Rolul bibliotecii școlare în dezvoltarea inteligenței cognitive și emoționale a elevului

Bibliotecar,
Ema-Tamara Bălțățeanu
Liceul Teoretic ”Constantin Noica” Alexandria

Moto: Lectura este o formă a fericirii. Ultima la care vom renunţa. 

 Fernando Savater
Bibliotecile școlare sunt surse de informare permanentă și la zi, prezențe active în
viața și lumea elevilor, iar cei care răspund de activitatea lor, respectiv bibliotecarii școlari și
cadrele didactice, trebuie să aibă în vedere găsirea unor noi forme și metode de muncă cu
cartea, care să corespundă cât mai bine procesului de modernizare a învățământului. Această
modernizare vine în întâmpinarea ideii că elevul trebuie să fie pregătit bine și din timp pentru
viitor și că el trebuie să devină totodată cât mai receptiv la nou, capabil să studieze și să se
informeze singur.
Lectura este un exercițiu care schimbă vieți și prin intermediul căruia cititorii sunt
transformați în lăuntrul lor în mod conștient sau inconștient. Conștientizarea cititorilor privind
necesitatea de a acorda atenție laturii emoționale a textului este legată în mod intrinsec de
nevoia lor de a-și dezvolta competențele de literație și pe cele de literație emoțională.
Un număr mare de educatori recunoaşte faptul că elevii care beneficiază exclusiv de
pregătire şcolară pot fi „neechipaţi” pentru provocările viitoare, atât ca indivizi cât şi ca
membrii ai societăţii - nu este suficient doar să fie hrănită mintea. Studiile arată că inteligenta
emoționala este cel mai bun predictor pentru achiziţiile viitoare ale copiilor, pentru succes faţă
de inteligenţa tradiţională, cognitivă şi abilităţile tehnice.
Inteligența emoțională reprezintă conform unora dintre specialiști, abilitatea de a
identifica, de a utiliza, de a înţelege şi de a gestiona emoţiile, cu scopul de a comunica
eficient, de a empatiza cu cei din jurul nostru, de a depăşi provocările şi nu în ultimul rând, de
a preveni şi de a atenua conflictele.  Inteligența emoțională presupune să știi când ești trist sau
fericit și să știi ce părere ai despre anumite persoane sau situații. Lumea modernă este foarte
dinamică și este frecventă senzația că nu reușești să găsești timp ca să devii conștient de
emoțiile tale. Nu este suficient să fii conștient de emoțiile tale, trebuie să fii capabil și să le
gestionezi. Iar oamenii care au o minte strălucitoare și o forță fizică puternică sunt de obicei
copleșiți de emoțiile lor
Pentru copii, dezvoltarea inteligenței emoționale este esențială din perspectiva unui
traseu școlar optim. Copiii se ridică la cel mai înalt nivel academic atunci când emoţional se
simt în siguranţă, încurajaţi şi apreciaţi, într-o atmosferă educaţională bazată pe optimism şi
empatie. Încă din primii ani de şcoală, copiii învaţă abc-ul emoţiilor.
 Cititul contribuie considerabil la dezvoltarea cognitiva a copiilor. Lectura ii ajuta pe
copii sa își stimuleze creativitatea si abilitățile de percepție a lumii din jur, prin vizualizare.
Cititul stimulează creativitatea celor mici și ii ajută să își dezvolte abilitățile de comunicare
Ambele tipuri de inteligență, atât cea cognitivă, cât și cea emoțională, îi ajută să se
cunoască. Pentru autocunoaștere e nevoie de un bun contact cu sine, cu propriile emoții
(aspecte ce țin de inteligența emoțională), dar și de o bună capacitate analitică, de-a face
conexiuni între idei, comportamente, evenimente (aspecte ce țin de inteligența cognitivă.

În contextul cultural actual, în care cărțile apar pe scară largă și într-un ritm uluitor,
cititorii au nevoie să fie echipați cu strategii și instrumente de lectură care să-i ajute să
discearnă care texte literare sunt demne de abordat și ce impact pot avea acele texte asupra
formării personalității lor.
Gestionarea emoţiilor, încrederea în sine, asumarea responsabilităţilor, lucrul în
echipă, ascultarea activă, rezolvarea conflictelor, acceptarea diferenţelor sunt doar câteva
dintre deprinderile pe care copiii şi le dezvoltă în cadrul cursurilor dedicate abilităţilor de
viaţă organizate în cadrul bibliotecilor școlare.
În ceea ce priveşte abilităţile de comunicare dezvoltate în bibliotecă, se înregistrează o
creştere, mai vizibilă la cei care vin constant şi pe termen lung. Prin însăşi natura activităţilor
desfăşurate în bibliotecă, acestea îi pun pe participanţi în situaţii de interacţiune diferite în
scris şi oral cu persoane diferite, fie că sunt alţi utilizatori, fie că sunt alţi adulţi decât cei cu
care ei interacţionează în mod obişnuit (bibliotecari, părinţi). Pentru unii copii, biblioteca
înseamnă pur şi simplu comunicare şi interacţiune cu alţi copii, mai ales pentru cei singuri la
părinţi sau provenind din familii fără posibilităţi materiale. În plus, majoritatea copiilor percep
biblioteca ca pe un mediu în care se simt în siguranţă să se exprime, cu atât mai mult cu cât în
mediul şcolar se simt mai mult evaluaţi decât ascultaţi, iar în cel familial mai mult
minimalizaţi decât ascultaţi / responsabilizaţi. Prin programele la care iau parte, copiii îşi
dezvoltă competenţe din sfera creativităţii, îşi cultivă un mod de abordare creativă a
problemelor. Sunt implicaţi în găsirea soluţiilor inovative la probleme care par dificile,
manifestă mult entuziasm şi energie în aplicarea acestor soluţii şi multă permeabilitate la
efectele pozitive ale acestui sentiment de capacitare.
Efectele cititului sunt observabile pe termen îndelungat și de puține ori imediat. Însă
beneficiile pe care le aduce sunt fundamentale pentru o dezvoltare armonioasă a organismului
și a structurii creierului copilului.

1. Este hrană pentru creier

Cititul poate schimba structura creierului, intervine în păstrarea vie a neuronilor și a

sănătății mintale

2. Facilitează comunicarea

Copilul memorează tot mai multe cuvinte și expresii. Începe să înțeleagă însemnătatea
lor și tinde să folosească mult mai repede cuvintele ca metodă de comunicare. Cu cât va citi
mai mult, cu atât cunoștințele lui se vor înmulți și vor facilita pe viitor susținerea propriului
argument, conversații mai lungi și cu sens, vor avea înțelepciune și puterea de a alege pentru
el însuși.

3. Îmbunătățește concentrarea și atenția

În timpul activității de lectură, copilul este focusat pe firul poveștii. Dacă tema este
una care prezintă interes pentru el, concentrarea asupra firului lecturii este mult mai
accentuată. El reușește cu timpul să se deconecteze de ce este în jur și să se concentreze doar
pe întâmplările din poveste.

4. Antrenează memoria

Lectura intervine în dezvoltarea capacității de memorare.

5. Deschide mintea

Cititul creează viitori copii open-minded. Un copil cu multe cunoștințe este un viitor

adult cu o minte deschisă gata să învețe tot mai multe lucruri.

6.  Ajută la alegerea deciziilor corecte

Copilul reușește să vadă mai multe opțiuni în ceea ce privește luarea unei decizii.

7. Este metodă de relaxare

Prin citit, mintea devine mult mai relaxată, ea se desprinde de lumea reală și intră în
lumea fanteziei.

Este o metodă care poate fi folosită ca și calmant pentru copil. Un beneficiu absolut
important în dezvoltarea lui.

8. Copilul devine ceea ce vrea să fie

Cititul îi poate schimba caracterul. Identificarea lui cu anumite personaje poate

influența comportamentul lui și personalitatea. Ar putea suna ieșit din comun, dar da, lectura
are această putere.

Abordarea lecturii în școală este o reală provocare, pe care profesorii trebuie să și-o
asume, găsind soluții mai mult sau mai puțin inovative pentru a-i face pe elevi să descopere că
pot fi vrăjitori adevărați și că, citind, lumea devine mult mai frumoasă.

Lectura, indiferent că este vorba de opere ficționale sau de texte cu caracter non-
ficțional, pune la îndemână concepte, informații, conexiuni valoroase pentru cultura
generală a copilului. Cărțile sunt resurse inepuizabile de cunoaștere, care vor influența
dezvoltarea intelectuală a viitorului adult. Căpătând de mici obișnuința de a citi, școlarii își
vor forma, până la vârsta adolescenței și a maturității o bază solidă de cunoștințe din toate
domeniile, cu care pot opera atât în context educațional, cât și în viața de zi cu zi.

Cititul îi poate ajuta pe copii să se relaxeze și să depășească momentele neplăcute de

peste zi, contribuind la o stare optimă a sănătății emoționale. Pierzându-se în lumea fantastică
a personajelor preferate, copiii pot uita, măcar pentru moment, de supărările mărunte.