Limba şi literatura

română
Auxiliar curricular

Propunător:

Prof. OPREA Florina

Liceul Teoretic ”Constantin Noica” Alexandria
Jud. Teleorman

-2020-
 Optimizarea procesului de predare – învățare la orele de limba şi literatura română presupune:

Valorificarea resurselor T.I.C, prin realizarea de lecţii interactive;

Utilizarea mijloacelor didactice moderne în procesul de predare - învățare;

Utilizarea mijloacelor audio-video la orele de limba şi literatura română;

Folosirea fișelor de lucru la toate activitățile desfășurate; Stimularea

interesului elevilor pentru studiu și a muncii individuale;

Folosirea eficientă a timpului în cadrul lecțiilor în vederea fixării cunoștințelor predate;

Revizuirea și selectarea metodelor și instrumentelor de evaluare sumativă.
Principiile didactice care trebuie să ghideze procesul de predare-învăţare-evaluare sunt:
abordarea comunicativ-funcţională a conţinutului lingvistic, pornind de la faptele de limbă şi actele de
vorbire, dobândind aplicaţie în utilizarea contextuală a cunoştinţelor;

accentuarea caracterului interactiv al însuşirii limbii române ce devine un instrument al exprimării şi al

autoexprimării;

transpunerea activităţilor de predare/învăţare în medii socio-lingvistice reale, în contexte nonformale

şi informale și re-crearea unor „realităţi exterioare” în sala de curs; implementarea demersurilor
didactice de însuşire şi exersare activă, ludică a limbii;
valorificarea creativă a experienţelor lingvistice anterioare, prin proiectarea scenariilor didactice raportate
la valorificarea experiențelor de viață și a cunoștințelor de limbă, prin dezvoltarea simţului lingvistic;
susţinerea perspectivei holistice asupra achiziţiei limbii, prin proiectarea activităţilor didactice centrate pe
dezvoltarea/exersarea integrată a competenţelor de bază (receptare de mesaj oral/scris, producere de mesaj oral/scris)
într-o manieră complementară;
abordarea, ca noţiuni-ancoră, a conceptelor de gramatică, având rol orientativ în exersarea contextuală a
limbii, înţelegerea acestora contribuind la susţinerea gândirii metalingvistice. De asemenea, orientează mecanismele de
autocorectare şi îi motivează să fie atenţi la modul în care se exprimă, adaptându-se la specificul situaţiei de
comunicare;
stimularea gândirii creative prin limbă, în vederea formării unei personalităţi autonome, capabile să-și
prezinte propriile păreri, să accepte diversitatea de idei şi opinii.
Profesorul utilizează o serie largă de instrumente pentru a facilita şi accelera însuşirea şi aplicabilitatea
informaţiilor pe care le oferă elevilor. Predarea trebuie să determine şi să susţină motivaţia elevilor pentru învăţarea
continuă. Cadrul didactic poate descoperi şi stimula aptitudinile şi interesele elevilor, creând oportunităţi diverse prin
facilitarea obiectivelor propuse.

Iată câteva fişe de lucru, ce stimulează interesul elevilor pentru cunoaştere, aceştia devenind coparticipanţi la
propria instruire:
 Fișă de lucru

Scrieți răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la textul de mai jos:
„Am copilărit la țară, la Nehoiu. Munții înconjurau casele țărănești și-ți aminteau zilnic, prin
frumusețea lor, că Dumnezeu există. Ne jucam fotbal pe uliță, între noi, puștii. Tata venea de la spital cu servieta
lui de piele, în care-și ținea tensiometrul. Venea domnul doctor. Copiii, în semn de respect, se opreau. Domnul
doctor lua mingea și, nedespărțit de servietă, ne trăgea șuturi la poartă. Copiii uitau că a venit domnul doctor și
se jucau fantastic cu noul prieten.
Așa am descoperit copilul frumos – tatăl meu.
Apoi, când jocul se încingea, tatăl meu se retrăgea discret pe uliță, în sus. La capăt, soarele asfințea.
Așa, privit din spate, umbră de neșters, tatăl meu părea să mai facă un consult. Să consulte soarele.”
(Dan Puric, Despre omul frumos)
1. Precizați cărui gen literar aparține fragmentul citat, oferind două argumente în acest scop.
2. Identificați tipul de narator și tipul de narațiune ce se regăsesc în fragmentul dat.
3. Găsiți în text mărci ale subiectivității.
4. Recunoașteți, în text, două apelative sau două expresii substitute prin care naratorul amintește imaginea
tatălui.
5. Indicați modul principal de expunere folosit în text.
6. Selectați două cuvinte care aparțin câmpului semantic al termenului „țară”.
7. Găsiți sinonime pentru zilnic, poartă, doctor, a uita, uliță, asfințea.
8. Precizați modul de formare al următoarelor cuvinte și numiți procedeul: copilărit, țărănești, nedespărțit.
9. Găsiți în trenulețul de cuvinte de mai jos antonimele pentru: frumusețe, nedespărțit, noul, discret, sus,
asfințea.

Vechi Jos Urâțenie Despărțit Indiscret Violent Răsărea

10. Comentați asocierea dintre copilul frumos și tatăl naratorului, indicată în propoziția: „Așa am descoperit
copilul frumos – tatăl meu”.
11. Scrieți rezumatul unui text epic, în proză, studiat la clasă în acest semestru.
 Fișă de lucru

Citiți textul și scrieți răspunsul la fiecare dintre cerințele de mai jos:

Azi-noapte, Diavolul din mine -
Un Diavol ce pretinde-a fi profet -
M-a luat cu vorba-ncet...încet...
Și m-a băgat în tainele divine,
Pe care eu - spun drept - mi-e frică
Să nu care cumva să le-nțeleg,
Fiindcă sunt taine care - când se strică -
Nu se mai dreg...
De-aceea nici nu sunt prea lămurit
Asupra celor ce mi-a povestit...
Dar cum azi-noapte Diavolul din mine
Vorbea ca un profet adevărat,
Să nu-l ascult de loc mi-a fost rușine,
Și curios, ca orice om, i-am suportat
Năzbiția cu care m-a-ngrozit
De la-nceput și până la sfârșit...
Mi-a spus că-n viață trebuie să știi
Ce nu știu decât morții
Când pleacă dintre vii.
Să știi că dacă-ntâmplător vei fi flămând,
Să nu te-arați bogaților așa cum esti,
Să nu te-audă prietenii plângând,
Să nu-ntinzi mâna dreaptă să cerșești
Femeilor ce ți-au păpat avutul,
Să nu-ți compari prezentul cu trecutul,
Să nu blestemi... și să nu faci
Nimic mai mult decât ce face mutul:
Să taci, să taci, să taci...
Și iar să taci...
Iar când vei amuți complet,
Ca orice-autohton fără defect,
Tăcerea, care-i aur controlat,
Te va-ndrepta spre lozul cu noroc,
Iar tu - un simplu sâmbure de-alună -
Te vei schimba-ntr-un sâmbure de foc...
Și Diavolul din mine sfârși cu...
„Noapte buna!”
(Ion Minulescu, De vorbă cu diavolul)

1. Precizați măsura versurilor primei strofe.

2. Dați sinonimele cuvintelor subliniate în text.
3. Selectați doi termeni din aceeași sferă semantică cu profet.
4. Rescrieți un vers ce conține o pereche de antonime.
5. Realizați două propoziții cu sensul figurat al cuvântului foc.
6. Transcrieți un vers care conține o locuțiune verbală, folosită cu efecte expresive.
7. Menționați două teme literare prezente în poezie.
8. Identificați două mărci lexico-gramaticale prin care este evidențiată prezența eului liric în text.
9. Transcrieți o comparație și o repetiție folosite în text.
10. Pornind de la textul dat, imaginați-vă, prin opoziție, un dialog cu Dumnezeu.
11. Realizați portretul unui personaj favorit dintr-o operă literară studiată la clasă
 Fișă de lucru

Se dă următorul text:
Actul II, Scena VIII IORGU (voind să fugă): M-am dus.
IORGU, ZOIȚA ZOIȚA (în parte): Îmi vine-o idee. (Lui Iorgu,
IORGU: Slavă Domnului, că mă găsesc, în sfârşit, oprindu-l.) Nu pe-acolo.
singur cu d-ta, cucoană Zoiță... IORGU: Da pe unde?
ZOIȚA (voind să iasă, în parte): Degrabă ți-a fi? ZOIȚA: Ascunde-te aici în ceasornic, pân’ ce-oi
IORGU: Nu fugi, îngeraşule!... Nu mă lipsi de depărta pe bărbatu-meu.
fericirea ce sâmt a te videa şi a-ți spune cât te IORGU: Cum [...] în ceasornic?
iubesc. ZOIȚA: Dacă mă iubeşti!
ZOIȚA: Domnule... IORGU: Te iubesc; dar ce are-a face dragostea
IORGU: Ah!... când ai şti câte pătimesc în sufletul mea cu ceasornicul?
meu din ceasul cum te-am zărit! Zi şi KIULAFOGLU (asemene): Zoița... Zoița!
noapte te visez cu ochii deschişi şi nu pot nici să ZOIȚA: Întră degrabă că ți-oi tălmăci eu mai pe
mănânc, nici să beu, nici să trag ciubuc. urmă...
ZOIȚA: Vai de mine!... vorbeşte mai încet că te- IORGU: Da nu se poate, soro...
aude bărbatu-meu. ZOIȚA: Ți-i frică poate?
IORGU: Te iubesc mai presus decât cum iubeşte IORGU: Frică?... ha, ha, ha! Nu cunoşti pe Iorgu.
un giudecător aurul!... Pune-ți dar în gând ZOIȚA: Ei; apoi ce te mai opreşte?
cât te iubesc!... IORGU: Zi dintâi că mă iubeşti ş-apoi intru şi în
ZOIȚA: Adevărat grăieşti?... tartar.
IORGU: Să n-am parte de bărbatu-tău, dacă-ți ZOIȚA (deschizând ornicul): Te iubesc.
spun minciuni... Zoițo... Zoițo! IORGU: Încă o dată... (Întră în ornic.)
KIULAFOGLU (strigând din culise): Zoița... ZOIȚA: Te iubesc. (În parte.) Am câştigat
Zoița! rămăşagul.
ZOIȚA (lui Iorgu): Fugi că vine.

(Vasile Alecsandri, Iorgu de la Sadagura)

Cerințe:

1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: fericirea şi ceasul.
2. Explică rolul virgulei în secvența: Da nu se poate, soro...
3. Construieşte un enunț în care să foloseşti o locuțiune/ expresie care să conțină substantivul ochi.
4. Precizează tema discuției dintre personajele Iorgu şi Zoița în fragmentul dat.
5. Transcrie o replică din text rostită de Iorgu, pentru a ilustra comicul de limbaj.
6. Selectează, din text, două cuvinte/ grupuri de cuvinte care reprezintă mărci ale adresării directe.
7. Prezintă rolul indicațiilor scenice din fragmentul dat.
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, următoarea secvență din text: Te iubesc. (În parte.) Am câştigat rămăşagul.
9. Menționează două trăsături ale textului dramatic prezente în fragmentul dat.