipuri de bancnote sau să li se Surpriza Analiza
cuvină un rest. orală
Problematiz
VARIANTA III - cumpărătorul citeşte biletul şi -rea
a rilor şi
07 Cumpărătorii primesc doar florile solicitate oferind bancnota de corect
bancnota de 5 lei şi vor efectua 5 lei. area
cumpărăturile în funcţie de dorinţa - vânzătorul oferă rest dacă este cazul. celor
lui Martinel, pe care o vor afla greşit
08 ursuleţului. e
Vor fi solicitaţi să utilizeze toată
valoarea, apoi să primească rest.
Copiii vor fi sprijiniţi de ceilelţi
colegi şi de către educatoare dacă
întâmpină dificultăţi.

Vor primi câte o fişă de evaluare - ascultă sarcina fişei şi explicaţiile

VI care sunt desenate şapte flori a câte educatoarei; Explicaţia Fişa de 4
EVALUAREA 05 leu fiecare şi o bancnotă de 5 -rezolvă sarcina fişei de evaluare. Problematiz evaluare
lei.Cerinţa fişei este: „ incercuieşte a -rea
atâtea flori câte poţi cumpăra cu
124