METODE INTERACTIVE DE GRUP

„Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va
mai exista când ei

vor fi mai mari, si nimic nu ne va permite sa stim cum va fi lumea lor.”

(Montessori)

În teoriile moderne se vorbeste din ce în ce mai mult de învatarea

experientiala, de profesor

cu rol de ghid sau de facilitator al proceselor de învatare, de valorizarea si

dezvoltarea fiecarui

copil, de respectarea ritmului si a stilului sau cognitiv propriu.

Exista multe metode prin care copiii pot învata ori exersa concepte sau
deprinderi. În acest

sens, este foarte important demersul pe care educatoarea sau parintele îl

poate initia în directia

stimularii interesului copilului pentru cunoastere, al interesului pentru a

cauta informatia necesara si

pentru a o utiliza în contexte variate, al interesului pentru rezolvarea de

probleme prin planificarea

si organizarea unor activitati/jocuri cu acest scop.

Nevoile si cerintele a copiilor „actori” pe scena educationala pretind

dascalilor o schimbare
radicala a modului de abordare a activitatii didactice. Observam zilnic în joaca
copiilor o lume a lor,

care aduce comportamente, teme, idei, probleme absolut noi.

De aici a aparut si termenul de „educatie moderna”, care ne impune sa

schimbam relatia cu

copiii si între copii, promovâ nd sprijinul reciproc si dialogul constructiv, prin

noi strategii.

Noul, necunoscutul, cautarea de idei prin metodele interactive, confera

activitatii un „mister

didactic”, în care copilul este participant activ pentru ca el întâ lneste,

probleme, situatii complexe

pentru mintea lui de copil, dar în grup, prin analize, dezbateri, descopera
raspunsurile la toate

întrebarile, rezolva sarcini de învatare, se simte responsabil si multumit în

finalul lectiei.

O reusita a metodelor interactive este creativitatea, care se oglindeste în

„a stii ce sa faci cu

ceea ce ai învatat”. Se spune ca acei copii care au parte de dascali creativi, vor
fi si ei creativi,

urmâ nd modelul.

Exemple de metode interactive:

1. Tehnica foto-limbajului

Aceasta metoda se poate aplica în grup mic, la „Biblioteca” sau „Arta”, precum
si în

activitati de convorbire, lectura dupa imagini, observare, educatie pentru

sanatate, deoarece
exerseaza creativitatea si sensibilitatea fata de realitatile vizuale, ce au impact
cognitiv si estetic

puternic asupra copiilor.

Etape în aplicarea metodei:

a) Prezentarea sarcinii de lucru:

- Copiii au sarcina de a alege o fotografie care este pentru ei cea mai frumoasa
si mai

interesanta

b) Selectia individuala:

- Fotografiile sunt dispuse pe o masa

- Pe râ nd, copiii analizeaza fotografiile si aleg una

- Este posibil ca aceeasi fotografie sa fie aleasa de mai multi copii. Fotografia
se plimba de la

unul la altul. O vor privi cu interes si vor retine elementele si simbolurile

fotografice.

c) Activitate frontala:

- Se formeaza un cerc

- Fiecare copil prezinta fotografia

- Educatoarea adreseaza întrebari, iar copiii explica motivele alegerii

d) Activitatea frontala de evaluare:

- Se analizeaza starile, sentimentele exprimate de copii în timpul prezentarii

sau al

contemplarii fotografiilor
 Copiii nu au voie sa critice prezentarile, fotografiile sau sa comenteze
alegerea unei

fotografii de un numit copil. Ei învata sa descifreze detaliile fotografice pentru

a întelege mediul

înconjurator, cunoscâ nd astfel si simbolurile vizuale.

Aceasta metoda reprezinta un exercitiu de ascultare activa, un prilej de

exprimare sau de

reformulare, retrairea impresiilor personale, de analiza a limbajului fotografic,

care prezinta mediul

natural asa cum este el în realitate.

Daca metoda este aplicata într-o activitate de convorbire si se

desfasoara pe grupuri, în etapa

evaluarii, fiecare grup selecteaza 2-3 fotografii care au creat dispute în grup
fie privind denumirea

localitatii, statiunii, fie timpul, momentul zilei sau denumirea unor elemente
ce vor fi prezentate

întregii grupe. De asemenea, este un prilej de clasificare a divergentelor

cognitive.

Exemplu practic:

Anotimpul vara este unul dintre anotimpurile mai putin explorate organizat
de copii.

Experienta dobâ ndita alaturi de parinti, în concediu, la munte sau la mare, la

padure, la plaja, la tara,

poate fi sintetizata în primele zile de gradinita, câ nd fiecare copil aduce

fotografii din vacanta.

Sarcina didactica: „Alegeti una sau mai multe fotografii cu aspecte de

vacanta!”
Respectâ nd etapele de aplicare a metodei, copiii îsi exprima propriile
experiente si impresii

despre vacanta mare, aduc chiar detalii privind nisipul, temperatura apei,
briza marii, jocurile în apa

si pe nisip, vizitele la delfinariu, spectacolele vizionate etc.

Exemple de mesaje extrase de copii din fotografii:

- Marea este sanatate

- Constructori de o vara, la malul marii

- Sanatate pentru un an

- Frumusetile tarii în vacanta mare

- Familia reunita

- Hrana este sanatoasa, la bunici acasa

2. Calatoria misterioasa

Este un joc de imaginatie prin care copiii sunt directionati sa se orienteze în

functie de

pozitiile spatiale. Totodata, ei îsi exerseaza orientarea în spatiu pe baza

reprezentarilor spatiale prin

indicatii scurte si precise.

Aceasta metoda se caracterizeaza prin implicarea participantilor care

manifesta: spirit

creativ, calmitate, gâ ndire logica, comunicativitate, orientare în spatiu, buna

dispozitie, curiozitate,

spirit de observatie etc.

Etape în aplicarea metodei:

 a) Organizarea pe grupuri:

- Copiii se împart în grupuri de patru

- Fiecare grup primeste un numar sau buline, stegulete colorate diferit

- Câ te un grup, pe râ nd, devine ghidul calatoriei

- Un loc stabilit de la început va constitui punctul de pornire în calatorie,

acesta fiind ales de

comun acord cu toate grupurile (într-un colt al salii, lâ nga raftul cu jucarii etc.)

b) Activitatea în grupuri mici:

- Fiecare grup îsi alege un loc în care îsi gestioneaza materialele care se gasesc
acolo (în

functie de tema data si centrul la care s-au asezat)

c) Calatoria misterioasa:

- Aceasta etapa va îmbina întotdeauna elemente ale educarii limbajului cu cele

ale activitatilor

Matematice

-Un rol principal îl are ghidarea clara a grupului prin intermediul pozitiilor
spatiale

- Fiecare grup va directiona, pe râ nd, celelalte grupuri spre locul în care se afla
ghidul,

mergâ nd pe un traseu conceput în asa fel încâ t grupul care a pornit în

calatoria misterioasa

sa treaca pe la toate celelalte grupuri, înainte sa ajunga la ghid

d) Sosirea la destinatia locului misterios:

- Atâ t grupul - ghid (care se afla la destinatie), câ t si celelalte grupuri la care se

opreste grupul
care calatoreste, vor prezenta un element semnificativ din activitatea pe care
au desfasurat-o

în locul misterios, atunci câ nd se produce întâ lnirea dintre ele

Prin acest exercitiu copiii sunt antrenati sa-si exerseze capacitatea de a

se orienta în spatiu si

sa-si exerseze reprezentarile spatiale. (si ghidul, câ nd îndruma, dar si grupul

ghidat trebuie sa tina

cont de pozitiile spatiale)

Atunci câ nd se efectueaza o astfel de „calatorie misterioasa”, timpul

trebuie sa fie foarte

bine planificat, iar mediul ambiental sa fie foarte bine organizat, astfel încâ t
copiii sa îmbine

instructiv-educativul cu buna dispozitie. De asemenea, trebuie mentionat de la

început ca nu exista

câ stigatori, ci doar copii antrenati în activitati competitive.

Exemplu practic:

La o activitate de educarea limbajului, avâ nd tema „În lumea povestilor”,

se poate realiza

drumul pe harta povestii, unde copiii au de parcurs drumul unui personaj din
poveste.

Luâ nd ca exemplu fata mosului din povestea „Fata babei si fata mosneagului”
de Ion

Creanga, se poate proceda astfel:

- Copiii care sunt la Biblioteca, utilizeaza carti cu povesti, imagini din

povestea analizata,
le selecteaza, le triaza, le asaza astfel încâ t, în timpul prezentari, sa fie în
câ mpul vizual

al „calatorilor”

- Grupul care evolueaza la sectorul Constructii va construi casa mosului,

a babei, a Sfintei

Duminici, fâ ntâ na etc.

- La Joc de rol sunt puse la dispozitie costumatii adecvate interpretarii

unor roluri, masti,

alte elemente auxiliare specifice personajelor din poveste

- La Arta copiii concep portrete ale personajelor, creeaza imagini din

povesti, utilizâ nd

materialele puse la dispozitie

Grupul-ghid va directiona grupul-calator folosindu-se de pozitiile

spatiate astfel: Mergi

înainte 2 pasi, deplaseaza-te apoi spre dreapta 3 pasi si mai mergi 2 pasi
înainte!

Atunci câ nd nu s-a apreciat corect distanta, ghidul revine cu comanda „Stop!”si

reîndruma

grupul astfel: înapoi doi pasi, spre stânga un pas, înapoi 3 pasi etc.

Traseul se poate complica prin solicitarea grupului-calator de a aseza pe

traseu diferite

obiecte sau personaje din poveste. Acest lucru se poate face prin comenzile:
de la casa batrâneasca,

masoara spre dreapta doua lungimi de creion si asaza catelusa; mergi înainte
înca trei lungimi de
creion si plaseaza parul; de acolo, spre dreapta, înca doua lungimi de creion si
asaza fântâna s.s.

3. Cvintetul

Este o tehnica de reflectie ce consta în crearea a cinci versuri,

respectâ nd cinci reguli, în

scopul de a sintetiza continutul unei teme abordate.

Este tehnica prin care se rezuma si sintetizeaza cunostinte, informatii,

sentimente si

convingeri.

Prin aceasta tehnica, se exprima gâ nduri, idei personale asupra

subiectului, prin intermediul

cuvâ ntului. Copiii trebuie sa coopereze, sa sintetizeze si sa selecteze solutia

corecta. Astfel li se

dezvolta gâ ndirea creativa, li se dezvolta imaginatia si creativitatea

Descrierea metodei

a) Comunicarea temei si a sarcinii de lucru

- Se anunta subiectul de discutie si le sunt explicate copiilor regulile:

- Primul vers este format dintr-un singur cuvâ nt, ce denumeste subiectul

- Al doilea vers este format din doua cuvinte care definesc caracteristicile
subiectului (2

adjective)

-Al treilea vers este format din trei cuvinte, care exprima actiuni (verbe la
gerunziu)

- Al patrulea vers este format din patru cuvinte si exprima starea copilului fata
de subiect
- Al cincilea vers este format dintr-un cuvâ nt si arata însusirea esentiala a
subiectului

b) Activitate pe grupuri mici

- Copiii sunt împartiti în doua grupuri

- Pentru fiecare vers compus, educatoarea repeta regula

- Fiecare copil compune un vers în grup, apoi discuta cu ceilalti membrii,

stabilind o varianta

finala care va fi prezentata în plen

Pentru a dezvolta gâ ndirea creatoare a copiilor, educatoarea va

desfasura jocuri-exercitiu în

vederea respectâ rii regulilor de compunere a cvintetului:

-Cuvinte care denumesc subiectul: Jocul „Cine este?”, „Ce este?”

- Cuvinte care descriu subiectul: Jocul „Spune ce stii despre … ?”

- Cuvinte care exprima o actiune: la terminatia lor se adauga „â nd”

- Cuvinte care exprima sentimente: Jocul „Ce simti pentru … ?”

- Cuvinte care arata însusiri esentiale: Jocul „Descrie-ma printr-un cuvâ nt!”

Exemple de cuvinte obtinute în activitatea pe grupuri:

Masina, noua, sidefata,

Oprind, rulând, alergând,

Ma atrage, ma încânta,

Minunata

Flori colorate, parfumate

Rasarind, crescând,
Ma îmbata si ma încânta,

Zambilele

Broscute, sprintene, jucause,

Înotând, sarind, stropind,

Ma trezesc, ma obosesc,

Zgomotoasele

4. Puzzle

Puzzle este un joc-exercitiu ce consta în reconstituirea unei imagini din

forme, figuri, piese,

a unei propozitii din cuvinte, a unui cuvâ nt din silabe.

Este o metoda-exercitiu care necesita munca în grup. Verbul definitoriu

al metodei este „a

reconstitui”. Imaginea reconstituita de copii contine tematici cunoscute de

copii, preferate de ei,

aceasta fiind fragmentata prin linii drepte sau curbe.

Etapele metodei:

a) Organizarea pe grupuri

- Se formeaza grupuri de câ te trei copii

- Asezarea spate în spate a doua scaune conditioneaza desfasurarea, fiecare

copil stâ nd la o

masuta

- În partea laterala a celor doi sta al treilea copil

b) Instructajul:

- Unul dintre copii este emitatorul – emite/comunica sarcina de lucru

- Al doilea copil este receptorul – actioneaza puzzle-ul în functie de modul cum
recepteaza

sarcina de lucru comunicata de emitator

-Al treilea copil este observatorul – îndeplineste tacit rolul sau, care vizeaza
modul de

colaborare dintre emitator si receptor

Cea mai importanta regula a jocului este: ”Dupa ce v-ati ocupat locurile,
nici emitatorul, nici

receptorul nu are voie sa vada ce lucreaza fiecare … adresati numai

întrebari!”Timpul expira câ nd primul grup termina puzzle-ul.

c) Distribuirea materialului didactic:

- Atâ t emitatorul câ t si receptorul primesc acelasi material didactic

- Emitatorul are pusa la dispozitie imaginea ce va fi reconstituita de receptor

- Receptorii primesc numai elementele ce vor reconstitui imaginea

d) Activitatea în grup

- Copilul – emitator indica locul fiecarei piese din puzzle

- Copilul – receptor asaza piesele dupa indicatiile date de emitator

Activitatea observatorului:

-Observatorul al carui grup a finalizat corect puzzle-ul, prezinta activitatea

grupului sau

- Observatorul se axeaza pe comunicarea dintre cei doi membrii ai grupului

directionata pe:

- Exactitatea informatiilor transmise

- Modul de receptare al informatiilor

 - Compatibilitatea partenerilor

- Întrebari suplimentare

- Atmosfera de colaborare între parteneri

- Ce anume a condus la finalizarea puzzle-ului

Exemplu practic 1:

Copiii sunt antrenati într-o activitate de cunoastere a mediului la

reconstituirea unui întreg

din parti, tema fiind „Anotimpul toamna”.

Se da semnalul de începere prin batai din palme, sunetul clopotelului

sau oricare alt semnal

sonor. Copilul - emitator indica locul fiecarei piese de puzzle, iar copilul –
receptor asaza piesele

dupa indicatiile primite.

-Exemple de indicatii ale emitatorului: „figura care contine floarea mare

albastra se

asaza în dreapta-jos, lâ nga ea, în partea stâ nga asaza figura care contine trei
frunze

galbene.”

-Exemple de întrebari care pot fi adresate de receptor: „Mai sunt forme care
contin

frunze?”, „Este soare în tablou?”

Exemplu practic 2:

Utilizarea metodei „Puzzle” este posibila în orice moment al activitatii

din gradinita. În
timpul jocurilor creative realizate în zona „Biblioteca”, câ nd obiectivul vizat
este comunicarea, se

realizeaza exercitii de asamblare a cuvintelor dintr-o propozitie/fraza.

Exemplu: „Copiii, grupa, din, noastra, azi, teatru, merg, la”. Emitatorul
gâ ndeste propozitia,

apoi spune cuvintele separate, pe care receptorul încearca sa le asambleze

într-un enunt corect. Sunt

acceptate toate variantele corecte.

Acelasi lucru se poate realiza si prin imagini, cerinta fiind de a alatura

corect imaginile,

pentru formarea propozitiei. (se poate practica si la nivelul I) O mai mare

atentie trebuie acordata

aici, deoarece fiecare imagine prezentata trebuie sa ilustreze clar un singur

cuvâ nt al propozitiei.

Exemplu: propozitia, reprezentata de imagini este: „mâ ncare, mama,

gustoasa, gateste”, iar

variantele acceptate pot fi:

- Mama gateste mâ ncare gustoasa.

- Mâ ncare gustoasa gateste mama.

- Mâ ncare gustoasa mama gateste.

Chiar daca ,uneori, la propozitii mai scurte si mai simple, pot fi acceptate
toate variantele de

raspuns, practicarea acestei metode duce la eliminarea barierelor de

comunicare si a dezvoltarii

inteligentelor multiple.

Concluzii
 Stim cu totii ca oricine poate învata de oriunde. Copiii sunt bombardati
cu informatii prin

diferite canale, informatii care sunt prea multe si pe care nu le retin si nici nu
au capacitatea de a le

selectiona. Prin metodele interactive de grup, copiii îsi exerseaza capacitatea

de a selecta, combina,

învata lucruri de care vor avea nevoie în viata lor de scolar si de adult.

Daca generatii si generatii nu au fost învatate cum sa învete, iata ca prin

aplicarea acestor

metode interactive rezolvam si problemele noastre: de relationare, de

comunicare, de

responsabilizare, de învatare reciproca etc.

Calitatea activitatii noastre la clasa este „cartea de vizita” din care

„banalul si rutina” trebuie

sterse din cartea de capatâ i a copilariri, „Gradinita”.Reteta este sa avem curaj,

dorinta, încredere în noi si în metode, „nebunie”, nepasare fata de

sceptici. Succes!

Bibliografie:

- Georgeta, Puiu, Metode interactive de grup, Editura Arves, Timisoara,

2012
- Breben, S., Activitati bazate pe inteligente multiple, Editura Reprograph,
Craiova, 2004
- Crenguta, Lacramioara, Oprea, Strategii didactice interactive, Editura
Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 2009

- Cerghit, Ioan, Metode de învatamânt, Editura Polirom, Iasi, 2006
- Vrajmas, T., Scoala si educatia pentru toti, Editura Miniped, Bucuresti,
2004