ROLUL POVESTILOR IN STIMULAREA CREATIVITATII PRIN ABORDAREA

CURRICULUMULUI INTEGRAT

Motto:
"Nu vă mândriţi cu predarea unui număr mare de cunoştinţe
Stârniţi numai curiozitatea.
Mulţumiţi-vă să le deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi
Puneţi în ele scânteia!" - Anatol France

I. Creativitatea şi poveştile în grădiniţa de copii

1.Definiţii ale creativităţii şi specificul acesteia la vârsta preşcolară

Preşcolarii ne învaţă, ne fascinează prin farmecul şi prospeţimea lor, prin sinceritate,
inocenţă, candoare, perspicacitate şi creativitate.
Preşcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experienţă
educaţională din viaţa unei persoane. Pe parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în
dezvoltarea individualităţii umane şi unele din cele mai semnificative achiziţii cu ecouri evidente
pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. De aceea, nu putem face abstracţie de una din
dimensiunile esenţiale pentru întreaga dezvoltare şi afirmare a personalităţii – creativitatea.
La copilul de vârstă preşcolară, conceptul de creativitate are anumite particularităţi. Sensul curent
al creativităţii la copii nu se manifestă ca act finalizat în produse de mare originalitate ci se referă la
potenţial, factori sau capacităţi aptitudinale predictive pentru performanţele de mai târziu, la
capacitatea copilului de a acţiona prin sine însuşi, independent, atât pe plan mintal cât şi pe plan
practic.
În prezent există sute de modalităţi prin care este definită creativitatea. Psihologii susţin în general
că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original şi adecvat realităţii.
A crea înseamnă: a face să existe, a aduce la viaţă, a cauza, a genera, a produce, a fi primul care
interpretează rolul şi dă viaţă unui personaj, a compune repede, a zămisli etc.
Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate şi expresivitate, este imaginativ, generativ,
deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc.
O definiţie amplă a creativităţii se propune în lucrarea ,,Pedagogie” de Bontaş I. ,,creativitatea este
o capacitate complexă şi fundamentală a personalitaţii, care sprijinindu-se pe date sau produse
anterioare, în îmbinarea cu investigaţii şi date noi, produce ceva nou , original de valoare şi
eficienţă ştiinţifică şi social utilă,ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi
obiectivi-adică a posibilităţilor persoanei şi a condiţiilor ambientale, ale mediului socio-cultural.

2. Rolul poveştilor în stimularea creativităţii

Receptivitatea şi curiozitatea copilului, bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa spontană către nou,
pasiunea pentru fabulaţie, dorinţa lui de a realiza ceva constructiv creativ pot fi “alimentate” şi
împlinite efectiv, pot fi puse adecvat în valoare prin solicitări şi antrenamente corespunzătoare care
astfel pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea şi cultivarea potenţialului creativ propriu
vârstei preşcolare.
Şi aici ne oprim cu pasi lenti la ceea ce inseamna povestea in viata prescolarului - povestea este o
deosebită modalitate de cunoaştere a lumii, este un mijloc de comunicare şi o bună metodă de
instruire. Ea conţine adevărurile fundamentale ale vieţii. Poveştile depăşesc hotarele spaţiului şi
timpului, fiind prima hrană spirituală a copilului care îl învaţă să judece; o poveste bine spusă poate
amuza, demonstra şi dezarma. Poveştile îmbogăţesc deprinderile de a comunica, îmbogăţesc
vocabularul, cultivă sentimente frumoase, stimulează imaginaţia şi creativitatea, educă spiritul de
sacrificiu, altruism, solidaritate, dreptate. Pune baza concepţiei despre lume şi viaţă.
Lectura are acum rivali redutabili care amăgesc cel mai mult pe cei mici. Televizorul, calculatorul,
internetul au devenit repede pereche pentru fiecare generaţie din ultimii ani. Viaţa noastră trăită la
început de secol XXI este marcată de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri ştiinţifice care
au făcut paşi uriaşi în timp foarte scurt. Aceste trei mijloace de informare rapidă şi comodă care
oferă elevilor meniul complet în orice domeniu al cunoaşterii acoperă deja o parte substanţială a
timpului liber, care rămâne din ce în ce mai puţin. Şi atunci se naşte întrebarea: mai este cartea "o
făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri şi frumuseţi" cum afirma scriitorul român
Tudor Arghezi?
Rămâne aşadar obligaţia părinţilor, dar mai ales al gradinitei de a repune cartea în drepturi.
Scriitorul român I. L. Caragiale afirma acum aproape un secol : "O carte bună de citire, la vârstă
fragedă, este, poate, una din împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Multe cariere
intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărţi căzute la vreme bună în mâinile unui
copil, tot aşa precum umbra multor stejari seculari se datoresc căderii unei ghinde pe pamănt
prielnic.”
Se înţelege că gustul pentru lectură se formează timpuriu si de aceea in gradiniţă informaţiile
sumare legate de mediul înconjurător sau istorie se transmit prin intermediul povestioarelor.
Acestea fac trecerea de la lumea fabuloasă a poveştilor din grădiniţă la cea reală, lămurită şi
explicată tot prin epos.
Contactul cu poveştile educatoarei conduce la dezvoltarea gustului pentru frumos, la îmbogăţirea
vocabularului, la creativitate.
Grădiniţa este unul dintre factori decisivi în educarea copiilor prin frumos pentru valoare .
Intrând ,,In lumea poveştilor” copiii, vor învăta sa deosebească binele de rău, adevarul de minciună,
faptele bune de cele rele; vor devenii mai atenţi , mai sensibili, încep să-si formeze pereceptele
morale .
Este de dorit ca preşcolarii şi elevii să-şi facă din cărti, cei mai buni prieteni, să le dezvolte
discernământul în selecţia valorilor.
În grădiniţa de copii se desfăşoară două tipuri de povestiri:
 povestirile educatoarei;
 povestirile copiilor: repovestire si povestirea creată de copii
Tematica operelor literare expuse în activitatea de povestire se diferenţiază de la o grupă la alta
astfel încât la grupa mare-pregătitoare povestirile devin mai complexe, având ca scop sesizarea
planului real şi a celui ireal, stimularea creativităţii copiilor, exersarea capacităţii de comunicare.
Prin intermediul povestirii, copilul se eliberează de egocentrism întrucât se identifică în plan
imaginar cu personajele în care găseşte ceva din el însuşi, şi ceva din personaje în el. Cu fiecare
reluare a textului (de către cineva din familie sau educatoare) se sedimentează acţiunile, personajele
si mai ales materialul verbal. Pentru preşcolar, adultul care îi citeşte povestea este şi autorul,
martorul întâmplărilor povestite, magicianul care deschide uşa unei lumi nebănuite, actorul, şi mai
ales modelul de vorbire şi povestire.
Audierea poveştilor permite familiarizarea copiilor cu structura basmului popular şi cu o serie de
procedee imaginative ca: amplificarea (Flămânzilă, Gerilă, Zmeul), diminuarea (Degeţica, Degeţel),
multiplicarea (Balaurul cu 7 capete, Capra cu trei iezi, Cei şapte pitici), aglutinarea. Descoperirea
semnificaţiilor, formularea titlurilor amplifică fluiditatea şi flexibilitatea.
Repovestirea liberă se caracterizează printr-o mai mare libertate a imaginaţiei copiilor. Ei
repovestesc în funcţie de preferinţă şi de receptarea afectivă. Dacă atitudinea adultului este
permisivă, copilul introduce personaje noi (de cele mai multe ori întâlnite în alte poveşti), modifică
întămplările, îmbogăţeşte acţiunile, propune situaţii de prevenire a unor situaţii neplăcute. Totuşi,
este necesar să se asigure o succesiune logică a repovestirii şi să se acorde atenţie exprimării
corecte, nuanţate.
Povestirile create de copii au evidentă valoare formativă, contribuind la dezvoltarea gândirii şi a
imaginaţiei creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive.
Cele mai frecvente tipuri de povestiri create şi practicate în grădiniţa de copii sunt povestirile create
pe baza unui şir de ilustraţii şi povestirile cu început dat. Tematica poveştilor create de copii
după modelul educatoarei poate fi legată de: fapte cotidiene, întâmplări, momente trăite de copii, de
familia acestora sau de prieteni; întâmplări din viaţa animalelor.
Copiii trebuie să-şi imagineze locuri, întâmplări, fapte care s-au petrecut sau se pot petrece în
viitor, ca în lumea reală, ca în filme de desene animate ori ca în vis. Copilul este independent în
expresie, îşi manifestă nestingherit iniţiativa, spontaneitatea şi fantezia inepuizabilă. Atitudinea
creatoare pe care o are faţă de limbaj depinde de natura mesajului pe care îl transmite şi de
posibilităţile sale intelectuale, lingvistice, afective. Povestirile lui sunt scurte, fără divagaţii, fără
explicaţii întinse, oarecum incorecte dar uneori pot avea o savoare deosebită. Sunt situaţii în care,
prin povestirile create, proiectează asupra personajelor, propriile sale dorinţe, preferinţe, probleme.
Va fi stimulat să introducă personaje noi, să înlănţuie şi să complice acţiunile, să organizeze logic
discursul verbal, să introducă în aceeaşi povestire personaje din poveşti diferite, să se îndepărteze de
poveştile ştiute, combinându-le sau transformându-le. Punţile verbale, întrebările şi exclamaţiile
retorice ale educatoarei, ca răspuns la întrebările copilului, încurajările verbale şi nonverbale,
ascultarea activă, aprecierea formulărilor şi soluţiilor neobişnuite, inedite sunt menite să stimuleze
actul creativ. Orice întrerupere blochează şirul combinărilor şi recombinărilor verbale şi de imagini.
Un loc deosebit între modalităţile de manifestare a potenţialului creativ îl are povestirea creată pe
baza unui şir de imagini. Tablourile reprezintă adevărate texte iconice pe care copilul învaţă să le
citească în mod creativ. Descifrarea conţinutului nu se limitează numai la descifrarea imaginilor, ci
devine chiar o adevărată creaţie verbală. După descifrarea tabloului, copiii pot pune întrebări, pot
formula titlul acestuia, pot să se completeze unul pe celălalt.
Educatoarea are sarcina didactică de a stimula imaginaţia şi de a încuraja originalitatea copiilor.

II. ABORDAREA CURRICULUMU-LUI INTEGRAT- EXPERIMENT

Am realizat experimentul la grupa mijlocie de la Grădiniţa O.N. Nr.21, Constanţa, pe un lot

de 18 subiecţi.
Experimentul s-a desfăşurat în cadrul proiectului tematic „Din lumea celor care nu cuvanta!”,
proiect derulat pe parcursul a 5 săptămâni.
Prezentăm în continuare activităţi din cadrul unui proiect de activitate integrată pe o zi, cu tema
zilei "Povesti din lumea animalelor" prin care am urmărit să stimulăm cât mai mult creativitatea
preşcolarilor. (Anexa 1)
Organizând astfel de activităţi am stimulat şi educat creativitatea preşcolarilor oferindu-le
posibilitatea de a exprima liber tot ce le trece prin minte, formulând idei, completând răspunsuri.
Pentru a da frâu liber inventivităţii şi creativităţii în cadrul proiectului ,,Poveşti din lumea
animalelor’’ ( animalele sălbatice ), am organizat un ambient corespunzător, relaxant, în sala de
grupă şi centrul tematic cu materialele corespunzătoare .
Modalităţile de realizare a creativităţii pe care le-am folosit în activitatea integrată au cuprins:
- întâlnirea de grup prin care preşcolarii au dezlegat o serie de ghicitori, dându-le apoi posibilitatea
de a crea ei înşişi ghicitori;
- recunoaşterea animalelor după cât mai puţine însuşiri;
- găsirea a cât mai multor cuvinte care să înceapă cu un sunet dat;
- realizarea de jocuri de rol sau create de copii cu şi despre animale ;
- găsirea de asemănări şi deosebiri între animalele sălbatice ;
- recunoaşterea unui personaj dintr-o poveste prin cât mai puţine întrebări ;
- crearea unor poveşti cu început dat sau întâmplări hazlii cu animale sau despre animale;
- realizarea de desene individuale sau în grup care să reprezinte scene din povestea "Ursul pacalit
de vulpe" , de Ion Creangă;
- realizarea unor lucrări practice, pe echipe, sugerand scene din povestea lui Creangă;
- formularea de propoziţii despre animale şi caracteristicile acestora ;
- găsirea unor sinonime ce reprezintă însuşiri ale animalelor -Vulpea – şireată, vicleană etc;
- audierea unor fragmente muzicale şi realizarea unor desene care să exprime ce le-a sugerat textul
audiat;
- crearea de dialoguri între animalele pădurii.
Astfel de modalităţi de realizare a creativităţii prin activitate integrată , am folosit în desfăşurarea
tuturor proiectelor planificate în decursul anului şcolar.
Bineînţeles că , acestea pot fi îmbunătăţite în funcţie de conţinuturile ce se predau şi se învaţă.
Fiecare educatoare poate găsi modalităţi de stimulare a creativităţii , important este faptul că , înşişi
preşcolarii sunt atraşi în acţiunea de inventare , descoperire a unor modalităţi noi de educare a
diferiţilor factori ai creativităţii.
Educatoarea este cea care hotărăşte atmosfera din grupă , personifică acele calităţi pe care doreşte să
le regăsească la copii , comunică entuziasmul ei copiilor , face procesul de învăţare interesant şi
eficient.
Trebuie să existe un echilibru între ce oferă educatoarea şi ce doreşte copilul pentru a realiza cu
succes obiectivele propuse.

CONCLUZII
Reuşita predării integrate a conţinuturilor în grădinită tine in mare masură de gradul de structurare a
conţinutului proiectat, într-o viziune unitară, ţintind anumite finalităti. Învătarea intr-o manieră cât
mai firească, naturală pe–o parte si invătarea conform unei structuri riguroase, pe de altă parte, sunt
extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat.
Azi, într-o lume tehnologizată, avem nevoie mai mult ca oricînd de o poveste, pentru a nu avea o
generaţie de copii ce „îmbătrînesc” în faţa televizorului sau a calculatorului.
Aşadar, astăzi mai mult ca oricând,este de datoria gradinitei să deschidă uşa fermecată a tezaurului
poveştilor pentru copii şi să-i conducă pe aceştia în orizonturi fantastice alături de Feţi-Frumoşi şi
Ilene Cosânzene în luptele cu forţele răului - zmei, balauri.,
Gradinita este o oaza educativa , este spaţiul de basm în care copilul trăieşte şi îşi încarcă rezervele
energetice fizice şi psihice şi-şi constituie forţa de angajare entuziastă în înţelegerea de scenarii de
viată.

BIBLIOGRAFIE :

Şoitu, Laurenţiu – Pedagogia comunicării, Institutul European, Iaşi, 2001.

Golu, P.—Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974
Păun, E. –Sociopedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
Zlate, M—Psihologia socială a grupurilor şcolare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1972
Cocoş C.- Pedagogie – Polirom , Iaşi, 1996
Constantinescu, C. - Copilul şi Copilăria , Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Schiopu,Ursula- Educatia 2000+, Revista Invatamantul prescolar, Bucuresti
Breban,S.,Gongea,E., Ruiu, G.,Fulga, M.- Metode interactive de grup ,Editura Arves,2002
Dumitru, I.,Matei, Gh.- Metodica formarii si cultivarii abilitatilor de comunicare ale prescolarilor
si elevilor de clasa I, Editura Cuvantul Info,2005, Ploiesti
Scrisoare metodica –Documentele profesionale- o masura a calitatii activitatii educatoarei, M.E.C.
2007
Lespezeanu, M.- Traditional si modern in invatamantul prescolar, Editura Omfal Esential, 2007
Egan, Kieran, Imaginaţia în predare şi învăţare, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti,
2008.
Grama, Filofteia “Curriculum pentru invamamantul prescolar “, Ed.DPH, 2008,
Preda V., Pletea M., Grama F. “ Activitatea didactica din gradinita” DPH, 2008
Ghid pentru proiecte tematice- abordarea in maniera integrata a activitatilor din gradinita”, Ed.
Humanitas Educaţional, Bucuresti, 2005;
Berbeceanu, Gabriela - “Ghid orientativ pentru aplicarea curriculumului in invatamant prescolar
3/6-7 ani, Ed. Astra, 2008;
Toma, Georgeta - “ Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru invatamntul prescolar nivel 3-
5 ani, Ed. Delta, 2009.
 Anexa 1

TEMA ZILEI: „ Poveşti din lumea animalelor”

NIVELUL: I -grupa mijlocie
DURATA: o zi
TIPUL ACTIVITATII: consolidare
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată ( ADP+ALA+ADE)
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurator şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia prin implicare activă, motivată
a copiilor.

INVENTAR DE ACTIVITĂŢI

ADP: Întalnirea de dimineaţă ”Moş Martin ne povesteşte”

ALA:
 Biblioteca: „Ghici cine, ce e?”
„Carticica: Ghicitori pentru copii isteti””
 Arta: „Desenează scene din povestea -Ursul pacalit de vulpe-”
 Nisip si apa:”Animale sălbatice: chip, urme”
 Joc de rol "Carnavalul din pădure"
ADE:
 DS- „Povestea ursuleţului năzdravan”, joc didactic interdisciplinar
 DOS- „Ursul păcalit de vulpe” – aplicaţie
ADP: Joc de mişcare „Ursul somnoros”

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: explicatia, conversatia, exercitiul, jocul, ghicitorile, calatoria misterioasa,
lucrul pe echipe, turul galeriei.
Mijloace: lipici, foi si cartoane colorate, culori, fise de munca individuala,nisip, apa, forme din
plastic, imagini animale salbatice, scrisoare, carton mare, cutie, siluete animale salbatice,plicuri cu
bileţele, stimulente, biscuiti sub forma de ursuleti.
Elemente de joc: surpriza, bataie din palme, aplauze, clopotel.

SCENARIUL ZILEI

Intălnirea de dimineaţă
Sun din clopoţel, iar copiii ştiu că la acest semnal îşi iau pernuţele şi se aşează în formă de
semicerc.
1. Salutul: „Bună dimineaţa,dragi ursuleţi! Ma bucur că sunteţi azi aici! Ce frumos v-aţi îmbrăcat!
(se vor saluta copiii pe rând)
2. Impartasirea cu ceilalti: Azi este marţi, 9 februarie 2010 si suntem în anotimpul iarna. Vă rog
sa priviţi pe fereastră şi să-mi spuneţi cum este vremea? Se va completa calendarul naturii împreuna
cu copiii.
Sunt numiţi copiii zilei carora li se va sugera să prezinte pe scurt o întamplare hazlie în legatura cu
tema zilei sau o întamplare reală.
Dragii mei, când veneam spre gradiniţă, m-am întalnit cu o fetiţă care avea în braţe un ursuleţ de
pluş şi plangea că ea nu ştie jocul „ Ursul doarme şi viseaza”. Ea era tare tristă şi am oprit langa ea,
i l-am cantat de doua ori şi i-am explicat regulile jocului şi s-a întors fericită la mama ei,
3. Activitatea de grup: Vreţi să ne inveselim şi noi un pic? Haideţi să jucam jocul.
4. Noutatea zilei: Pentru ca am invatat lucruri interesante despre animalele salbatice care traiesc in
padurile din tara noastra si ati venit si cu multe informatii de la parinti si bunici m-am gandit sa ne
jucam azi cu toate aceste materiale pe care le-am pregatit pentru voi ( se vor intui pe rând centrele
stabilind tema şi obiectivele propuse). Se stabilesc copiii în centrele pregatite.

ACTIVITATE PE DOMENII EXPERENŢIALE

1. DS
TEMA: „Povestea ursuletului nazdravan”
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de cunoştinţe
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic interdisciplinar (DS+DLC)
FORMA DE ORGANIZARE: frontal

2. DOS
TEMA: „Ursul pacalit de vulpe”
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de deprinderi şi abilităţî
MIJLOC DE REALIZARE: aplicaţie , reconstituirea imaginii
FORMA DE ORGANIZARE: pe echipe.
 DEMERSUL DIDACTIC
DS
Evenimentul Obiective Continut stiintific Strategii Evaluare
didactic didactice (instrumente
si indicatori)
1.Moment Se creeaza condiţiile psiho-pedagogice necesare desfasurarii activitatii in bune
organizatoric condiţii:
- aerisirea salii de grupa;
- aranjarea scaunelelor în semicerc, a panoului in fata clasei;
- introducerea copiilor in sala de grupa.

2. Captarea La usa ciocaneste cineva si lasa un pachet surpriza pentru grupa Fluturasilor: o Conversatia
atentiei cutie frumos decorata. Pe cutie se afla o scrisoare si un carton mare. Voi citi
scrisoarea adresata prescolarilor (anexa 1). Este vorba de un pui de urs mai
nazdravan care nu a ascultat de mama lui si avantandu-se in padure s-a ratacit.
Prescolarii sunt rugati de mama ursoaica sa il ajute pe ursulet sa gaseasca drumul
spre casa. In cutie se afla mai multe materiale care vor fi descoperite pe parcurs
de catre copii. Pentru a le fi mai usor copiilor sa calatoreasca imaginar prin
tinuturile padurii mama ursoaica le-a trimis si un tablou pe care este reprezentat
drumul corect spre adapostul lor. Se va face intuirea imaginii.
3. Anuntarea Ca sa-l ajutam pe ursulet trebuie sa ne imaginam o calatorie si sa ne jucam cu
temei si animalele salbatice ce isi duc traiul in padurile din tara noastra. Jocul se va chema
enuntarea ”Povestea ursuletului nazdravan”. Pe cararea ce duce spre adapostul ursilor sunt
obiectivelor mai multe obstacole,reprezentate de anumite animale care ii adreseaza ursuletului
mai multe intrebari.Noi va trebui să raspundem corect la aceste intrebari astfel
incat puiul sa ajunga in final la mama lui. Trebuie să fiti atenti si sa va amintiti ce
v-a spus educatoarea ieri despre animalele salbatice. La finalul jocului, toţi cei
care au fost atenţi vor primi cate o surpriză (stimulente- biscuiti sub forma de
ursuleti).
4.Desfasurare Activitatea debuteaza cu o intoducere in joc sub forma unei povesti ce va Explicatia
a activitatii continua pe tot parcursul jocului.
a)Explicarea Explicarea jocului „Povestea ursului nazdravan!”.
si - Voi alege un copil,pe baza unei numaratori, care va veni si va extrage din cutie
demonstrarea plicul corespunzator primului obstacol, un iepuras asezat in fata unui bradulet.
sarcinilor de Imi inmaneaza plicul, il deschid si in el se afla un bilet pe care sunt trecute Demonstratia
joc sarcinile ce trebuiesc indeplinite de puiul de urs iar acesta cere ajutorul copiilor.
- Raspunsurile corecte vor fi aplaudate. Daca raspunsul nu va fi corect, copilul
numit va fi ajutat de ceilalti.
- Un alt copil va fi ales pentru a scoate sarcinile din cel de-al doilea plic care
contine intrebarile veveritei aflata sus, in varful copacului. Se vor utiliza
versurile: „La casuta ajung usor/ De-mi dai o mana de ajutor”.
- Obstacolul va fi depasit cand intrebarile din plic sunt finalizate si raspunsurile
corecte. Observatia
- Un alt copil va lua plicul corespunzator celui de-al treilea obstacol, o vulpe
asezata in fata unui trunchi de copac ce ii adreseaza alte intrebari.
In final puiul de urs va ajunge în fata barlogului unde il asteapta fericita mama
sa.

Fixarea Voi verifica modul in care au inteles desfasurarea jocului. Exercitiul

regulilor Un copil, va alege plicul corespunzator primului obstacol. Educatoare scoate
jocului biletul si ii adreseaza prima intrebare. Raspunsul corect va fi aplaudat, cel gresit
corectat.

O1 Primul obstacol
 Cum se numesc animalele care traiesc in padure?
 Numeste cateva animale salbatice! Calatorie
 Numeste partile componente ale corpului ursului! misterioasa
 Cu ce au corpul acoperit ursul si vulpea?
O2  Numeste adapostul ursului! Si al vulpii!
O3  Cu ce se hraneste ursul? Dar vulpea?
 Ev. orala
Al doilea obstacol individuala
O4  Caută în cutie ursuletii maro si apoi grupeaza-i dupa marime! Problematizarea frontala
O5  Cauta in cutie iepurasii si numara-i! conversatia
 Aseaza veverita din cutie pe scaunel, sub scaunel apoi langa calculator.
O6  Aseaza iepurasul cel mai mare in fata usii ......,apoi in spatele ........ exercitiul

Al treilea obstacol
 Alcatuieste o propozitie cu cuvantul „urs”.
O1  Alcatuieste o propozitie cu cuvantul „vulpe”. Ev. oral
individuala
 Numeste o poveste in care ai intalnit-o pe vulpe!
O2 frontala
 Numeste o poveste in care ai intalnit si vulpea si ursul!
Observarea
O3  Recita o poezie referitoare la un animal salbatic” comportament
ului copiilor
Felicitari, l-ati ajutat pe ursuletul nazdravan sa ajunga la mama lui!

5. Incheierea Voi face aprecieri individuale şi generale. conversatia Aprecieri

activitatii La usa sa aude un ciocanit. Deschid usa si gasesc in fata usii un castronel cu stimulente
biscuiti si un biletel de la mama ursoaica care le multumeste copiilor ca l-au
ajutat pe nazdravanul ursulet sa ajunga teafar acasa si drept multumire le trimite
niste biscuiti sub forma de ursulet.Le voi oferi copiilor stimulente.

Tranzitia catre urmatoarea activitate se va realiza prin efectuarea jocului muzical „Ne jucam cu animalele salbatice” Copiii asezati în
cerc canta si executa miscarile sugerate de text. (este o adaptare dupa jocul muzical „Cu degetele ne jucam”).
DOS
Evenimente Obiective Continut stiintific Strategii Evaluare
didactice didactice (instrumente si
indicatori)
1.Moment . Voi pregati materialul necesar desfasurarii activitatii. Pe cele patru masute de
organizatoric lucru vor fi lipite fi buline de culori diferite (rosu, galben, albastru si verde). Le
voi lipi pe manuta copiilor cate o bulina colorata, iar cand vor intra in clasa se vor
aseza la mese in functie de culoare. Le motivez ca am procedat astfel pentru ca
vom lucra pe echipe.
2.Captarea Se realizeaza printr-o scurt poveste: Mama ursoaica i-a povestit si ea puiului sau expunerea
atentiei povestea „Ursul pacalit de vulpe”si tare mult i-a placut si l-a amuzat. Si acum ei
doresc sa vada daca veti putea sa intregiti imagini ce surprind scene din poveste.
Vreti sa-i facem pe mama si puiul ei sa fie mandri de noi?
3.Anuntarea Vom realiza patru tablouri reprezentand imagini din povestea „Ursul pacalit de expunerea
temei si vulpe”, de I.Creanga.Vom lipi elementele care lipsesc de pe foile de pe masute
enuntarea ( urs, vulpe, boii de la trasura, pestii etc). Voi va trebui sa fiti foarte atenti, sa
obiectivelor lucrati corect şi curat, ca in finalul activitatii sa putem realiza o miniexpozitie.
La sfarsit vom face turul galeriei si vom aranja imaginile in ordine cronologica.
4. Desfasurarea O1 Copiii enumera materialele de pe masute: castronase cu: siluete orala
activitatii urs/vulpe(prelucrate de ei la sectorul arta cu o zi precedenta), copaci, batul din explicatia
a) Intuirea mana ursului manios, pestii (confectionati de ei), lipici, foi de marime A3,
materialului servetele.

b) Prezentarea Voi prezenta modele: imaginile din poveste pe baza carora le-am relatat povestea demonstratia
modelului in ziua precedenta.
c) Explicarea si Fiecare silueta va fi data pe spate cu lipici si apoi asezata la locul potrivit pe foaie. exercitiul
demonstrarea Fiecare copil va lipi cate unu-doua elemente pe foaie..
modalitatii de
realizare
d) Verificarea Un copil va repeta etapele de lucru.
modului in care
si-au insusit Practica
etapele de lucru Frontala si
d) Exercitii de „Lebada”, „Degetelele” individuala
incalzire a
mainilor
e) Realizarea Se asigura fondul muzical.
propriu-zisa a In timp ce copiii lucreaza, voi trece pe la fiecare si voi oferi sprijin acelora care lucrul in Observarea
lucrarii O2 intampina dificultati. Ii voi stimula si incuraja. perechi comportamentului
O3 copiilor
5.Evaluare O4 Cu lucrarile voi realiza o miniexpozitie in fata clasei. Conversatia Orala
Vom face comentarii pe baza lor si le vom aranja in ordine cronologica. Turul galeriei Frontala si
Pentru a ne destinde un pic le voi cere copiilor sa cantam cantecelul pe care l-am individuala
invatat ieri si se cheama la fel ca povestea”Ursul pacalit de vulpe”. (anexa nr.2- Criterii:
versurile cantecului) -corectitudine
- finalitate,
-acuratete
6. Incheierea Voi face aprecieri generale si individuale asupra modului de lucru si a expunerea
activitatii comportamentului copiilor pe tot parcursul activitatii. Le voi oferi stimulente,
pentru ca puiul de urs si mama lui sunt tare mandri si fericiti datorita reusitelor
copiilor.
ADP
Tema jocului: „Ursul somnoros”

Obiective: -Consolidarea deprinderii de a alerga in directia indicata;

-consolidarea deprinderii de a reactiona la strigare; (atentie activa);
- Crearea bunei dispozitii;
- Educarea spiritului de disciplina in joc.
Desfăşurarea jocului
Copiii formeaza un cerc tinandu-se de maini. Dintre ei se aleg doi copii
„ursuletul”, (copilul va purta masca de urs), care se aseaza in mijlocul cercului si isi
pazeste mancarea (galeata cu cuburi) si „lupul”care ramane in picioare, in spatele
ursuletului, intentionand sa fure hrana. La un moment dat ursul se preface ca a
adormit, iar copiii impreuna cu educatoarea pasind in cerc canta:
„Ursul doarme, ursul doarme,
A uitat bietul de foame
Mancarea i-o furi usor
De esti iute de picior”.
La terminarea versurilor lupul fura mancarea si iesind din cerc fuge pe marginea
acestuia, iar ursul alearga sa-l prinda.
Copiii primesc pe rand cand rolul ursului, cand al lupului.