Comoara din labirintul lecturii

Prof. Maria Lutaniuc GPN Nr. 8 „Căsuța Poveștilor”, Vatra Dornei

„Visăm narativ, fantazăm narativ, ne reamintim narativ, anticipăm, sperăm,

disperăm, discutăm, învățăm, urâm și trăim narativ.” Barbara Hardy

Comoară poate fi orice. Poate fi descoperirea unui om, poate fi o informație

descoperită, poate fi un obiect descoperit. Orice ar fi, comoara, trebuie căutată pentru a fi
descoperită și trebuie utilizate materiale și instrumente potrivite tocmai pentru că, fiind ceva
ascuns și prețios este și greu de găsit cu mâinile goale.
Locul în care se află comoara este știut sau neștiut. Dacă este necunoscut căutătorului
atunci trebuie parcurs un traseu, asemeni unui labirint, pentru a fi descoperit locul. Labirintul
este dificil de parcurs dacă nu există câteva coordonate clare pe care căutătorul să se bazeze.
Labirintul este asemeni drumului pe care trebuie să îl parcurgă omul pentru a ajunge la
cunoaștere. De la naștere și până în momentul dispariției, ființa umană trebuie să caute
comoara cunoașterii a tot ceea ce poate, propria ființă, divinitatea, lumea în care trăiește,
oamenii din jurul său, mijloacele prin care viază etc. Ideal este ca acest drum al educației și
autoeducației să nu se oprească niciodată.
Povestea devenirii umane începe să se formeze în familie și continuă și după
momentul în care copilul intră în grădi, acest prim mediu instituționalizat al Educației. Aici,
educatoarea preia rolul părintelui și prin dragoste față de copii duce mai departe sarcina
acestora. Iubirea față de copii nu este suficientă, ea trebuie să fie secondată permanent de
cunoaștere și autoeducație. Astfel, copilul preșcolar primește prima hartă care îl introduce în
labirintul către propria comoară.
Comoara descoperită de fiecare în urma parcurgerii labirintului este diferită de la
persoană la persoană. Așa se explică faptul că fiecare om ajunge să facă ceva în viața sa.
Fiecare meserie este o comoară descoperită, fiecare pasiune este o comoară descoperită și
fiecare reușită simbolizează parcurgerea unei etape din labirint.
Dascălul pornește prin propriul labirint spre descoperirea mai multor comori, cam
atâtea câți copii sunt în grupă și fiecare generație educată înseamnă bife pe traseul
autodevenirii. În preșcolaritate se formează abilități, deprinderi, comportamente și conduite
astfel, că bazele puse pentru educarea unui copil sunt foarte importante.

1
 Metodele aflate la îndemâna dascălului sunt multiple și sunt atât vechi, tradiționale
cât și noi, de dată mai recentă. Fiecare metodă, indiferent de vechimea pe care o are este la fel
de importantă pentru procesul educativ care înseamnă instruire și formare. Astfel, una dintre
cele mai îndrăgite metode, atât de către dascăli cât și de preșcolari, este lectura. Aceasta poate
fi simplă, lectura educatoarei, însoțită de imagini sugestive, pe baza unei cărți pentru copii sau
a unui soft educațional bogat în cromatică și dinamică. Astfel, lectura este unul dintre
instrumente, aflat la îndemâna căutătorului de comori, dascălul, prin care transmite copiilor și
pe care îl transmite copiilor ca propriu instrument al parcurgerii labirintului către cunoaștere.
Prin intermediul lecturii li se dezvoltă copiilor atenția, limbajul, gândirea, memoria,
imaginația și empatia. Ca metodă expozitivă, lectura impune adaptarea formei și a limbajului
folosit în așa manieră încât versurile sau povestirea să ofere viziune amplă asupra
evenimentelor și să formeze în mintea copiilor chei pentru dezlegarea diferitelor lacăte aflate
în drumul labirintic spre cunoaștere.
Sub forma lecturii basmelor, poveștilor, legendelor sau baladelor în versuri sau proză
se formează preșcolarul și idealul său de comoară. Se poate întâmpla ca ideea de la care
pleacă fiecare să se transforme în comoara aflată la capătul labirintului să fie o cu totul alta
decât așteptarea inițială. Dacă luăm exemplul clasic al răspunsurilor date de cei mici la
întrebarea Ce vrei să faci când vei fi mare ? atunci, descoperim o schimbare majoră ca medic
– contabil/bancher, dansator/oare – polițist/ă, muzician – avocat etc.
Lectura unei povești impune o cursivitate corectă a firului facilitat cunoașterii.
Astfel, există un început, un conflict și un final/deznodământul. Respectând acest deziderat,
lectura va avea ecoul cuvenit în mintea și inima copilului transmițându-i corect și informația,
mesajul, în sine, dar și capacitatea proprie de a lectura. Comoara descoperită la finalul
labirintului poate fi un autor foarte bun sau un profesor talentat.
Modalitățile în care se desfășoară lectura pot fi multiple. Se poate folosi o tablă pe
care se desnează personajele și acțiunile lor, un șorțuleț de pe care sunt desprinse cu scai
personajele și lipite următoarele, o tavă cu nisip în care sunt așezate formele personajelor sau
desenate în acțiunea lor. Pentru ca lectura să aibă efectul scontat în mod total este indicat ca
toate personajele și acțiunile să fie reprezentate frontal copiilor pe planșe și imagini, prin
suport IT ori modalitate deja amintită.
Succesul deplin al lecturii se înregistrează dacă aceasta este însoțită de o tonalitate
potrivită a vocii, de o mimică și o gestică potrivite, de pauze oportune și de marcaje corecte.
Toate calitățile actoricești de care poate da dovadă educatoarea favorizează reușita lecturii

2
prin conectarea corectă a preșcolarilor cu firul acțiunii. Înainte de a purcede la lectura dorită,
planificată, copiii trebuie pregătiți și introduși într-o atmosferă potrivită și caldă, trebuie
obținut contactul vizual cu aceștia și absorbiți pentru activitate.
Lectura aleasă trebuie adaptată nivelului de dezvoltare al copiilor, dar numai o
lectură încărcată de expresivitate captează cu adevărat atenția și interesul copiilor, le
mobilizează imaginația și gândirea, îi incită în asocierea de imagini și idei, îi îndeamnă la
reflecții personale apoi la autoreflecție și metacogniție.
Utilizarea metodei lecturii trebuie să urmărească un algoritm potrivit adică, un
moment conferit organizării copiilor și a materialelor suport, apoi un moment de introducere
cu scopul de a le trezi copiilor interesul și motivația pentru prezentarea propriu-zisă a
conținutului. Prezentarea trebuie însoțită de explicații clare asupra cuvintelor noi sau mai
puțin cunoscute copiilor și concentrare asupra tabloului de fapte al evenimentelor și nu pe
cauzalitate.
Pentru ca fiecare cheie utilă cunoașterii copiilor să fie preluată așa cum trebuie este
necesară o fixare a conținutului prezentat prin reluarea scenelor celor mai importante și prin
chestionarea asupra elementelor de clarificat. Finalul activității este marcat de evaluare și de
favorizare a memorării aspectelor într-o modalitate corectă.
Lectura dă naștere unor metode noi de mare utilitate în dezvoltarea copiilor.
Dezvoltarea limbajului și a comunicării orale favorizează comunicarea scrisă imediat pentru
că o dată ce copilul începe să vorbească bine și corect va putea exprima și transpune în
cuvinte și stările emoționale pe care le experimentează, iar semnele scrise vor prinde formă,
sens și înțeles mult mai ușor.
Comunicarea și transmiterea emoțiilor în mod corect vor forma în copil un viitor
adult respectabil și curajos, iar perceperea personajelor și a acțiunilor întreprinse de aceștia îi
formează pe copii în sensul de a se identifica imediat cu un tip de comportament pe care și-l
doresc. Asocierea comportamentală se realizează nu datorită personajului bun/pozitiv, ci
datorită propriei proiecții pe care și-o formează în minte.
Lectura bine realizată oferă multiple posibilități în educarea preșcolarilor și mai
presus de metoda abordată în sine are o amplitudine deosebită în oferirea punctului de plecare
în integrarea mai multor domenii țintite în actul educativ. Astfel, se remarcă o abordare
holistică a lecturii în educație, uman, real, suprareal, științific.
Lectura aleasă în mod potrivit pentru nivelul de dezvoltare al copilului favorizează
memoria și înțelegerea pentru că prin modelele de acțiune și comportament pe care le oferă

3
personajele, copiii sunt stimulați să simtă și să acționeze așa cum trebuie. Cum trebuie, de
fapt, să acționeze și să se comporte un copil ?. Aceasta este una dintre întrebările pe care și le
adresează educatoarea și prin lectură urmărește alegerea unei teme care să răspundă întrebării.
Fiecare copil caută pe parcursul educației sale să ajungă la conceptul de viață și
comportament care i se potrivește, care îi place.
Comoara din labirintul lecturii poate fi identificarea cu națiunea din care provine
copilul astfel, că alegerea lecturării unei povești ca „Stejarul din Borzești” de Eusebiu
Camilar îl ajută pe copil să-și însușească noi cunoștințe despre sine ca român, despre istoria
poporului în care s-a născut, sentimentul apartenenței la o națiune mândră și corectă,
respectarea cuvântului dat și a promisiunii făcute față de un prieten și față de sine.
Dacă, în comoara pe care o căutăm se află aptitudinile unui mare sportiv atunci ar fi
bine să îl ajutăm să câștige cheile lebirintului cu ajutorul lecturii cu și despre mișcare.
„Povestea fluturașului” este un exemplu de mișcare, exerciții fizice simple, exemplificând
prin cuvinte frumos așezate, diferite tipuri de mers și o frumoasă activitate de grup.
Dacă în cufărul aflat la capătul labirintului se află o comoară/meseria de medic sau
asistent medical, atunci ar fi potrivită lectura unui cântec „Cocoșelul” de Ana Motora Ionescu,
chiar așa ! lectura unui cântec...simplu și accesibil pentru copii este ca educatoarea să
realizeze o poveste ușoară însoțită de imagini sugestive pentru ca cei mici să înțeleagă
importanța igienei personale și a celor din jur, importanța păstrării sănătății pentru fiecare om
și a contribuției personale în acest sens. Povestea lecturată astfel, oferă copilului o imagine de
bază, apoi, prin intonația ritmată pe linie melodică și însoțită de mișcări sugerate se fixează la
nivel comportamental un deziderat, poate, pentru tot restul vieții.
„Doi prieteni” de S. Stoicescu poate fi o poveste a cărei lectură oferă copilului cheia
unui comportament în situații de diversitate pentru ca, atunci când la finalul labirintului,
comoara descoperită va fi meseria de asistent social ori operator clienți/personal, adultul să fie
pregătit și capabil să accepte și să acționeze oferind înțelegere și tratament egal celorlalți.
Poate, comoara de la capătul labirintului, va fi un bun ecologist, atunci copilul
trebuie să primească prin lectură o informație prețioasă și modele de comportament benefic
naturii, celei cu care în simbioză omul trebuie să trăiască și pe care trebuie să învețe să o
protejeze.
Așadar, iată cum o lectură potrivită duce către comoara de la capătul unui labirint
care înseamnă cunoaștere, viață, educație și autoeducație.
Bibliografie:

4
1. Jeder, D. (2017) Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar,
Editura DPH, București.