STRATEGII SI JOCURI PENTRU STIMULAREA CREATIVITAŢII LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

Profesor învățământ prescolar Chirică Raluca-Iuliana

Școala Gimnazială Asău,județul Bacău

Creativitatea a fost abordată ca proces,ca produs potenţial şi ca dimensiune structurală a

personalitaţii.Astăzi este acceptată ideea că în formă latentă , de potenţial , ea se găseşte în fiecare
individ.Problema este descoperirea timpurie a acestui potenţial şi a specificului său, pentru a fi
transformat în trăsatură de personalitate.

Preşcolarii au o creativitate nativă, graţie fie imaginaţiei bogate, fie curiozitaţii, plăcerii de a fabula,

spontaneitaţii specifice vârstei.Acest capital promiţator nu trebuie abandonat ci fructificat. Educatoarea

are la îndemână o paletă largă de forme prin care poate exprima si dezvolta zestrea nativa a copilului.
Pentru a nu îngrădi iniţiativa ea trebuie să fie adeseori doar un antrenor, un organizator al activitaţii.Cu
cât se oferă mai mult posibilitatea copilului de a fi spontan şi independent , cu atât şansele ca acesta să
devină o persoană creativa cresc.

Cadrul propice de manifestare şi de stimulare a potenţialului creativ este jocul. Este bine ştiut faptul ca
jocul este cea mai sigură cale de acces la sufletul copilului ocupând o poziţie privilegiată la această
vârstă.În proiectarea activităţilor de joc am respectat câteva reguli esenţiale:

- În alegerea tipului de joc şi a jucăriilor utilizate am ţinut cont de particularităţile de vârsta şi individuale

ale copiilor;

- Am evitat să pun la dispoziţia copiilor jucării ce evocă agresivitatea şi violenţa( pistoale, puşti, săbii etc) ;

- Am întrebuinţat jucării simple care să le stimuleze imaginaţia şi creativitatea.

În jocurile de construcţii copiii imită şi reproduc modele dar în acelaşi timp adaugă elemente noi date de
emoţiile şi dorinţele lor. Jocurile de rol cu subiecte din viaţa cotidiană reproduc modele de
comportamente oferite de adulţi. Este necesar ca în grădiniţă să se desfăşoare cât mai multe jocuri şi
exerciţii creative aplicabile în diverse domenii experienţiale , precum domeniul limbaj şi comunicare,
domeniul ştiinţă, domeniul estetic-creativ etc.La grupa mare am desfăşurat jocuri originale şi creative
cum ar fi:

1.,,.Salata de poveşti”- am cerut copiilor să creeze o poveste prin amestecarea personajelor din poveştile

cunoscute, realizând un nou fir narativ.

2.,, Cea mai gogonată minciună” – jocul constă în enumerarea a cât mai multe imposibilităţi : să facă vaca
ouă, să zboare porcul, găina să dea lapte etc.

3.,, Cu ce poţi asemăna următoarele forme?” - jocul constă în desenarea cât mai multor figuri pornind de
la un cerc şi un pătrat. Preşcolarii care desenează cât mai multe figuri şi cu un grad de originalitate mai
ridicat se consideră ca fiind foarte creativi. Cele mai multe figuri create pornind de la un cerc au fost:
soare, măr, minge ,floare. Interpretând ca originalitate în ceea ce priveşte crearea figurilor având la bază
un cerc am remarcat : planeta Pământ, covor, ceapă .

Strategiile de învăţare interactivă stimulează participarea copilului la acţiune , îl ajută să socializeze prin
munca in echipă . O metodă activă care stimulează creativitatea este ,,Explozia stelară” care are ca scop
obţinerea a cât mai multor conexiuni şi aspecte provocând copiii să formuleze întrebări . Se stabileşte
tema şi se pun întrebări în legătura cu ea: Ce? Cine? Când? Unde? De ce? Întrebările iniţiale pot genera şi
altele ca răspunsuri inedite. Alte metode care stimulează creativitatea sunt:,, Brainstormingul” ,,Tehnica
Lotus”, ,,Pălăriile gânditoare”. ,, Tehnica viselor” mai este numită şi tehnica visării cu ochii deschişi .
Copilul îşi lasă imaginaţia să lucreze şi apoi exprimă cum îşi închipuie aspecte proiectate in viitor: ,,
Oraşul meu”, ,, Casa mea”, ,, Eu când voi fi mare” etc Am aplicat această metodă astfel : am împărţit
copiii în grupuri de câte 4 – 5 .

1. ,,Constructorii” – construiţi oraşul vostru aşa cum va arăta când veţi fi voi mari:

2. ,,Plasticienii” - desenaţi aşa cum v-ar plăcea să arate casa voastră:

3. ,,Povestitorii” - compuneţi o mică poveste despre voi când veţi fi mari.

Copiii au colaborat in grup , am stimulat copiii în funcţie de inteligenţa manifestată bazându –mă pe
teoria inteligenţelor multiple. La final copiii au prezentat rezultatele şi au explicat ce au lucrat.

În activităţile de comunicare prin jocuri de cuvinte , ghicitori, poveşti create am stimulat dezvoltarea

imaginaţiei şi creativităţii copiilor care au venit cu idei originale dovedind iniţiativă şi spirit de observaţie.

Pentru stimularea creativităţii copiilor preşcolari putem fi călăuziţi de ideea exprimată de LOWENFELD: ,,

niciodată nu este prea devreme pentru începerea educării creativităţii , activitatea creatoare nu ar trebui
îngrădită de nici un fel de interdicţii , limitări, critici”. Se poate face mult în direcţia stimulării şi educării
capacităţilor creatoare ale preşcolarilor , dacă educatorul însuşi da dovadă de multă imaginaţie şi
creativitate în organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor din grădiniţă.

Bibliografie:

1. Elena Rafailă, Educarea creativităţii la vârsta preşcolară, Editura Aramis

2. Revista Învăţământului Preşcolar nr. 1-2/2008 M.E.C.T.